2,272 matches
-
de explicații pe care le găsim plauzibile, dacă oamenii sunt motivați de către economie sau ideologie, de interese individuale sau altruiste, de o raționalitate strategică sau de o psihologie freudiană. În cercetarea empirică ne interesează adesea mult mai mult premisele practice, orientate teoretic, decât legăturile specifice dintre antecedent și consecință. Testăm dacă o condiție dată (X) produce rezultate comportamentale (YA) în conformitate cu o anumită presupunere implicită despre natura umană (A) și în dezacord cu alte presupuneri cu care aceasta se află în opoziție
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
cazuri în care relația ipotetică dintre cauză și efect să fie vizibilă. Dat fiind numărul mic de cazuri, n, din studiu, este nevoie doar de câteva astfel de observații pentru a se construi o argumentație aparentă. Astfel, un cercetător rău orientat ar putea avea ideea preconcepută că expertiza instituționalizată ar cauza o politică publică mai bună, iar utilizarea experților pe post de consilieri externi ar cauza una inferioară; un astfel de cercetător ar selecta pentru comparație Departamentul Agriculturii și Departamentul Apărării
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
că faptele și valorile se pot separa în mod clar, că pot fi împărțite în domenii diferite distincte. Dacă este așa, înseamnă că științele sociale nu au fost niciodată neregulatoare valoric și astfel marea grijă a criticilor normativi este greșit orientată. În primul rând, adevărul în sine constituie o valoare morală. Nici o știință empirică ce apreciază o cercetare elegantă și meticuloasă nu poate ignora preocupările etice. În al doilea rând, temele selectate pentru cercetare reflectă de obicei valori morale. Investigăm anumite
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Analisis. La baza cercetărilor din Bulgaria și Rusia a stat interviul calitativ, fiind realizate 151 de interviuri În cele două zone studiate. Au fost identificate o serie de tipuri de strategii de viață, mai mult sau mai puțin conturate: strategii orientate spre muncă, spre afaceri, spre carieră, strategii centrate pe gospodărie (fermă), degajându-se În timpul discuțiilor pe marginea acestei comunicări necesitatea distincției mai clare Între strategiile personale și cele familiale. Tamas Domokos, de la Echo Survey Sociological Research Institute, Ungaria, și Laszlo
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
156). „Competența profesională” (capitolul 3) cuprinde următoarele subiecte: modele de competență profesională, inteligență, abilitate cognitivă, notele școlare, testele de inteligență, inteligența socială și emoțională, motivația - vector al competenței profesionale. Am reținut analiza modelelor teoretice de analiză a competenței profesionale: modelul orientat pe performanțele realizate/virtuale, modele orientate pe acțiunea mediului sociocultural și psihosocial, modelul inteligențelor multiple, modelul inteligenței emoționale, modelul McDonald. Toate aceste modele exprimă dificultatea reducerii complexității acestei chestiuni la un unic tip de explicație, ceea ce este o dovadă a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
spațiul modernității, sociologia însăși trebuie să-și înnoiască aparatul conceptual și interpretativ pentru a redeveni o componentă importantă a reflexivității modernității actuale. Abordarea propusă Abordarea teoretică a acestei problematici este una de macrosociologie istorică și microsociologie centrată pe individualizare. Este orientată macrosociologic în măsura în care referința analitică principală este reprezentată de „societate” ca întreg; este istorică întrucât are în vedere schimbări sau transformări de durată lungă. La intersecția dintre societate și istorie apare tranziția, adică acea perioadă de transformare și configurare în care
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
este următoarea: există vreo legătură între analiza tranziției postcomuniste și cea consacrată tranziției societății industriale către cea postindustrială? Răspunsul imediat este că, deocamdată, atunci când considerăm lucrările despre tranziția postcomunistă, atât abordarea, cât și demonstrația teoretică sau empirică avansate sunt astfel orientate încât să se concentreze, aproape exclusiv, doar asupra societăților postcomuniste. Implicația acestei abordări este că societatea postindustrială dezvoltată este luată doar ca o referință comparativă și normativă ce configurează genul de „ideal” ce trebuie urmat, iar societatea comunistă este identificată
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
devenit treptat rigidă sau repetitivă sau pur și simplu a căzut într-un pesimism fără limite. În ciuda tuturor criticilor, societatea modernă și-a văzut de drumul ei fără încetare. Cum de s-a întâmplat așa? Să fi fost critica greșit orientată? Au fost cumva criticile asimilate și integrate în construcție astfel încât societatea industrială s-a autocorectat și a devenit mereu mai acceptabilă sau mai bună? Nici una, nici cealaltă nu par să se fi întâmplat. De fapt, societatea industrială a fost raportată
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
violențe libertariene tinde să acopere până la înăbușire armonia libertăților asumate individual. Conform acestei opțiuni, indivizii singulari și însingurați în propria libertate nu pot realiza prea multe prin ei înșiși atunci când sunt prinși în vârtejurile transformărilor unei lumi ce pare bine orientată macrosocial, dar confuză microsocial pentru individualitățile în acțiune. Din modul în care ni se prezintă situația actuală, ar rezulta că între sensul mișcării societății în tranziție și sensurile vieților individuale încă nu există nici convergențe profunde, nici medii active de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
vitae (CV) este noul pașaport de trecere a granițelor dintre organizații sau firme. Elevii și studenții, dar și cei maturi aglomerează diplome, certificate și experiențe în CV-ul pe care-l susțin cu un pachet de recomandări cât mai pozitiv orientate. La originea aglomerării CV-ului individual se află competiția de pe piața muncii, care e privită nu doar cu reticență și neliniște, dar și cu speranța câștigătorului singular. Cu cât competiția e mai puternică, este de așteptat ca ea să se
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
construită doar de un limbaj și de o imagistică falocentrică, pe care le putem distinge în multe produse literare sau figurative reproduse inclusiv în manualele școlare. Sursele constitutive ale masculinității și feminității sunt relațiile sociale. De aceea, analiza genurilor trebuie orientată nu neapărat și nu primordial către individualități sau către rolurile genurilor, ci către condițiile efective de muncă și către programele de politici sociale și de politici publice din domeniile economiei, educației, culturii sau politicii. Numai astfel putem constata în ce măsură relațiile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
din surse private, iar în universitățile private ponderea taxelor ca sursă bugetară este maximă. Totuși, o astfel de dezvoltare se dovedește a fi una ce va câștiga tot mai mult teren în întreaga Europă, constând în combinarea investițiilor publice, atent orientate și gestionate, cu contribuții private tot mai mari. Implicația unei astfel de opțiuni este dublă. Pe de o parte, sursele private de finanțare nu se vor substitui celor publice, care oricum trebuie să crească și vor crește pentru a facilita
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
la distanță și au generat două tipuri de diplome cu un prestigiu clar departajat. În SUA, universitățile de elită au refuzat să crească numărul de studenți și această opțiune a stimulat expansiunea colegiilor comunitare și a noilor tipuri de universități orientate comercial spre profit. Nici taxele de studii nu au crescut foarte mult, primele preferând să atragă fonduri de cercetare și doctoranzi în cantități tot mai mari, iar ultimele să atragă studenți cât mai mulți. Rezultă două rute diferite cu același
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Dumnezeu. Încă o dată: sunt meritorii acele școli de teologie care dau diploma unor oameni maturi intelectual, sănătoși emoțional, puternici duhovnicește, responsabili din punct de vedere civic, muncitori prin educație și mai ales, într-un sens deopotrivă literal și metafizic, bine orientați. Un student teolog de calitate, asemenea unui preot iubit de popor, este un om aflat în posesia unei busole. Neîncetat, aceasta îi indică răsăritul nostru, cel de sus. Cateheza liturgică și canoanele memorieitc "Cateheza liturgică și canoanele memoriei" Liturghia făurește
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
mai eficient punctele reflexe din palmă. În acest scop, am creat un nou tip de bilă, cu protuberanțele scurte și ferme, care mi-a depăși așteptările ca eficiență. Foto 8: Cum să țineți Magic Reflexer în mână. Observați protuberanțele special orientate pentru a masa toate punctele de presiune, cu rezultate satisfăcătoare. Primul experiment cu Magic Reflexertc " Primul experiment cu Magic Reflexer" Când am primit prototipul Magic Reflexer, i l-am dat soțului meu să-l testeze, în drum spre casă. I-
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
de gestionarea situațiilor de criză educațională întâmpinate de către profesor la contactul cu clasa (grupa) în predarea obiectului de învățământ respectiv. Astfel, disciplina didactică, structurată după o serie de principii curriculare moderne, înglobează la nivel de conținut elemente structurale dinamice și orientate funcțional. * Principiile metodice care ar trebui să stea la baza formării cadrelor didactice, enunțate și prezentate de profesorul Dan Potolea de la Universitatea din București (vezi Potolea, 1980), sunt următoarele: • asimilarea progresivă a rolurilor profesionale, poziție opusă mentalității tradiționale conform căreia
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
instructiv-educative. Așa cum arată profesorii Marin Manolescu și Romiță Iucu în lucrarea Pedagogie (2001), procesul de învățământ reprezintă o formă sistematizată și organizată de desfășurare a ansamblului procesual predare-învățare (presupunând deci interacțiunea personalităților celor două entități psihologice implicate, profesorul și elevii) orientată finalist, transpusă pragmatic într-o serie de metode și procedee și supusă legilor evaluării. Aspectele generale ale procesului de învățământ propuse de profesorul Dan Potolea (vezi Potolea, 1991) sunt: - abordarea structurală, care cuprinde următoarele componente: finalități, conținuturi, timp, relații educaționale
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
spre formarea livrescă a eruditului și a umanistului. Conținuturile formative ale pregătirii trebuie să le balanseze pe cele informative, iar metodele de instruire trebuie să se adapteze acestei norme esențiale. În același mod, pregătirea practică trebuie să reechilibreze un curriculum orientat, prin tradiție, spre instruire teoretică. Este necesar ca universitatea să-și abandoneze autocentrismul în favoarea deschiderii față de solicitările vieții reale, cu provocările sale socioeconomice și culturale actuale și potențiale. 10. Principiul elaborării curriculare riguroase Planul de învățământ trebuie elaborat pe baza
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
elevului să construiască, să producă un răspuns liber în conformitate cu un set de cerințe date. După tipul răspunsului așteptat, itemii de tip eseu pot fi: • eseu structurat sau semistructurat, în care, cu ajutorul unor indicii, sugestii, cerințe, răspunsul așteptat este ordonat și orientat; • eseu liber (nestructurat), care valorifică gândirea/scrierea creativă, imaginativă, originalitatea, creativitatea, inventivitatea etc. (Informații suplimentare pot fi obținute și prin studierea sursei noastre primordiale, lucrarea profesorului Marin Manolescu, Activitatea evaluativă între cogniție și metacogniție, Editura MeteorPress, București, 2004.) 6.6
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
un concept al cunoașterii orientat spre formă. În cele din urmă, îmi propun să pun în evidență unele apropieri între conceptul kantian al cunoașterii și conceptul cunoașterii al empirismului modern de orientare științifică, în calitatea lor de concepte ale cunoașterii orientate spre formă. Este o convergență care exprimă, sub un aspect determinat, viabilitatea și perenitatea analizei kantiene a cunoașterii. Un concept al cunoașterii orientat spre conținut va putea fi caracterizat drept premisă și punct de sprijin al unor tradiții ale gândirii
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
corespund întotdeauna unei acțiuni diferite.” 16 Coordonarea univocă epuizează relația dintre datele senzoriale și construcțiile conceptuale. Relația nu este una de reflectare, de oglindire, și nici una de natură genetică. Ca și conceptul kantian al cunoașterii, acest concept metodologic al cunoașterii orientate spre formă a fost elaborat printr-o distanțare clară de ideea empiristă tradițională a derivării conceptelor din datele primare furnizate de organele de simț. Tema a căpătat un profil deosebit de pregnant în reflecțiile metodologice ale lui Albert Einstein. Einstein a
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
revoluție subită a modului de gândire”. Dacă până atunci conexiunile dintre fenomene erau examinate din perspectiva unor interese în primul rând practice, ceea ce a dus la stabilirea anumitor corelații disparate, acum, pentru prima dată, se dezvoltă o cercetare a naturii orientată ferm de principii cum sunt cele ale omogenității, specificității și continuității formelor. Ele îndrumă intelectul spre formularea unor ipoteze teoretice care vor face posibile observația sistematică și experimentul. În formulările lui Kant, cercertătorul, prin ipotezele sale, va constrânge natura să
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
cercetătorul trebuia să respecte consemnul de a degaja sensul comportamentelor adoptate de subiecți în situații dificile, fără însă a le eticheta în vreun fel. Rezumatele interviurilor erau supuse atenției unor evaluatori independenți, care urmau în prealabil un stagiu de formare, orientat mai cu seamă spre reperarea mecanismelor de apărare definite în mod operațional. Acești evaluatori - un asistent social lucrând în sectorul medical și un tânăr licențiat în psihologie, absolvent al unui colegiu universitar - nu aveau o formație psihanalitică. Evaluarea lor era
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de diferențele legate de sex la subiecții adulți, multe alte studii abordează chestiunea acestor diferențe la copil și adolescent. Rezultatele cele mai marcante arată că băieții utilizează apărări mai orientate spre exterior (de pildă, proiecția), în timp ce fetele recurg la apărări orientate mai mult spre interior (precum întoarcerea împotriva propriei persoane) (Brody, 1985). Cramer (1991a) merge în aceeași direcție și arată că băieții utilizează proiecția mai des decât fetele. Mulți alți cercetători furnizează date privind funcționarea defensivă la copilul de vârstă preșcolară
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
studiu pe subiecți de 7 și 10 ani, Cramer (1983) descoperă - dar numai la copiii de vârstă mai mică - diferențe semnificative legate de sex în utilizarea apărărilor, în funcție de orientarea lor spre exterior sau spre interior. Concluzia a fost aceeași: apărările orientate spre exterior apar mai des la băieți. Cum stau oare lucrurile la adolescenți? Cramer (1979) sugerează că diferențele legate de sex în alegerile care au ca obiect mecanismele de apărare devin mai clare în cursul adolescenței. Adolescentele apar ca fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]