1,547 matches
-
această intratextualitate care multiplică asocierile, ecourile, trimiterile în interior ale unei opere a cărei complexitate nu încetează să ne uimească și să ne încânte 67. Episodul cu Polifem, este o parodie cinică a scenei de ospitalitate în care descoperim perversiunile ospățului ritual, unde în loc le servească bucate oaspeților, stăpânul casei îi mănâncă. Această povestire relativ lungă, care istorisește amănunțit aventura lui Ulise, este capitală pentru continuare deaorece rana provocată lui Polifem, va dezlănțui mânia lui Poseidon și va fi principala cauză
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
prevestește nimic bun, și departe de a le oferi mâncare oaspeților îi devorează cruzi "și-i înșfăcă și, ca pe niște țânci, îi trânti jos, de li se scurse creierul, stropind pământul. Namila îi sfârtecă apoi în bucăți, își pregăti ospățul, înfulecându-i cu lăcomia unui leu crescut în munți. Mâncă de-a valma mațele și carnea și ciolanele" (9.289-293)78*. Această scenă se repetă dimineața și seara următoare. De asemenea oaspetele e cel care oferă vinul și nu invers
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nu va alege pe unul dintre ei. Este vorba despre un sacrilegiu viclean. În fața acestei impunități proclamate (nepoinon) Ulise va măcelări "fără contra-partidă" pretendenții, refuzând compensarea oferită de Eurimah; nici vorbă de despăgubiri ulterioare. Acest masacru este comparat cu un ospăț: "ei tot râdeau și înfulecau, căci tăiaseră multe vite, dar nici o cină nu le putea fi mai cumplită decât cina ce avea să le gătească zeița cu viteazul nostru, pentru că ei cei dintâi se porniseră la fărădelegi" (20.390-394)91
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în casa unui potcovar (18.327-329)95* și care se întrec în a-l umili, "vai și-amar de cerșetorul ce se rușinează" (17.347)96*. Oaspetele, (în cel mai bun caz, unul tolerat) în loc să se bucure el însuși de ospăț și petrecere, trebuie, dimpotrivă, să-i distreze pe ceilalți bătându-se cu Iros, un alt cerșetor (18.1-111)97*. Acest lung episod este presărat și cu alte inversări (baia transformată în spălatul picioarelor, faptul că aedul cântă forțat, darul de
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
casă, reconfortându-l, împrumutându-i veșminte și sfătuindu-l îndelung cum să se facă acceptat, recunoscut și integrat în inima palatului regal. Aici el este îmbăiat, îmbrăcat, așezat la locul de onoare, răsfățat și cinstit ca un zeu, invitat la ospăț, distrat cu cântece și dansuri, încărcat de daruri și însoțit personal la întoarcere. Se pare că după zece ani de pribegie, a ajuns, în cele din urmă, într-o oază de liniște care va fi ultimul popas înainte de întoarcere. Pare
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care să ofere ospitalitate, uneori el însuși se așeza pe prag pentru a-i invita pe străinii care treceau. El oferă astfel îngerilor pe care îi ia drept oameni, apa pentru a-și spăla picioarele, pâine și poruncește pregătirea unui ospăț fiindcă "oamenii pioși făgăduiesc puține dar fac multe." Dar i se acordă ospitalității un loc special în povestea distrugerii Sodomei, poveste cu atât mai deosebită cu cât ea dezvoltă o schema aproape identică cu miturile greco- romane. Dumnezeu, se spune
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nu va distruge orașul dacă se vor găsi în el zece oameni drepți. Și astfel doi îngeri sosesc la Sodoma și cer ospitalitate care le este refuzată de toți în afară de Lot care îi invită la el și le pregătește un ospăț. Oamenii din oraș cer să-i vadă pe străini, iar Lot îi apără oferind locuitorilor Sodomei pe fiicele lui încă fecioare: "O să le faceți ce vreți. Dar nu vă atingeți de oamenii aceștia fiindcă au venit să se adăpostească sub
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ei și îi spuse fără să-și miște buzele: "Bucură-te, o mamă! Căci fiul tău va fi un sfânt! Ea dădu să țipe; dar, alunecând pe raza de lună, el se ridică ușurel și se topi în văzduh. Cântecele ospățului răsunară și mai tare. Ea auzi glasuri îngerești; și capul îi căzu iar pe perna, deasupra căreia se aflau niște moaște de mucenic într-o ramă bătută în nestemate"364*. Se pare că într-o stare de semi-somn, mama ia
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
mucenic într-o ramă bătută în nestemate"364*. Se pare că într-o stare de semi-somn, mama ia o rază de lună, umbră mișcătoare, drept un ermit. Contrastul între o situație obiectivă și o percepție subiectivă este puternic marcată ("Cântecele ospățului răsunară și mai tare. Ea auzi glasuri îngerești;..."). A. E. Pilkington 365 remarcă în acest sens că absența de conjuncție îl conduc pe cititor să creadă că vocile îngerilor nu sunt altceva decât "cântecele petrecerii". De altfel servitoarele interogate dimineața
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
avea pământ doar pe sub unghii, cum zicea el". Chipuri precum Mama sau văduva Mitruța (cu o casă de copii care mor pe rând), practici precum Lăutul ori Ignatul vorbesc de mentalități și cutume. Cimitirul (numit "La Lilieci") e vestit pentru ospețele in memoriam: "Nicăieri nu mănânci o varză cu carne / Mai gustoasă ca-n cimitir / De ziua morților, când se face pomană". În alte situații, se manifestă interlocutori răstiți ori concesivi, o lume frământată cu miturile și filozofia ei practică motive
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
pseudo-figurativ și decompoziție) intră în relații turbionare mozaicale, departe de intenția vreunei sinteze. Ochiul perseverează în suprafețe. O întâlnire în pod e pretext de inventariere a vechiturilor stocate: "scaune tapițate", "rufe cârpite, pe frânghii vii", "feronerii și faianțe"; la un ospăț nocturn într-un ambient eteroclit ca acesta se etalează "ieruncile perpelite-n pezmeți / spetele de urs, garfele de mistreți, / balercile de crâmpoșie, / iar noi, eu și căpetenia, făceam filozofie / și toată lumea desfășura evantaie / de hohote printre amfore cu măruntaie..." Se
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de pajiști"; visându-se pe deal la Șișcani, poetul strigă: "Evoe! alaiului / cu cununi de iederă / mergând pe asini"; în contrasens, se perindă "bețivi / cu figuri cunoscute, muncitori la linie, la întreținere". Solemnitatea cade în derizoriu: "Dans în sala de ospețe a zeilor!... se servește ambrozie și porumb fiert... taci, fă dormiți o / dată strigă mama... și nectar, șopteam eu, în / continuare". A surprinde gândirea în stare genetică, embrionară, nedistilată, a percepe tranzițiile fulgurante ale comunicării în devenirea lor intimă, iată
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
cel care se însărcinează cu redactarea foii de zestre, „cu zisa și învățătura numiților socri“, iar aceștia își puneau doar degetele „în loc de pecete“. Martorii au o tri plă funcție: dau credibilitate do cu men tului, par ti ci pă la ospățul de logodnă, se pun chezași pentru cele două părți. Ei garantează, atât prin prezența lor fizi că, cât și prin semnătura din act, că zestrea este cea în scrisă în foaie și nu alta, că alte promisiuni nu s-au
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
actului dotal se stabilește data logodnei. Tim pul dintre logodnă și nuntă este un timp bine definit și bine marcat de o serie de rituri și ritualuri. Schimbul de inele și/sau sărutarea tinerilor, daruri, ceremonia religioasă și, în final, ospățul, iată cum se derulază această perioadă. Să le luăm pe rând. Ges turi ri tu a le (sărutarea tinerilor sau sărutarea mâinilor), schimbul de inele, promisiuni de căsătorie sunt cele trei tipuri de comportamente care pecetluiesc simbolic acordul dintrecele două
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
este foarte importantă, iar biserica con si deră că nunta este săvârșită jumătate, urmând cacealaltă jumătate să se săvârșească odată cu ceremonia propriu-zisă. Ea se oficiază fie în biserica din sat sau mahala, fie la casa logodnicilor unde are loc și ospățul. Prin această ceremonie religioasă logodna „să adeverează“ și „să blagoslovește de preoți cu molitve“, având puterea unei „cununii jumătate citită“. ospățul de logodnă reprezintă ultima etapă din ritualul de logodnă. El este organizat de părinții fetei, și prietenii, vecinii, rudele
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
propriu-zisă. Ea se oficiază fie în biserica din sat sau mahala, fie la casa logodnicilor unde are loc și ospățul. Prin această ceremonie religioasă logodna „să adeverează“ și „să blagoslovește de preoți cu molitve“, având puterea unei „cununii jumătate citită“. ospățul de logodnă reprezintă ultima etapă din ritualul de logodnă. El este organizat de părinții fetei, și prietenii, vecinii, rudele sunt invitați să participe. Iată și martorii necesari pentru a da credibilitate pactului încheiat. Fiindcă logodna se desfășoară în cadrul Bisericii, ea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sau căsătoria ar fi decurs fără nici un fel de probleme sau urme documentare. În aceste cazuri de desfacere a logodnei, vinovatul este obligat, conform Pravilei și cutumei, să restituie schimbul, daruri le făcute și uneori chiar și cheltuiala presupusă de ospăț și lucrurile cumpărate pentru facerea nunții. De pildă, la 31 septembrie 1767, Maria, ca principală vinovată în desfacerea logodnei, trebuie să restituie schimbul (este vorba de inelul de logodnă primit), „darurile din ziua de logodnă și să dea și prețul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
La rândul său, Hristea, vi no vat de ruperea logodnei cu Ghe na, își pierde inelul și darurile date la logodnă, în timp ce tatăl fetei insistă și cere restituirea celor 100 de taleri, bani cheltuiți „atunci la schimbarea inelelor“, adică cu ospățul logodnei. Rusin Caragic vs Ilinca Bucșăneasca La 9 decembrie 1801, mitropolitul Dositei are în fața sa jalba lui Rusin Caragic, fost logofăt al treilea din județul Vâlcea, care cere dreptate în procesul cu Ilin ca Buc șă neas ca. Fără să
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
iar Iamandi îi oferă fetei un dar ca venind din partea , așa cum este obiceiul, povestește în continuare tatăl. După toate acestea, Iamandi strigă în gura mare că logodna este gata și îi invită pe toți la el acasă unde are pregătit ospățul și unde îi așteaptă jupâneasa și alte obraze de cinste. logodna se derulează urmând, etapă cu etapă, toate riturile specifice: învoiala, foaia de zestre, sărutarea tinerilor, daruri de logodnă, ospăț și în final chiar „punerea de soroc pentru nuntă“. Din
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
îi invită pe toți la el acasă unde are pregătit ospățul și unde îi așteaptă jupâneasa și alte obraze de cinste. logodna se derulează urmând, etapă cu etapă, toate riturile specifice: învoiala, foaia de zestre, sărutarea tinerilor, daruri de logodnă, ospăț și în final chiar „punerea de soroc pentru nuntă“. Din acest moment, tatăl începe să se pregătească de nuntă și să cumpere toate cele necesare pentru ospățul nupțial. Dacă în sufletul lui mai sunt poate câteva urme de îndoială, asupra
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
etapă, toate riturile specifice: învoiala, foaia de zestre, sărutarea tinerilor, daruri de logodnă, ospăț și în final chiar „punerea de soroc pentru nuntă“. Din acest moment, tatăl începe să se pregătească de nuntă și să cumpere toate cele necesare pentru ospățul nupțial. Dacă în sufletul lui mai sunt poate câteva urme de îndoială, asupra ținerii promisiunilor schimbate, ele se risipesc încet, încet cu ajutorul Ilincăi Bucșăneasca. Ea începe deja să folosească limbajul specific acestui tip de re la ție și într-o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fiind vorba de o căsătorie impusă de tribunalul ecleziastic care avea tot interesul să-l gră beas că pe tânăr, nu se mai acordă importanță zilei, ci evenimentului. În casele boierești nunta începe de joia, dar ceremonia religiosă și marele ospăț au loc duminica, „după cum se obișnuiește la Valahia“, spune un boier pe la 1764. Prefe rin ța pentru ziua de duminică ca zi a nunții apare și în Florența medievală. În schimb, în Fran ța, episcopii catolici recomandă credincioșilor toate zilele
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
alte fructe uscate, mărunțiș, toate simbolizând fertilitatea viitorului cuplu. Marii boieri sunt obligați să facă un ocol pe la curtea lui Vodă pentru a cere binecuvântarea acestuia. Abia după cununia religioasă, când tinerii au primit binecuvântarea părinților și a preotului, marele ospăț al nunții începe. O dată intrată în casa socrilor, mireasa are obligația de a face daruri pentru socri, cum nați și nași, daruri trecute întotdeauna în foaia de zestre. Ele sunt preparate înainte de către familia fetei, puse în „bohcealâcuri“ speciale și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
aflân du-se două-trei cămăși, două-trei batiste, șter ga re, una sau două basma le, ma ra me. Aceste lucruri poartă la rândul lor inscripții: că mă șoa ie de soacră, test mel (basma) de nună, dimensiuni de ginere etc. ospățul nunții presupune multe feluri de mâncare din cele mai bune, băutură din abundență, muzici de lăutari și voioșie. Invitații sunt primiți cu apă de tranda ir, cu șerbet și dulceață de portocale, cu cafea și tutun, iar în casa unui
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
9 tl., dar pentru că i-a plăcut mai dă tarafului încă 4,5 taleri. Acestui taraf i se adaugă și lăutarii din Dința care privesc numai 2,5 taleri. Nun ta se încheie cu daruri făcute de invitații la acest ospăț. Nun ta șii dă ruiesc cuplului ce se îndură a da, știind că la rândul lor vor deveni socri mari sau mici, că vor avea invitați care vor face daruri ținând cont de ceea ce au primit. Radu, fiul lui Drăgan
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]