682 matches
-
FIGURĂ A TIMPULUI (ȘI VECTOR) CERC (Etern, repetiție) Arheocentrat LINIE (istorie, Progres) Axată pe viitor PUNCT (actualitate, eveniment) Autocentrat: cultul prezentului VÎRSTĂ CANONICĂ BĂTRÎNUL ADULTUL TÎNĂRUL PARADIGMA ATRACȚIEI MYTHOS (mistere, dogme, epopei) LOGOS (utopii, sisteme, programe) IMAGO (afecte și fantasme) ORGANON SIMBOLIC RELIGII (teologie) SISTEME (ideologii) MODELE (iconologie) CLASA SPIRITUALĂ (DEȚINĂTOAREA SACRULUI SOCIAL) BISERICA (profeți și clerici) Sacrosanct: DOGMA INTELIGHENȚIA laică (profesori și erudiți) Sacrosanct: CUNOAȘTEREA MASS-MEDIA (difuzori și producători) Sacrosanct: INFORMAȚIA REFERINȚA LEGITIMĂ DIVINUL (așa trebuie, e sfînt) IDEALUL (așa
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Rousseau, aceștia dovedindu-se a fi cele mai reprezentative figuri în domeniul educației. Francis Bacon (1562-1626), preocupat de cercetarea științifică a naturii, de eliberarea cunoașterii de prejudecăți, concepea o nouă metodă de cercetare, inducția, elaborând în acest spirit opera Noul Organon (în contradicție cu vechiul Organon al lui Aristotel). Metoda elaborată de Bacon urmărea să ofere o ,,cunoaștere adevărată”, deoarece orice demers științific de cunoaștere fără o metodă precisă seamănă cu mersul noaptea pe dibuite, descoperirea căii drepte producându-se doar
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
fi cele mai reprezentative figuri în domeniul educației. Francis Bacon (1562-1626), preocupat de cercetarea științifică a naturii, de eliberarea cunoașterii de prejudecăți, concepea o nouă metodă de cercetare, inducția, elaborând în acest spirit opera Noul Organon (în contradicție cu vechiul Organon al lui Aristotel). Metoda elaborată de Bacon urmărea să ofere o ,,cunoaștere adevărată”, deoarece orice demers științific de cunoaștere fără o metodă precisă seamănă cu mersul noaptea pe dibuite, descoperirea căii drepte producându-se doar din întâmplare. Știința nu trebuie
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
urmărește determinarea specificului logic al gândirii dialectice. Este vorba de găsirea legilor logice pe baza cărora funcționează gândirea dialectică, în raport cu legile logicii formale clasice 578. Prin aceasta, logicianul și filosoful român considera că pot fi puse bazele pentru un Novum organon dialecticum 579, replică la organonul clasic aristotelic, în baza căruia ar putea fi interpretate fenomenele complexe cercetate de știința contemporană, dar și legile logicii formale, clasice și moderne. Acest ultim aspect derivă din credința sa că logica dialectică ar fi
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
gândirii dialectice. Este vorba de găsirea legilor logice pe baza cărora funcționează gândirea dialectică, în raport cu legile logicii formale clasice 578. Prin aceasta, logicianul și filosoful român considera că pot fi puse bazele pentru un Novum organon dialecticum 579, replică la organonul clasic aristotelic, în baza căruia ar putea fi interpretate fenomenele complexe cercetate de știința contemporană, dar și legile logicii formale, clasice și moderne. Acest ultim aspect derivă din credința sa că logica dialectică ar fi un nivel logic mai profund
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
discurs a datelor experienței personale, rod al asumării unei trăiri. Să nu uităm că în Bizanț, Aristotel a fost foarte bine cunoscut și nu puțini au fost cei care și-a întemeiat maniera de lucru în filosofie pe logica aristotelică, Organon fiind de altfel o denumire ce s-a impus în Bizanț pentru scrierile de logică ale Stagiritului. În altă ordine de idei, este de extremă importanță distingerea nuanțelor sub care este înțeles termenul de filosofie de către bizantini. Pe ansamblu, este
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Este eliberat după opt luni. Arăta ca o umbră. Dumneavoastră cine sunteți? l-a întrebat, la întoarcerea acasă, doamna Florian. La scurt timp, este numit cercetător la Institutul de Filosofie, unde a rămas până la sfârșitul vieții. Traduce, în acest timp, "Organon"-ul aristotelic. Susținut de soție, se hotărăște să scrie "Recesivitatea", pe care o termină în cinci ani și pe care o lasă în manuscris. Moare, fără să-și vadă opera tipărită. "Recesivitatea" va fi publicată, în două volume, abia în
Mircea Florian - nedreptatea unui destin by Oana-Georgiana Enăchescu () [Corola-journal/Imaginative/15376_a_16701]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Despre interpretare, al doilea tratat, după tradiție, din seria celor care alcătuiesc Organon-ul aristotelic, se înfățișează din nou, incepand cu finele lui 1998, la orizontul cititorului român - în formatul de buzunar al colecției "Marile cărți mici ale gândirii universale" coordonată de Sorin Vieru la Editură Humanitas. E recomandabil că buzunarul, mic sau
Comentând Despre interpretare by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17712_a_19037]
-
cu celălalt, ci ei vor fi mai degrabă darnici, dacă se va ocupa fiecare de ale lui.' Singura versiune românească de până acum a Politicii lui Aristotel, cea a Elenei Bezdechi, datează din 1924. Spre deosebire de alte scrieri aristotelice (precum Metafizica, Organonul, Fizica, Despre suflet) ea nu a avut parte de nici o nouă versiune în toată perioada comunismului, editarea ei fiind considerată pernicioasă de către regimul dictatorial. (Pare ridicol să mai spui după atâția ani că n-a fost îngăduit să-l citim
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]
-
Aș porni de la lucrarea mea de diplomă de la L'école Supérieure d'Art Vizuel din Geneva. Am intitulat-o "Notes sur une poétique du cinéma réaliste", avînd ca repere în formulare "Notes sur le cinématographe" ale lui Bresson și "Micul organon pentru teatru" al lui Brecht. Nu-mi place sintagma "cinéma réaliste" ca deviză alternativă, numind uneori producții ilustrative de mîna a doua. O adopt însă, în relativismul ei, ca definiție ontologică a cinematografului, fiindcă în momentele mele de extremism, mă
Manifest împotriva operei inventate din nimic by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15990_a_17315]
-
o formă culturală caduca, narcisiaca și viciata de toate arogantele modernității. Așadar, eclipsă artei și elogiul drumului, iată o variantă de lectură interioară a titlului și a contextului acestei complexe acțiuni de la Râmnicu Vâlcea. Logică modernității, cea coborîta direct din Organon-ul aristotelic, ar obligă, în virtutea principiului terțului exclus, la o opțiune netă: eclipsă de afară sau eclipsă dinlăuntru, drumul ca mijloc sau drumul ca scop? O alegere decisă ar fi poate mult mai limpede, dar infinit mai săracă în sine
Eclipsa în drum spre muzeu (preambul) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17734_a_19059]
-
orice. Pentru că, dimpotrivă, chiar atunci când ești liber simți că nu poți face orice și că exiști după modulația acestei libertăți, ca o asimilare organică a stării de libertate. Și dacă logica, prin Aristotel, a fost consfințită mai târziu ca „instrument“ (organon), ea conținea deja funcția organică a gândirii, actele de articulație elementară fără de care gândirea nu se poate mișca. Iar vorbele nemișcate sunt lozinci, oprirea gândirii în anorganic. Un mare patron de întreprindere invita deseori lume la el; cât mai diversă
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
a cărei putință e așadar neatârnată și cu totul apriori. Acuma rațiunea este facultatea aceea cari ni pune-n mâni principele cunoștinței apriori. Deci rațiunea pură este aceea care conține principele unei cunoștințe de-a dreptul și absolut apriorice. Un organon al rațiunei pure ar fi resumțiunea tuturor principilor acelora după cari se pot câștiga și institui toate cunoștințele apriorice pure. Aplicarea executată a unui asemenea organon ne-ar da un sistem al rațiunei pure. Dar fiindcă în așa mod s-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
este aceea care conține principele unei cunoștințe de-a dreptul și absolut apriorice. Un organon al rațiunei pure ar fi resumțiunea tuturor principilor acelora după cari se pot câștiga și institui toate cunoștințele apriorice pure. Aplicarea executată a unui asemenea organon ne-ar da un sistem al rațiunei pure. Dar fiindcă în așa mod s-ar cere prea mult și-ar rămânea in suspans și nesigur dacă o lărgire a cunoștinței noastre este și în ce cazuri este cu putință; de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și ne-ar fi scutit de atâtea încercări vane pe care le-am întreprins orbește, fără să știm măcar cu ce și cine avem de făcut-n-adevăr. {EminescuOpXIV 374} O asemenea critică este așadar o pregătire, de se poate, la un organon și, dacă un asemenea n-ar succede, cel puțin la un canon după care s-ar putea dezvolta în viitor un sistem complet al filozofiei rațiunei pure atât analitice cât și sintetice, consiste ea acuma în lărgirea sau în hotărnicirea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
esteticei noastre transcendentale e ca ea să nu câștige doar o favoare oarecare ca ipoteză părută, ci să fie atât de sigură și ne-ndoielnică cum s-a cerut numai vreodată de la o teorie care are a servi la un organon. Spre a face cu totul evidentă această certitudine vom alege un caz oarecare, asupra căruia valabilitatea ei să fie pusă în vedere și să serve spre clarificare mai mare a celor citate în paragraful 3. Admiteți deci că spațiu și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
inteligenței, și merge conform lor, oricât de diverse ar fi obiectele asupra cărora sânt aplicate. Logica întrebuințării speciale a inteligenței conține regulele de-a cugeta corect asupra unei certe speții de obiecte. Aceea se poate numi logica elementară, aceasta însă organon al cutărei sau cutărei științe. Cea din urmă se premite în genere în școli ca propedeutică a științelor, deși, după mersul rațiunei omenești, este cea din urmă, la care ea ajunge abia după ce toate științele sânt de mult gata și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
inteligenței sub condițiile subiective empirice pe cari ni le-nvață psicologia. Deci are principie empirice, deși e generală într-atîta întru cât privește întrebuințarea inteligenței fără distincție de obiecte. De aceea ea nu-i nici un canon al inteligenței peste tot, nici un organon al științelor speciale, ci un catharticon numai al inteligenței comune. În logica generală deci partea care ar fi să constituie doctrina rațiunei pure trebuie să se despartă cu totul de logica aplicată (deși încă generală). Numai partea întîia este proprie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de a da forma inteligenței tuturor cunoștințelor noastre, chiar de-am fi oricât de săraci și deșerți în privirea conținutului lor, încît acea logică generală, care n-ar trebui să fie decât un canon al dejudecărei, se-ntrebuințează asemenea unui organon la producerea cel puțin iluzorie a unor aserții reale, abuzând astfel în faptă de ea. Logica generală, ca organon aparent, se numește dialectică. Oricât de deosebită să fi fost semnificația în care cei vechi se serveau de această numire a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
conținutului lor, încît acea logică generală, care n-ar trebui să fie decât un canon al dejudecărei, se-ntrebuințează asemenea unui organon la producerea cel puțin iluzorie a unor aserții reale, abuzând astfel în faptă de ea. Logica generală, ca organon aparent, se numește dialectică. Oricât de deosebită să fi fost semnificația în care cei vechi se serveau de această numire a unei științe sau arte, totuși din întrebuințarea reală ce o făceau putem conchide că la ei nu-nsemna alta nimic
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
că se imita metoda temeinică pe care logica o prescrie și se întrebuința topica ei pentru împodobirea oricărei pretextări deșerte. Deci ne-o putem nota ca o {EminescuOpXIV 392} prevenție sigură și trebuincioasă că, de cât ori logica e-ntrebuințată ca organon, totdeuna ea este o logică a părerei numai, adică dialectică. Căci ea, ne-nvățîndu-ni nimic asupra cuprinsului cunoștinței, ci dîndu-ni numai condițiile formale ale acordului cu inteligența, care afară de acestea e-n privirea obiectelor cu totul indiferent, strania exigență de a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
numai, adică dialectică. Căci ea, ne-nvățîndu-ni nimic asupra cuprinsului cunoștinței, ci dîndu-ni numai condițiile formale ale acordului cu inteligența, care afară de acestea e-n privirea obiectelor cu totul indiferent, strania exigență de a uza de ea ca de-o unealtă (organon), pentru a lărgi după cum se pretextează cunoștințele sale și a le întinde, desigur că nu avea alt capăt decât o limbuție cu care daca vrei susții, daca vrei combați cu-o aparență oarecare toate celea cîte-ți vin în minte. O
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
obiecte fără distincție, deși aceste nu ni sânt date sau că poate nici nu se pot da în vreun fel. Fiindcă nu-i menită să fie decât un canon al dejudecărei uzului empiric, ea este abuzată daca se consideră ca organon al întrebuințării generale și nelimitate și dacă cineva se cutează cu inteligența pură să judece, să afirmeze, să decidă în mod sintetic asupra obiectelor în genere. În asemenea caz întrebuințarea inteligenței pure ar fi dialectică. A doua parte a logicei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cala corăbiei sale nu era umplută cu uleiuri, măsline, mirodenii, stofe, ori - pentru că tot veni vorba - puști, sânețe, ci cu ediții în piele, frumos stivuite, din tragici, din peripatetici, din satiricii latini, din presocratici, din neoplatonicieni, din Alixăndria sau din Organonul aristotelic, pe scurt o întreagă bibliotecă ambulantă din care Ianis împrumuta în țările dunărene pe grâu, orz, ovăz, rachiu de pere, icre de morun și miere de albine. Suntem deci pe mare, într-o frumoasă dimineață cu soare. O, Mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
este principala boală care afectează discursul jurnalistic. Singurul medicament constă în puterea corpului social de a recunoaște și extirpa, prin nefrecventare, sursele manipulării. BIBLIOGRAFIE 1. ANSCOMBRE, Jean-Claude & DUCROT, Oswald, L'argumentation dans la langue, Pierre Mardaga, Liége, 1988. 2. ARISTOTEL, Organon, Editura IRI, București,1997. 3. ARMENGAUD, Françoise, La pragmatique, Presses Universitaires de France, Paris, 1993. 4. ADAM, Jean Michel, Linguistique textuelle. Des genres de discours aux textes, Nathan, Paris, 1999. 5. ADAM, Jean Michel, Les textes : types et prototypes, Nathan-Université
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]