928 matches
-
-lea. Tortuga devine, între timp, o piață de desfacere pentru carne și pentru mărfurile capturate de pe vasele franceze, olandeze și engleze. Mari cantități de alcool, praf de pușcă, tutun, stofe și obiecte prețioase se scurg dinspre Peninsula Iberică și Indiile Orientale spre Tortuga, aduse de navele comerciale interesate sau de cele interceptate și jefuite de bucanieri pe rutele galioanelor spaniole, dinspre Americi spre Europa. Oricum, atacurile asupra masivelor nave spaniole fuseseră începute dinspre Hispaniola încă din secolul al XVI-lea de către
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
trimiteri sunt inadecvate temporal sau sunt integrate forțat în povești utopice : găsirea comorii conchistadorului Cortéz, respectul față de Codurile lui Bart Roberts și Henry Morgan, existența docurilor din Port-Royal, Tortuga și Jamaica, adunarea Frăției cu toți pirații lumii, interesele Companiei Indiilor Orientale, personaje ca Israel Hands și Blackbeard. Unele dintre replici sunt memorabile, ca efect epic : piratul Davy Jones : Eu sunt marea ! ; oficialul Lord Beckett : Aceasta nu mai e lumea ta, Davy Jones, imaterialul a devenit... imaterial ! ; căpitanul Jack Sparrow : O corabie
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
ape tulburi care, în plus, pentru a fi reprezentată pe celălalt mal al Adriaticii, căuta un diplomat de origine levantină considerat drept un agent foarte subtil și bine dotat pentru o politică aventuroasă, servită cu mijloacele obișnuite în bazinul Mediteranei orientale spre a lupta cu arme egale împotriva intrigilor austriece și sîrbești. Zilele sărmanului prinț de Wied nu erau țesute cu aur și mătase în modestul palat de la Tirana, tencuit și deparazitat în grabă. În propriul fief unde trăiau, în proastă
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
nici românii de sub dominația cumană din Moldova, numiți vlahi la 1164 și 1166 în izvoarele bizantine, blaci sau valati în textele latine din anii 1210 și 1222, referitoare la Episcopia cumană din Țara Românească, ori caraulaghi (călăreții negri) în cele orientale. Doar mai luptaseră alături de pecenegi în 1070 și de brodnici și de cumani, în 1199, ori sub numele de berladnici (în număr de 6.000) în ajutorul lui Ivanco Rostoslavici împreună cu aceiași cumani, în 1159, în contra Haliciului. Într-un act
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
mijloacele de prevenire). Era anul 1935. Abia împlinise 23 de ani. În clinica universitară din Modena se specializase în maladii tropicale, licențiindu-se cu o teză tot de caracter misionar: Rilievi nosografici sopra un gruppo di missionari italiani nell'Africa Orientale (Observații descriptive ale unor boli asupra unui grup de misionari italieni în Africa Orientală). Citind reviste de caracter specific misionar, a ajuns la cunoașterea apariției Ummi. Și-a dat seama că finalitățile acestei Asociații corespundeau idealurilor sale. A scris la
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
politicii orientale austriece în împrejurările politico-militare create de războiul ruso-turc dintre anii 1768-1774, eveniment ce a deschis o nouă etapă în evoluția relațiilor politice internaționale în estul și sud-estul european 1, în care dominante au fost chestiunea poloneză și cea orientală, ultima aproape confundându-se cu soarta Imperiului otoman și a posesiunilor sale europene, în rândul cărora intrau și Principatele Române 2. Ca urmare, acestea au fost incluse acum ca obiect de compensație și dispută în cele mai diverse planuri de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Culturală „Ginta Latină”, vă roagă ca, o copie a hotărârii Senatului, să fie trimisă Filialei Societății „Ginta Latină” din satul Ciripcău (satul natal al lui Constantin Stere) Raionul Florești, Societății Pământenilor Moldovei „C. Stere” din orașul Iukuțk, Republica Iakută, Siberia Orientală și Filialei „Ginta Latină” - Liceul Constantin Stere orașul Soroca. Asigurăm senatul Universității Al. I. Cuza de Întreaga noastră considerație. Președinte Vlad Bejan Secretar Dr. Ing. Ionel Humiță CAPITOLUL VI 1994 Aromânii Răspândiți pe Întreg teritoriul al Traciei, vechii aromâni, sau
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
țărilor avute în vedere: schimbările care se petrec în acest sens se sustrag unei inteligibilități imediate, prudența părând să recomande amânarea verdictelor. Renuțând la această prudență, câțiva autori au îndrăznit totuși să analizeze viața politică a țărilor Europei Centrale și Orientale prin prisma clivajelor. Se pune astfel problema adaptării modelelor teoretice. Principiile de care se servește analiza acestor clivaje în Europa Occidentală au fost stabilite de mult timp: într-o lucrare fondatoare, Stein Rokkan și Seymour Martin Lipset descriau în 1967
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
societăți un obstacol în calea structurării clivajele politice. O alta raportează polaritățile prezente la o matrice istorică formată în timpul regimului comunist. Iar ultima pune în lumină o amprentă istorică indelebilă imprimată în perioada interbelică în cazul țărilor Europei Centrale și Orientale. În cele trei situații sunt adoptate metode distincte pe care le vom numi respectiv topologică, genetică și arheologică. A. Metoda topologică: istoria ca obstacol Autorii care aplică literal modelul lui Rokkan și Lipset propun efectuarea unor simple statistici de ordin
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
principiu de structurare în Europa Centrală și Orientală. Categoriile de analiză avute în vedere sunt simple avataruri ale celor definite de Rokkan și Lipset: polaritatea de tipul "economie de piață / populism economic" este echivalentă, în cazul țărilor Europei Centrale și Orientale, cu clivajul "urban / rural" și "proprietari / muncitori"; polaritatea de tip "liberalism politic și social / autoritarism politic și social"se substituie clivajului "biserică / stat". Deosebirile observate între vechile democrații populare își au originea chiar în funcționarea acestor regimuri comuniste. Modul în
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
gândită nu a fost niciodată realizată. Cu toate acestea, ea rămâne un deziderat pentru responsabilii sovietici, influențând astfel evoluțiile economice și politice ale democrațiilor populare. După prăbușirea blocului comunist, Uniunea Europeană exercită o tutelă de tip nou asupra Europei Centrale și Orientale, tutelă care nu presupune exploatarea economică. Țările nu sunt însă mai puțin constrânse să-i accepte condițiile, riscând altfel excluderea. În schimbul subvențiilor, Comisia le cere reformarea structurilor economice interne, potrivit negocierilor angajate în cadrul procesului de extindere. O primă exigență se
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
sau afișează o dependență mai mică decât țările în care minoritatea este implantată. În perioada interbelică, antagonismele se exprimau în acest fel, însă nu se poate constata o prelungire completă a acestora: având o existență recentă, statele Europei Centrale și Orientale trebuie încă să se consolideze; interesele susținute sunt cele centrale, iar cele ale minorităților nu sunt apărate de către partidele desemnate. În timpul regimurilor comuniste, conflicte mocnite au fost întreținute de minoritățile maghiare mai ales atunci când poziția Ungariei în cadrul mecanismului de dependență
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
procesul de modernizare dependent, clivajele observate până acum pun în joc interese economice circumscrise. Se pot forma antagonisme corolare care să aibă în vedere care referenți identitari ar trebui promovați de către partidele politice. C. Clivajele referențiale Partidele Europei Centrale și Orientale se confruntă cu întrebarea dacă modalitățile de exercitare a puterii ar trebui sau nu să se alinieze normelor exterioare. Modurile de evaluare a experienței politice trecute sunt și ele divergente. Prima polaritate are în vedere pertinența modelelor politice occidentale. Unele
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
sursa conflictelor structurale, trebuie sondat un teren foarte haotic, fapt permis de existența unor unelte teoretice prețioase: conceptul hegeliano marxist al contradicțiilor. Această muncă a fost întreprinsă în mai multe rânduri, inclusiv pentru a integra cazul țărilor Europei Centrale și Orientale. Cel de-al doilea comentariu se impune aproape de la sine: conceptul de clivaj se înscrie în mod evident în categoria structurilor; adică sunt invarianți de lungă durată, care pornesc de la geneza procesului de diferențiere teritorială a Europei. Această constatare se
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
Țările Baltice, Balcanii ori țările provenite din fosta URSS oferă o imagine foarte amestecată. Cu condiția să fie respectat și nu folosit parțial, modelul celor patru clivaje fundamentale ar putea fi aplicat sistemelor de partide ale țărilor Europei Centrale și Orientale. Aplicarea ar trebui să aibă în vedere, pe de o parte, că aceste clivaje țin de durata lungă și, pe de altă parte, că cele patru clivaje nu sunt neapărat prezente în toate țările, că pot să nu fie întruchipate
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
că nu există clivaj fără o revoluție prealabilă și, pe de altă parte, dacă există clivaje, acestea trebuie să fie de ordin teritorial, cultural sau funcțional. Ansamblul schimbărilor brutale economice, politice și culturale care au afectat țările Europei Centrale și Orientale în timpul ultimei jumătăți a secolului al XX-lea poate fi considerat drept o revoluție, o revoluție pe care acesta nu a prevăzut-o. Pe de o parte, ordinea socială, economică și politică de până atunci a fost distrusă, pentru a
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
Articolul citat aici este: "Formation of Party Cleavages in Post-Communist Democracies", Party Politics, 1/4, 1995, pp. 448-479. Numărul 4 al revistei Party Politics, publicat în primul ei an de existență, a fost în întregime consacrat țărilor Europei Centrale și Orientale, cele mai interesante contribuții fiind, după părerea noastră, cele ale lui Attila Agh, asupra socialiștilor maghiari, și Petr Kopecky, asupra organizațiilor de partid. 4 K. Lawson et al. (ed.), Cleavages, Parties and Voters, Westport (Conn.), Praeger, 1999. 5 A. Römmele
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
stânga/dreapta, care domină scena politică poloneză de mai bine de un deceniu. Așa cum am sugerat în titlu, teza noastră centrală este că scena politică poloneză, la fel ca aceea a celei mai mari parți a țărilor Europei Centrale și Orientale, poate fi analizată într-un mod pertinent utilizând modelul centru/periferie. Noi considerăm că apropierea centru/periferie ar putea fi folosită pentru a explica emergența și persistența clivajului principal al scenei politice poloneze, reprezentată prin axa stânga dreapta.1 Aceasta
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
această polemică. Astfel Vit Hloušek s-a preocupat de definirea unei noi abordări în termenii unor clivaje valabile pentru întregul areal "post-comunist"13 (înțelegând prin aceasta nu doar cele trei sau patru țări ale Europei Centrale, ci și toată Europa orientală, până la actualele granițe rusești, ceea ce corespunde viziunii adoptate de acest centru important al științei lor politice din Cehia. În acest sens, se operează un fel de gumaj al clivajelor anterioare instaurării sistemului de tip sovietic fondat pe principiul uniformizării efectelor
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
și 3) principalele partide politice sunt organizații de masă și/sau au legături cu structurile sindicale sau cu mișcările sociale. Există multe motive pentru care o definiție atât de riguroasă a clivajului politic este greu de aplicat Europei Centrale și Orientale. Societățile postcomuniste sunt considerate a fi "uniforme", adică fără stratificarea socială. Acestea se caracterizează de asemenea prin slăbiciunea structurilor organizaționale ale societății civile 3. Structurarea ideologică a sistemelor de partid în majoritatea țărilor Europei Centrale este de asemenea slabă 4
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
în adevăr", așa cum a evidențiat-o Havel. Rețelele organizaționale susțineau astfel împărțirile socio-economice și culturale ale societății comuniste. În ciuda existenței mitului atomizării sociale a societăților comuniste, cel puțin două mari rețele organizaționale au apărut în aproape fiecare țară a Europei Orientale în 1989-1991: partidul comunist și opoziția anticomunistă, de obicei sub forma unei mișcări sociale de masă. În țările catolice, Biserica a fost de asemenea unul dintre principalii actori ai societății civile în timpul regimului comunist și a perioadei de tranziție. Aceste
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
perioadei de tranziție. Aceste elemente socio-structurale, normative și organizaționale constituie un clivaj social pe care l-am putea numi clivaj comunist"anticomunist (fără nicio referire directă la ideologia comunistă), și care pare a fi clivajul principal al Europei Centrale și Orientale după căderea cortinei de fier. Acest clivaj nu e neapărat semnificativ din punct de vedere politic în fiecare țară. În unele cazuri acesta nu s-a stabilizat din cauza lipsei de unitate a forțelor anticomuniste și/sau declinului partidului comunist 7
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
și J.T. Ishiyama (ed.), The Communist Succesor Parties of Central and Eastern Europe, M.E. Sharpe, Armonk, New York, London, England, 2002, pp. 224-239. 17 A. Ramonaité, op. cit. Influența Bisericii asupra dezvoltării clivajului politic religios în șapte dintre țările Europei Centrale și Orientale ALAR KILP Cercetarea academică asupra religiei și politicii în țările postcomuniste este precară, mai ales în privința țărilor ex-sovietice, precum Estonia, Letonia și Lituania. Situația țărilor de la Visegrad (Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria) e mai bună, dar tendința e aceea de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
putere morală care dirijează și unifică în cadrul luptei anticomuniste, a avut impactul cel mai puternic asupra politicii în timpul perioadei de tranziție, fiind susținută de majoritatea opozanților regimului. Cu toate acestea, tranziția de la comunism la democrație pune Bisericile Europei Centrale și Orientale în fața unei situații cu totul noi. Instituțiile religioase, reprimate până acum, descoperă noi amenințări pluralismul religios, "libera piață a valorilor" și liberalismul care reduce Biserica la o sursă identitară printre altele. Biserica trebuie să găsească o nouă modalitate de a
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
trebui să fie separată de lărgirea constantă și crescândă a participării politice în sistemele fondate la origine pe excludere. Instrumentul acestei schimbări progresive a practicii sociale a fost contestarea. Se regăsesc aceste patru etape rokkaniene în evoluția Europei Centrale și Orientale către democrație de-a lungul sec. XX cu precomunismul, trecând prin comunism, iar apoi postcomunism? Se poate ca democratizarea postcomunistă să fie un proces model inversat față de modelul lui Rokkan. Așa cum s-a sugerat, democratizarea regimurilor de tip sovietic după
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]