1,297 matches
-
fel de dulgheri pentru mobilă. Nu poți face o operă monumentală fără să o mobilezi. La ce ar folosi? Pe de altă parte academia Bauhaus s-a născut din nimic. Studenți cu duiumul, profesori; de unde? Conducerea locală a adunat un pâlc de oameni cu experiență constituiți în corp profesoral al noii academii care va pregăti viitorii arhitecți de renume. Au început cu începutul, cum este și firesc. O mie de studenți tineri și viguroși sub conducerea pâlcului de specialiști cu mistria
PROFESOR DE ... DE TOATE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375543_a_376872]
-
locală a adunat un pâlc de oameni cu experiență constituiți în corp profesoral al noii academii care va pregăti viitorii arhitecți de renume. Au început cu începutul, cum este și firesc. O mie de studenți tineri și viguroși sub conducerea pâlcului de specialiști cu mistria în mână și-au construit o clădire-școală și locuințe pentru toți. Nu bați din palme și devii dintr-o dată constructor. Mortar poate face un necalificat. Dar zidăria trebuie făcută cu cap. Și mai sunt instalații, mobilier
PROFESOR DE ... DE TOATE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375543_a_376872]
-
construit o clădire-școală și locuințe pentru toți. Nu bați din palme și devii dintr-o dată constructor. Mortar poate face un necalificat. Dar zidăria trebuie făcută cu cap. Și mai sunt instalații, mobilier, ferestre și uși, etc. În pauzele de odihnă pâlcul de specialiști deveneau profesori ca apoi să redevină maiștri îndrumători. Este mai mult decât firesc. În al doilea an o altă mie de tineri vânjoși încep prin hei-rup studenția. Aveau de acum scoală și cămine. Studenții de anul 2 erau
PROFESOR DE ... DE TOATE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375543_a_376872]
-
loc de dușumea. La câteva zile, o ciupercă mare s-a dezvoltat, ca semn al nelegiuirii. Ciuperca a ieșit mult timp în locul unde sângele campionului cursese. Și, culmea, în locul unde i s-a făcut autopsia, ani de-a rândul răsăreau pâlcuri de nuscele. A murit ca un pui de găină, un munte de om care, dacă ar fi vrut, ar fi rupt din asasini. S-a stins, înjunghiat, un campion al țării sale, al României, un reprezentant al decatlonului românesc, despre
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
frunza-i neagră. A lui mii de rămurele / De zăpadă îi sunt grele, / Vântul trece doar prin ele, / Vântul rece și vro țarcă / Scuturând le mai descarcă... / Albă-i noaptea cea cu lună, / De-n departe codrul sună, / Lupi-n pâlcuri se adună. 9 Bórtă, borte, s. f. (reg.) 1. Scobitură, adâncitură într-un corp, într-un material sau în pământ; gaură, groapă. 2. scorbură. 3. vizuină. - din ucr. bort. Cf. DEX, 1974. 10 Reproducem din basmul „Borta-vântului”: Era un om
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
maidan; țipete și veselie. Gooolll! strigau din când în când și mă amuzăm că, uite!, mai marchează România, îmi fusese primul gând... Un copil stătea deoparte, mai retras, lângă un stâlp și se tot uita la iarba ce creștea din pâlc în pâlc, pe maidanul cu pricina ce se-asemăna cu-n dâmb. M-am apropiat de el, cu un fel (parcă) de teamă, dar acum eu știu că nu: era doar acea sfială, care-ți intră-n suflet rar, când
EXISTĂ MOŞ CRĂCIUN! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/371164_a_372493]
-
și veselie. Gooolll! strigau din când în când și mă amuzăm că, uite!, mai marchează România, îmi fusese primul gând... Un copil stătea deoparte, mai retras, lângă un stâlp și se tot uita la iarba ce creștea din pâlc în pâlc, pe maidanul cu pricina ce se-asemăna cu-n dâmb. M-am apropiat de el, cu un fel (parcă) de teamă, dar acum eu știu că nu: era doar acea sfială, care-ți intră-n suflet rar, când te simți
EXISTĂ MOŞ CRĂCIUN! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/371164_a_372493]
-
o maturitate artistică incontestabilă, în pofida vârstei biologice. Aceasta se dobândește prin exercițiu îndelung și printr-o dedicare totală poeziei, pe care o slujește cu dăruire. Nu e de mirare, fiindcă poeta spune despre scrierile ei: “încep a picta zboruri / (...) adun pâlcuri de dor înflorit / și miros a măr...” Și, altăoară: “mă cutreieră un copac înflorit / strunele trupului vibrează / până la ultimul strop de sânge, / simt mocnind lumina, / după un val de muguri / doar iubirea rămâne - / simfonie / în mijlocul unui deșert / de iarbă moartă
LUMINA , ATENEUL SCRIITORILOR, BACĂU, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344737_a_346066]
-
acasă. De acasă! Inima-i bătea grăbită, fiindcă lipsise vreo șapte ani, deși pe acele meleaguri se născuse, într-un sat mare din apropierea Nistrului, înaintea primului război mondial, în 1914. Privi lung coasta blândă și pădurea, cum îi spunea el pâlcului de copaci în care-i plăcea să se piardă de dimineața până seara, când era mic. Viața-l rupsese de ai lui parcă dintotdeauna și, după șapte ani adăugați la cei 14 petrecuți lângă părinți în satul natal, anii copilăriei
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
afară să fac o plimbare prin pădure. Era rece, o dimineață din acea perioadă a anului când iarna e terminată începe primăvara și apar ghioceii și alte flori specifice primăverii. Eram plin de întristare, am străbătut o câmpie cu mici pâlcuri de zăpadă. Priveam cerul și distingeam soarele ascuns în nori. Am pătruns adânc în pădure și m-am oprit, mă simțeam zdrobit sufletește. Acel tablou natural format din cerul cenușiu, copaci fără frunze, pământul cu puțină zăpadă mă zdrobea și
STRĂBĂTÂND VALURILE VIEŢII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346040_a_347369]
-
Unde suntem? -Mai avem puțin spuse acesta. Vom ajunge în curând! Ceața se desprindea în fâșii largi care ondulau în bătaia unui vânt subțire asemeni unor eșarfe rupte și răzlețite. Pe alocuri se mai zărea câte ceva, un copac sau un pâlc de arbori pitici, însă nu se putea vedea nimic în profunzime. După un timp cel din frunte se opri. -Căpitane nu mai știu unde suntem. Am greșit drumul! spuse el. -Inoan! Inoan unde ești?! strigă Ahav. Ceața făcea însă ca
AL ZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348754_a_350083]
-
privesc aș vrea, la soare, Să mă-ntrec în zbor cu vântul Mirosind parfum de floare. Obosit, de-atâta joc, Să mă-ntind pe pat de iarbă Și așa, rămas în loc, S-ascult fluieraș de nalba. Să vorbesc c-un pâlc de stele, Mi-aș dori - în miez de noapte - Si c-un card de pasarele Să mă-ntrec, pana departe. Să mă pierd în amintire Îmi doresc din nou, acum, S-ascult cântec de iubire Să fiu iar... copil pe
PASTEL DE VIORELE (VERSURI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346391_a_347720]
-
colțurile lumii. Alături, birjarii își mână alene caii ce trag caleștile cu care o parte din vizitatori au plăcerea să se plimbe și să admire splendorile grădinilor palatului. Din aleea principală se ramifică alte alei secundare care se pierd printre pâlcurile de arbori. Imediat, în dreapta, parcul este străjuit de un grup de pini ce domină împrejurimile, înălțându-și spre cer coroanele frumos toaletate, ca niște ciuperci verzi, uriașe. În stânga se ramifică alte alei care pătrund în pădurice și-ți îndreaptă pașii
PALAZZO REALE DI CASERTA (ITALIA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345320_a_346649]
-
care nici măcar nu poate fi imaginată complicata funcționare a actualelor societăți hiperindustrializate și atât de poluate: purificarea aerului, fixarea solului (prevenirea alunecărilor de teren), filtrarea apei cu acest ideal filtru constituit din rețeaua complicată a rădăcinilor. Nu în ultimul rând, pâlcurile (perdelele) de păduri de la șes au un rol esențial în procesul de menținere a umidității solului și aerului în perioadele de secetă, precum și în procesul de apărare nu doar a culturilor, ci și a localităților de vânturile puternice din toate
CONTINUĂ MASACRUL PĂDURILOR ROMÂNEŞTI. PÂNĂ CÂND? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345469_a_346798]
-
colorată, ieșite la soare în iarba deasă și moale, înrourată, mergea admirând cocostârcii de pe grindul plin cu izmă sălbatică, grind ce dezvăluia un frumos peisaj violet cu pete albe. Vacile intraseră în culoare, în foltanele de pănășuță și papură, printre pâlcurile de rogoz înalte peste care se revărsau frunzele verzi de sălcii pletoase, iar Niki încerca să-și confecționeze o trișcă dintr-o ramură de salcie subțire ca degetul cioplind-o cu un cuțit pescăresc cu mânerul gros din lemn și
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
care ducea direct spre o plajă amenajată de localnici, special pentru a se scălda. Ziua călduroasă atrăsese destui tineri pe plajă pentru a se răcori în apa Dunării. Găsiră totuși un loc mai retras, care avea în apropiere și un pâlc de copaci, la umbra cărora se mai puteau apăra de razele fierbinți ale soarelui. După ce lăsară bagajele la umbra copacilor, fetele se dezbrăcară fără nicio jenă, rămânând în costumele de baie pe care deja le aveau pe sub rochițele subțiri de
MOȘ MACHE CAP.II MARIA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377813_a_379142]
-
Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 2077 din 07 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului SPRE ȘCOALĂ, ÎN PRIMA ZI Și-a pus veșminte galbene, cu fală Pădurea toamna-n ramurile sale, Din cele patru puncte cardinale, Copiii vin în pâlcuri azi la școală. Au haine noi și fețe zâmbitoare, Gesticulează mult, cu voioșie, În mintea lor vacanța-i încă vie Cu munții și cu marea cea cu soare. Își amintesc ce lucruri minunate I-au bucurat în lunile de vară
SPRE ŞCOALĂ, ÎN PRIMA ZI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375831_a_377160]
-
și-a făcut apariția timid, pe cerul înnorat. După cum eram orientat față de soare și după zgomotul sirenei de ceață, ar fi trebuit să fiu la mai mult de un kilometru și jumătate de mal. Când s-a ridicat un pic pâlcul dens de ceață, a apărut umbra unei bărci a unui coleg. “Deci, nu eram singur pe această direcție...”, m-am încurajat în gând. Peștele încă nu vroia să muște. Când veneau valuri dense de ceață, pline de umiditate, când se
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375975_a_377304]
-
de la oraș. Simțeai seva pământului cum mustește, firul ierbii cum iese din pământul reavăn, cărăbușii cum își împing cocoloașele spre „cămara” de iarna. Nu-ți venea să te desparți de această stare de relaxare, însă soarele se ascundea deja în spatele pâlcului de molizi, iar mașinile cu petrecăreții de weekend începuseră să părăsească valea. Am dat semnalul ca „pescarii” să-și strângă sculele, iar doamnele tinere, sub atenta supraveghere a „șefei de trib”, să strângă bagajele. Parcă erau mai puține acum când
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376758_a_378087]
-
ARDELEAN, de Georgeta Resteman , publicat în Ediția nr. 864 din 13 mai 2013. „La Bologa, Dumnezeu a semănat un sâmbure de geniu”! Bologa, județul Cluj, la amiază, dumincă, 12 mai 2013. Forfotă mare în fața Căminului cultural din localitate spre care, pâlcuri, pâlcuri de săteni și invitați se îndreaptă în straie de sărbătoare. M-am apropiat de tânăra îmbracată în costum național tradițional, purtând pe „spăcel”(ie), poale și „zadie”(șorț) toată truda mâinilor măiastre ale înaintașelor familiei a cărei poveste va
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
de Georgeta Resteman , publicat în Ediția nr. 864 din 13 mai 2013. „La Bologa, Dumnezeu a semănat un sâmbure de geniu”! Bologa, județul Cluj, la amiază, dumincă, 12 mai 2013. Forfotă mare în fața Căminului cultural din localitate spre care, pâlcuri, pâlcuri de săteni și invitați se îndreaptă în straie de sărbătoare. M-am apropiat de tânăra îmbracată în costum național tradițional, purtând pe „spăcel”(ie), poale și „zadie”(șorț) toată truda mâinilor măiastre ale înaintașelor familiei a cărei poveste va fi
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
debut cu care m-am delectat, uimită de talentul autoarei și ... Citește mai mult „La Bologa, Dumnezeua semănat un sâmbure de geniu”!Bologa, județul Cluj, la amiază, dumincă, 12 mai 2013. Forfotă mare în fața Căminului cultural din localitate spre care, pâlcuri, pâlcuri de săteni și invitați se îndreaptă în straie de sărbătoare. M-am apropiat de tânăra îmbracată în costum național tradițional, purtând pe „spăcel”(ie), poale și „zadie”(șorț) toată truda mâinilor măiastre ale înaintașelor familiei a cărei poveste va
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
cu care m-am delectat, uimită de talentul autoarei și ... Citește mai mult „La Bologa, Dumnezeua semănat un sâmbure de geniu”!Bologa, județul Cluj, la amiază, dumincă, 12 mai 2013. Forfotă mare în fața Căminului cultural din localitate spre care, pâlcuri, pâlcuri de săteni și invitați se îndreaptă în straie de sărbătoare. M-am apropiat de tânăra îmbracată în costum național tradițional, purtând pe „spăcel”(ie), poale și „zadie”(șorț) toată truda mâinilor măiastre ale înaintașelor familiei a cărei poveste va fi
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
România, pentru prima dată, prezența să a fost semnalată în Munții Măcinului, mai precis în județul Constantă la Hagieni, Techirghiol, Mangalia și Basarabi. În prezent, în aceste locații dar și în județul Caraș-Severin la Fântână Fetei se mai găsesc doar pâlcuri izolate de bujori de stepa. La Zău de Câmpie, câmpul cu bujori este împărțit în două parcele. O parcela de 2,5 hectare, pe care bujorul de stepa crește la cea mai înaltă cota din interiorul arcului carpatic, respectiv 477
SECRETUL BUJORULUI DE STEPĂ DE LA ZAU DE CÂMPIE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375249_a_376578]
-
și-a făcut apariția timid, pe cerul înnorat. După cum eram orientat față de soare și după zgomotul sirenei de ceață, ar fi trebuit să fiu la mai mult de un kilometru și jumătate de mal. Când s-a ridicat un pic pâlcul dens de ceață, a apărut umbra unei bărci a unui coleg. “Deci, nu eram singur pe această direcție...”, m-am încurajat în gând. Peștele încă nu vroia să muște. Când veneau valuri dense de ceață, pline de umiditate, când se
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372769_a_374098]