17,184 matches
-
e) se modifică și va avea următorul cuprins: e) dezbate problemele specifice ale practicii profesionale curente din aria teritorială a filialei. ... ... 50. Articolul 53 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 53 (1) Convenția filialei se întrunește în sesiune ordinară o dată pe an sau în sesiune extraordinară ori de câte ori este necesar, la convocarea președintelui filialei sau la solicitarea majorității simple a membrilor filialei. (2) Ședințele Convenției filialei sunt convocate prin dispoziție a președintelui filialei sau, în caz
HOTĂRÂRE nr. 1 din 8 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270060]
-
sau, în caz de indisponibilitate, înlocuitorul de drept al acestuia, conform alin. (2), are obligația de a emite dispoziția de convocare a Convenției filialei în termen de maximum 3 zile calendaristice de la solicitare. (4) Convocarea se face pentru ședințele ordinare ale Convenției teritoriale cu cel puțin 1 lună înainte de data stabilită pentru desfășurare, iar pentru ședințele extraordinare cu cel puțin 20 de zile calendaristice înainte de această dată. Dezbaterile și hotărârile Convenției filialei teritoriale se consemnează în procesul-verbal al
HOTĂRÂRE nr. 1 din 8 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270060]
-
este necesar. (5) Ședințele comitetului filialei sunt convocate prin dispoziție a președintelui filialei sau, în caz de indisponibilitate, de înlocuitorul de drept al acestuia, conform art. 53 alin. (2) din prezentul regulament. (6) Convocarea comitetului filialei se face pentru ședințele ordinare cu cel puțin 7 zile calendaristice înainte de data stabilită pentru desfășurare, iar pentru ședințele extraordinare cu cel puțin 3 zile calendaristice înainte de această dată. (7) După finalizarea ședințelor, comitetul filialei întocmește procesul-verbal de ședință care este trimis, în
HOTĂRÂRE nr. 1 din 8 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270060]
-
lit. n) raportat la art. 75 din Constituție. Este menționată în acest sens și jurisprudența prin care Curtea Constituțională a precizat că este posibil ca o lege organică să cuprindă, din motive de politică legislativă, și norme de natura legii ordinare, dar fără ca aceste norme să capete natură de lege organică, întrucât, altfel, s-ar extinde domeniile rezervate de Constituție legii organice (Decizia nr. 88 din 2 iunie 1998, Decizia nr. 548 din 15 mai 2008). ... 11. Se arată că
DECIZIA nr. 339 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271755]
-
extinde domeniile rezervate de Constituție legii organice (Decizia nr. 88 din 2 iunie 1998, Decizia nr. 548 din 15 mai 2008). ... 11. Se arată că, în ipoteza în care proiectul Legii învățământului superior cuprinde și norme juridice de natura legii ordinare, precum și norme juridice de natura legii organice, dar care, sub aspect procedural, nu sunt de competența decizională a Senatului, rezultă că pentru aceste categorii de norme juridice competența decizională aparține Camerei Deputaților, fiind astfel incident art. 75 alin. (5
DECIZIA nr. 339 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271755]
-
consideră nescrisă. ... 13. La articolul 15, alineatul 2 se modifică și va avea următorul cuprins: Cecul stipulat plătibil unei anumite persoane, cu clauza «nu la ordin» sau o expresie echivalentă, este transmisibil numai în forma și cu efectele unei cesiuni ordinare. ... 14. Articolul 16 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 16 Girul trebuie să fie necondiționat. Orice condiție la care este supus se consideră nescrisă. Girul parțial este nul. Este de asemenea nul girul trasului. Girul «la purtător» este
LEGE nr. 182 din 17 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256565]
-
pe care le-ar fi putut opune girantului. ... 22. Articolul 25 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 25 Girul înscris posterior protestului sau unei alte constatări echivalente sau după expirarea termenului de prezentare produce numai efectele unei cesiuni ordinare. Girul fără dată este considerat, până la dovada contrară, ca fiind înscris înaintea protestului sau constatării echivalente sau înaintea expirării termenului la care se referă alin. 1. ... 23. Articolul 27 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 27 Avalul
LEGE nr. 182 din 17 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256565]
-
105 din 24 mai 1993). De asemenea, Curtea a statuat, prin Decizia nr. 59 din 17 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 9 martie 2004, că, în temeiul art. 44 din Constituție, legiuitorul ordinar are competența de a stabili cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de
DECIZIA nr. 553 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256642]
-
consecință. Totodată, autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești se raportează la norma aflată în vigoare, pe baza căreia a fost pronunțată, și nu împiedică modificarea acesteia. De altfel, în sistemul constituțional românesc hotărârea judecătorească pronunțată de instanțele judecătorești ordinare nu constituie un izvor formal al dreptului. Prin urmare, noua reglementare nu încalcă exigențele de calitate a legii, din moment ce este comprehensibil faptul că se aplică și acelor contracte de credit în raport cu care, anterior intrării în vigoare
DECIZIA nr. 45 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256512]
-
judecat a unei sentințe de condamnare și implicit a tuturor formelor de executare a pedepsei, nu este supusă niciunei căi de atac. Doar sentința ce se va pronunța ca urmare a rejudecării procesului penal poate fi supusă căii de atac ordinare a apelului. Potrivit art. 469 alin. (5) din Codul de procedură penală „încheierea prin care este admisă cererea de redeschidere a procesului penal poate fi atacată odată cu fondul“, iar calea de atac va supune devoluțiunii întreaga cauză penală, apare
DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256499]
-
intereselor sociale și economice generale sau pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale altor persoane, esențial fiind ca prin aceasta să nu fie anihilat complet dreptul de proprietate. De asemenea, Curtea statuează că, în temeiul art. 44 din Constituție, legiuitorul ordinar este competent să stabilească limitele juridice ale exercitării atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept
DECIZIA nr. 750 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255993]
-
accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera inițiativă și exercitarea acestora sunt garantate în condițiile legii. Or, dispozițiile criticate din Legea nr. 77/2016 se pot încadra în această categorie - în condițiile legii -, însuși legiuitorul constituant acordându-i legiuitorului ordinar prerogativa de a stabili condițiile exercitării accesului liber al persoanei la o activitate economică, precum și pe cele ale liberei inițiative. De altfel, Curtea Constituțională a stabilit, prin Decizia nr. 282 din 8 mai 2014, paragraful 16, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 750 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255993]
-
Curții Constituționale în Decizia nr. 783 din 12 mai 2009 nu se raportează pertinent la natura juridică actuală a căii de atac extraordinare analizate, considerentele expuse de autoritatea constituțională în decizia evocată raportându-se la natura și finalitatea unei căi ordinare de atac - recursul, ceea ce nu mai este cazul recursului în casație, în actuala legislație procesual penală. ... 17. Cât privește criticile de neconstituționalitate formulate de autor cu privire la dispozițiile art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
atac. ... 27. Totodată, Curtea a reținut că - spre deosebire de situația analizată prin Decizia nr. 783 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 din 15 iunie 2009, care a vizat recursul drept cale ordinară de atac -, potrivit noului Cod de procedură penală, recursul a devenit o cale extraordinară de atac, denumită recurs în casație, ce are ca scop controlul legalității hotărârilor judecătorești definitive, soluționarea recursului în casație fiind dată în competența exclusivă a Înaltei
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
ce privește sancționarea faptelor asimilate infracțiunii de contrabandă, cu consecințe grave pe planul soluționării proceselor penale aflate în curs la instanțele de judecată, ar putea fi amplificată în lipsa unei intervenții legislative imediate, în considerarea faptului că un demers legislativ ordinar nu ar putea fi finalizat până la data expirării termenului de 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale mai sus menționate, având în vedere necesitatea prelungirii taxării inverse pentru anumite categorii de livrări de bunuri/prestări de servicii, care
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 85 din 17 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256523]
-
experţilor BJR în procesul de monitorizare și evaluare a planurilor judeţene de măsuri; - Oferă asistență de specialitate BJR în procesul de coordonare tehnică a resursei umane care activează la nivel local cu atribuţii în domeniul incluziunii romilor; - Participă la şedinţele ordinare ale BJR și emite puncte de vedere în funcţie de subiectele menţionate pe agenda de lucru. Principalele activităţi implementate de Biroul Județean Romi sunt: Cooperează cu instituţiile descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte instituții ale administraţiei publice locale cu responsabilităţi
STRATEGIA din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255081]
-
experţilor BJR în procesul de monitorizare și evaluare a planurilor judeţene de măsuri; Oferă asistenţă de specialitate BJR în procesul de coordonare tehnică a resursei umane care activează la nivel local cu atribuţii în domeniul incluziunii romilor; Participă la şedinţele ordinare ale BJR și GLM și emite puncte de vedere în funcţie de subiectele menţionate pe agenda de lucru; În funcţie de disponibilitate, participă alături de expertul pentru problemele romilor la vizitele de monitorizare organizate la nivel local . Expertul local pentru
STRATEGIA din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255081]
-
12. La articolul 13, alineatele 2 și 3 se modifică și vor avea următorul cuprins: Dacă trăgătorul a înscris în cambie cuvintele «nu la ordin» sau o expresie echivalentă, titlul este transmisibil numai în forma și cu efectele unei cesiuni ordinare. Girul poate fi realizat chiar în folosul trasului, indiferent dacă a acceptat sau nu, în folosul trăgătorului sau al oricărui alt obligat. Aceștia pot să gireze din nou cambia. ... 13. La articolul 14, alineatul 1 se modifică și va avea
LEGE nr. 180 din 14 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256444]
-
21. Articolul 22 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 22 Girul posterior scadenței produce aceleași efecte ca un gir anterior. Girul realizat posterior protestului de neplată sau după expirarea termenului pentru formularea protestului produce numai efectele unei cesiuni ordinare. Girul fără dată este considerat, până la dovada contrară, ca fiind realizat înainte de expirarea termenului stabilit pentru formularea protestului. ... 22. Articolul 23 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 23 Prin cesiunea cambiei, derivând fie dintr-un gir
LEGE nr. 180 din 14 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256444]
-
actelor normative impun exigența ca o lege organică să nu poată fi înfrântă de o normă juridică inferioară, derogările instituite trebuind a fi făcute tot prin lege organică, cu cvorumul prevăzut de Constituție pentru adoptarea legilor organice. Astfel, o lege ordinară, chiar invocând un caracter special, nu poate nesocoti o lege organică, superioară ca forță juridică. ... 8. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Precizează că litigiul se supune Codului de procedură
DECIZIA nr. 163 din 22 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257494]
-
referitoare la pretinsa nesocotire a principiului legalității consacrat în art. 1 din Constituție, prin prisma exigenței de tehnică legislativă constând în cerința ca derogările de la reglementările legilor organice să fie făcute tot prin legi organice, iar nu prin legi ordinare, ce conțin norme cu forță juridică inferioară, Curtea observă că autorul excepției nu explicitează care este situația pe care o are în vedere atunci când formulează această critică. În consecință, întrucât nu se precizează care ar fi legea ordinară care
DECIZIA nr. 163 din 22 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257494]
-
legi ordinare, ce conțin norme cu forță juridică inferioară, Curtea observă că autorul excepției nu explicitează care este situația pe care o are în vedere atunci când formulează această critică. În consecință, întrucât nu se precizează care ar fi legea ordinară care ar modifica o lege organică, această simplă afirmație nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituționalitate, de vreme ce nu se poate deduce, în mod rezonabil, rațiunea concretă a acestei susțineri, în condițiile în care Legea nr. 184/2008 are natură
DECIZIA nr. 163 din 22 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257494]
-
apel sau de introducere a contestației; (iv) la data pronunțării hotărârii prin care s-a respins apelul sau, după caz, contestația. Hotărârile pronunțate în primă instanță pot fi atacate, de regulă, cu apel sau contestație, iar efectul suspensiv al căii ordinare de atac împiedică punerea în executare a hotărârii cu privire la fondul cauzei. Hotărârea instanței de apel și cea pronunțată în calea de atac a contestației rămân definitive la data pronunțării, atunci când apelul, respectiv contestația au fost admise și
DECIZIA nr. 126 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257493]
-
judiciar competent să soluționeze contestația. Astfel că, spre deosebire de hotărârea instanței de fond, care devine definitivă la momente diferite, în funcție de situațiile concrete apărute în practică, și a cărei executare poate fi suspendată prin formularea căii de atac ordinare a apelului, hotărârea instanței de apel sau cea care se pronunță în contestație, în ipoteza admiterii, când procesul a luat sfârșit în fața instanței de apel sau a organului judiciar competent să soluționeze contestația, devine definitivă și dobândește autoritate de
DECIZIA nr. 126 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257493]
-
referitoare la schimbarea încadrării juridice direct prin sentință, fără o eventuală dezbatere contradictorie în fața instanței, pot fi decelate de instanța de apel fără a fi necesară intervenția instanței de control constituțional și că, de altfel, acestea fac obiectul căii ordinare de atac. ... 22. Conchizând, se apreciază că împrejurările invocate de autorii excepției de neconstituționalitate pot fi analizate de instanța de control judiciar și nu impun constatarea neconstituționalității dispozițiilor legale invocate, în condițiile în care instanța de control constituțional nu a
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]