913 matches
-
familia sino-tibetană, ramura chineză; considerată și dialect chinez han cu unele sinograme proprii 59. caroliniană O Insulele Mariane de Nord; se mai vorbește și în Guam (Insulele Mariane de Sud) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul micronezian latină 60. cașubă OR Polonia (Pomerania orientala); singură limba slavă pomeraniană care a supraviețuit (polaba și slovina au dispărut); păstrează arhaisme din slavă comună, foarte importante pentru studiul comparativ al limbilor slave familia indo-europeană, ramura slavă, grupul occidental; SVO latină 61. catalana O Andorra (singurul stat suveran
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
nigero-congoleză, grupul kwa sau gr. nigero-camerunian; limba tonala, armonie vocalica de tip încrucișat; topica SVO și subst. - adj. latină (alfabet "Africa") 151. idiș (iudeo-germană) N Israel, SUA, Belgia etc.; a servit că limba vernaculara comunităților evreiești din Europa Centrală și Orientala familia indo-europeană, ramura germanica, grupul de vest; VSO; adj. - subst.; fuziune de elemente germane, ebraice, slave; considerată și limba mixtă; corespondentul germanic al iudeo-spaniolei ebraica 152. ido limba artificială, descendentă din esperanto (ido = fiu/fiica, descendent); creată la începutul sec
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
trebuie confundată cu kabyle, limba berbera din Algeria familia nigero-congoleză, ramura atlantico-congoleză, grupul gur latină 170. kabyle N Algeria familia afro-asiatică, ramura berbera; VSO/SVO tifinagh (libico-berberă), arabă și latină 171. kalenjin N Kenya; Uganda, Tanzania familia nilo-sahariană, ramura sudanică orientala, grupul nilotic meridional; tonala; VSO latină 172. kalaallisut O Groenlanda (aparținînd regatului Danemarcei); dialect groenlandez (alături de tunumiit și inuktun); în groenlandeza semnifică "limba poporului" familia eskimo-aleută, ramura eskimo, grupul inuit; polisintetica; ergativă latină 173. kalanga (ikalanga) O Zimbabwe; Botswana familia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
familia uralică, ramura fino-ugrică, grupul finic; aglutinanta, SVO (datorită contactului cu limbi indo-europene) latină, chirilica (Rusia) 214. latină LM; neolatina O Vatican; pătrunderea italicilor în peninsula în două valuri successive (latino-falisco-siculă = "italica occidentală" după 1500 i.C. și osco-umbriană = "italica orientala" către 1000 i.C.); treptat, latină elimina limbile înrudite și apoi limbile popoarelor cucerite de români, cu excepția limbii grecești. Latină arhaica (cea mai veche inscripție din sec. VI i.C., lapis niger). Latină literară arhaica (sec. III-II i.C.), cu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
familia indo-europeană, ramura germanica, grupul scandinav; flexionara; SVO; adj. -subst. runica nouă (din sec. VIII); latină (din sec. XI) 273. nubiană N Egipt, Sudan; în vechea nubiană (pînă în sec. XV) s-au păstrat manuscrise creștine familia nilo-sahariană, ramura sudaneza orientala, grupul nubian; tonala; SOV copta modificată (vechea nubiană); proprie, cu caractere arabe și semitice 274. occidentală (interlingue) limba artificială construită de Edgar de Wahl în 1922; nu trebuie confundată cu interlingua (v.); gramatică foarte simplă; limba artificială cea mai apropiată
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
O Iran, Afganistan, Tadjikistan / N Bahrein, Uzbekistan, Irak; numită farsi în Iran și Afganistan și dări în Afganistan (denumire locală); atestata din sec. VIII-IX; literatura foarte valoroasă: Firdusi, Șahname (Cartea regilor), sec. X; Omar Khayam; dialecte: persana occidentală (Iran), persana orientala (Afganistan), tadjica (Tadjikistan), hazaragi (Afganistan), aimak li hazara (Hazaristan), buharică (Israel, Uzbekistan), hehwari (Pakistan), darwazi (Afganistan), pahlavani (Afganistan) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian; SOV; subst. - adj.; s-a îndepărtat de tipul flexionar originar, devenind analitică cu trăsături aglutinante persana
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
6. macaísta ou patuá (Macao, China), 7. moçambicano (Mozambic), 8. santomense, principense (Sao Tomé și Principe), 9. creola portugheză din Uruguay familia indo-europeană, ramura romanica, grupul iberoromanic; flexionara; SVO latină cu diacritice și diagrame specifice 300. prusiana veche LM Prusia Orientala; dispare la începutul sec. XVIII, înlocuită de germană; cea mai arhaica dintre limbile baltice; apropieri de proto-slavă și proto-germanică familia indo-europeană, ramura baltica, grupul baltic occidental; flexionara latină 301. quashqai (kașkai, kashgai) Iran; limba a uneia dintre ultimele populații nomade
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
248, 249, 250, 253, 269, 282, 293, 298, 303, 304, 339, 346, ~ arhaica 304, ~ comună 90, 164, 232, 248, 249, 303, ~ macedoneană 303, ~ meridionala 165, 246, 247, 253, 282, 303, 304, ~ modernă 142, ~ occidentală 165, 249, 250, 293, 303, 304, ~ orientala 165, 245, 299, 311, 312, ~ pomeraniană 249, ~ veche (paleoslava) 137, 142, 143, 144, 164, 166, 247, 248, 297, 303, balto-~ 164, 299, 311, balto-~-germană 138, inter~ 232, proto~ 295 slavă/slavona bisericească 111, 247, 346 slavona 164, 166, 248
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
numai cu încetul de ele, luând în locul turbanului o șapcă asemănătoare șepcii ofițerilor ruși, în loc de nădragii largi turcești, pantaloni și în locul papucilor galbeni cizme negre” (Veress, 1928-1929, 379). Odată cu veșmintele se schimbă și interioarele caselor, mobilele europene luând locul celor orientale, îngreunând și mai tare adaptarea la nou. Tânărul pictor relatează cu amuzament: „Tot modei europene a căzut jertfă și barba frumoasă neagră a lui Cantacuzeno, cu care eram bine. Acest boier avea un cap de o rară frumusețe și mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
lignages. Structures sociales archaïques et modèles numériques”. Études et documents balkaniques et méditerranéens. Paris, vol. 22, 25-34. Stahl, Paul H. (2000b). Triburi și sate din sud-estul Europei. București: Editura Paideia. Stahl, Paul H. (2004). L’évolution des sociétés d’Europe Orientale et Occidentale à travers les concepts de ’veteranus’ et de ’vicinus’. Lucrare prezentată în cadrul colocviului internațional La latinité en question. (Paris 16-19 martie 2004), Institut des Hautes Etudes de l’Amérique Latine et l’Union Latine, Paris, 323-332. Stahl, Paul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
dezvoltare în care credinței creștine i-a revenit un rol tot mai important. Este vorba de edificarea unui suport nou în paradigma cunoașterii psihologice, bazat pe implicarea credinței creștine, indispensabil realizării unor fuziuni ingenioase între tradiția gândirii antice și cea orientală, între vechile rânduieli antice și cele noi, când, la acea vreme, populației de rit ebraic i-a revenit un rol aparte, mediator. Viața spirituală din acea vreme se mutase la Alexandria, centru cultural și științific, unde s-a realizat un
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
urmează anunță a criză profundă a societății omenești, dominată de o serie de convulsii sociale, de confruntări dintre vechile rânduieli antice cu cele noi. Această evoluție a fost materializată într-o fuziune primară dintre tradiția gândirii grecești și a celei orientale, fuziune în care populația de rit ebraic a avut un rol aparte. Viața spirituală la acea vreme se mutase la Alexandria, un centru cultural unde s-a realizat un amestec de culturi și populații cu tradiții grecești, egiptene, evreiești, siriene
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
decor monumental și cu multiplele sale activități, orașul este centrul noii lumi galo-romane. Dar el nu există decît datorită unei intense vieți rurale unde fuzionează vechile tradiții galice și organizarea romană. Viața religioasă, unde se învecinează divinități galice, romane și orientale și unde apar primele forme ale creștinismului, ilustrează dinamismul acestei civilizații galo-romane. În ciuda preponderenței vieții rurale asupra tuturor celorlalte forme de activitate, noțiunea de civilizație galo-romană este legată mai întîi de oraș, paradox al Galiei dar și al altor provincii
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
360 După Documents d'histoire de la Provence, Toulouse, Privat, 1971, p. 237. Cifrele comerțului exterior al Marsiliei între 1783 și 1792 arată mai întîi ceea ce nu ar putea surprinde partea capitală deținută de comerțul cu Levantul (adică cu porturile Mediteranei orientale ținînd de Imperiul Otoman), cu porturile Barbariei (adică din Africa de Nord) și cu porturile italiene și spaniole. Dar ele arată de asemenea că Marsilia, port mediteranean, face o parte importantă a acestui trafic (26%) cu Antilele, ceea ce dovedește locul ocupat de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
nici anexarea sudului regiunii Saar. Aceasta, administrată de Societatea Națiunilor timp de cincisprezece ani, trebuie apoi să-și aleagă destinul prin plebiscit. Germania pierde Posnania, o parte a Prusiei și a Sileziei în favoarea Poloniei, devenită independentă. Un "coridor" izolează Prusia orientală de restul Germaniei. În schimbul desprinderii Renaniei de Reich, Clémenceau obține o garanție anglo-saxonă în caz de agresiune germană, ocuparea temporară a Renaniei și crearea unei "zone demilitarizate" (malul stîng al Rinului și o fîșie de 50 de kilometri pe malul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Filitosa (Corsica), 19 Finistère, 18 Flandra, 108; 115; 127; 128; 132; 135; 146; 149; 174 Fleurus (Belgia), 255; 258; 463 Florența (Italia), 173 Fontainebleau (Seine-et-Marne), 179; 216 Fontbouisse (Hérault), 16 Fontenoy (Aisne), 239; 461 Francia occidentală, 93; 102; 108 Francia orientală, 102 Frankfurt (Germania), 301 Fréjus (Var), 48; 237 Frisia (Țările de Jos), 87; 95 G Gand (Belgia), 139; 150 Gard, 32; 63 Garona, 25; 33; 56; 65; 75; 95; 199 Garonne (Haute-), 50; 75 Geneva (Elveția), 74; 229; 364; 474
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a două a Poeticii 74. Aceasta este tradusă în 127875 de către Wilhem von Moerbeke, după ce în 1267 a fost tradusă De anima. Ținând seama de faptul că traducerile se realizează plecând de la texte ce vin din cultura arabă sau din partea orientală a Europei, o dată cu acestea este transmisă și grila de interpretare. În acest context nu mai putem vorbi despre opera lui Aristotel decât prin intermediul noilor interpretări și a noilor viziuni, puritatea sa fiind diminuată. Pentru că sursele de informații au fost diferite
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fi puțin semnificativ, și, probabil, deloc interesant. Din această perspectivă pare îndeajuns de pertinentă adoptarea unor opțiuni care delimitează și precizează procesele studiate. Înainte de toate, referitor la mediul spațial de referință, propun tratarea privilegiată a trei zone (Europa Meridională, Europa Orientală și America Latină) care grupează cel mai mare număr de democratizări, prezentând fără îndoială particularități demne de o atenție specială. Mai mult, arcul temporal care poate fi luat în considerare poate fi doar cel de după al Doilea Război Mondial, pentru că fenomenul
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
odată traversată perioada inițială a independenței, birocrația statală capătă din ce în ce mai multă importanță în procesul de implementare a politicilor publice [Schulz, 1979; Asmeron, 1985]. Al doilea model de regim mobilizat se găsește în arii geografice și perioade istorice complet diferite: Europa orientală și Asia după al Doilea Război Mondial. Este regimul comunist de mobilizare. Într-un context socio-economic adesea foarte dezvoltat, în centrul coaliției dominante stă un partid unic, cu o articulație structurală foarte profundă și o considerabilă capacitate de control al
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
-lea și prima parte a celui următor. Însă, cum am avut în vedere inventorierea unor tineri români care obțineau titlul de doctor la Universitatea Liberă din Bruxelles (1863-1914) ori dinamică evoluției populației studențești, cu semnalarea celor care proveneau din Europa orientala, inclusiv din România, în anii imediat următori încheierii Primului Război Mondial, la Universitatea din Gând ori la cea de la Liège, investigația noastră se constituie și că o secțiune distinctă, mai puțin cunoscută, a unui mare domeniu de cercetare, anume istoria formării intelectualilor
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
sfârșitul veacului al XIX-lea în trei secțiuni: filologie clasică, filosofie și istorie (în secolul XX vor mai apărea secția de filologie germanica - 1910, de filologie română - 1920, de istoria artei și arheologie - 1931, respectiv Institutul de Filologie și Istorie Orientala & Slavă - 1930)51. Să mai spunem că în conformitate cu reglementările legale din 1890-1891, durata studiilor atingea un minim de patru ani (practic se dublă față de perioada anterioară), în care studenții trebuiau să treacă mai multe trepte: candidatura, licență și doctoratul; acesta
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
nu mai puțin de 51 proveneau din afara Belgiei. Așadar, pe lângă cei 13 români (cărora li se adaugă și Nicolae Popovici din Transilvania / în Austro-Ungaria la acea dată), mai erau consemnați 21 de bulgari (inclusiv cei ce proveneau din provincia Rumelia Orientala), patru japonezi, doi sârbi, doi turci (dintre care unul avea nume bulgăresc, iar celălalt evreiesc), câte o persoană originară din Anglia, Brazilia, Costă Rica, Franța, Italia, Germania, ca și din zona arabă ori din Macedonia 39. Dintre cei care au
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
pentru casa imperială romană fiind prieten al împăratului Claudius Germanicus, iar fii săi s-au unit prin căsătorie cu familia regală a regelui iudeu Agrippa. Flota comercială din imperiul roman era deținută în mare parte de ivriți iar comerțul din partea orientală a imperiului și Egipt era controlat de ei. Familia lui Fi-lon avea o veche tradiție sacerdotală și a emigrat din Palestina în Egipt la Alexandria, tatăl său avînd cetățenia romană, la care egiptenii nici nu puteau visa. Fratele mai mare
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Baltagul (român ce ilustrează viață grea a țărânilor de la munte, oieri sau tăietori de lemne, care-și duc traiul într-un spațiu pastoral mioritic, conducându-se după rânduieli nescrise, după legi și credințe strămoșești). Nicolae Manolescu îl raporta la tradiția orientala : “S-a spus adesea despre Sadoveanu că este un mare povestitor: ceea ce povestește el sunt o mie și una de nopți ale românilor”... 2. Viața târgului de provincie, loc unde sufletul omenesc se ofilește Orașul acesta, asociat cu metaforă bacoviană
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
este cert că unii dintre aceștia au ajuns și în Principate. în acest sens, al intereselor de stat britanice, se poate înscrie trimiterea lui Summerers, în Principate, în februarie 1800. Un rol important au jucat și recomandările Direcției Companiilor Indiilor Orientale, căreia îi revenea și asigurarea cheltuielilor de întreținere a consulatului. Consulatul englez de la București avea obligația de a coresponda intens cu ambasada de la Constantinopol, pe care să o informeze de mai multe ori pe lună despre tot ce se întâmpla
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]