13,312 matches
-
face balonul nemanevrabil și periculos). Drept urmare, cele mai prielnice ore de zbor sunt dimineața și chiar seara. O nefericită pală de vânt i-a adus balonului A*SALT, în urmă cu trei ani, în Piața Unirii, o arsură urâtă a pânzei de la flacăra care încălzea aerul necesar ascensiunii. Trebuie amintit faptul că un asemenea mijloc de zbor consumă propan (gaz de mașină) în valoare de peste două milioane de lei pe oră. Dat fiind faptul că pentru baloane este nevoie de licențiere internațională
Agenda2003-18-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280979_a_282308]
-
200 - 149 400 de lei/m. l., pluș uni, 160 cm - 242 900 de lei/m. l., pluș cu model - 195 000 - 257 000 de lei/m. l., metraj pentru haine preoțești „Coreli“, 205 cm - 249000 de lei/m. l., pânză albă, 140 cm - 30 698 de lei/m. l., inlet, 90cm - 27 785 de lei/m. l., damasc, 160 cm - 45 500 de lei/m. l., creponat pentru lenjerie, 140 cm - 38 900 de lei/m. l., metraj pentru confecții
Agenda2003-2-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/280568_a_281897]
-
Centrului de Art-terapie „Dr. Eliza Ionescu“. O instituție a cărei activitate întrunește profesioniști în psihologia copilului, artiști plastici, actori-păpușari, muzicieni, logopezi. Ceea ce ne țintuiește la început privirea sunt ochii preocupați ai copiilor, care se joacă „de-a pictura“ pe niște pânze cât un cearșaf, întinse pe podeaua unei camere-atelier, cu pereții burdușiți de desene, închipuind case, pomi în-floriți, curcubee, păsări în zbor, soare aprins. Culori, culori, culori! Autorii acestor tablouri și ai unor povești adevărate „scrise“ cu figurine din argilă („ea
Agenda2003-9-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280758_a_282087]
-
depusă pe coșul de fum. În data de 19 martie, la ora 20,38, a fost înregistrat un incendiu pe Calea Șagului nr. 201, la o baracă metalică aparținând societății Energomontaj S.A. Au ars echipament de lucru - trei salopete din pânză, trei scurte de protecție, trei perechi de bocanci - și instalația electrică de iluminat. Incendiul a avut la origine un scurtcircuit electric. Lt. col. Romulus Condeescu de la Grupul de Pompieri „Banat“ al județului Timiș Locuri de muncă Situația valabilă luni, 24 martie
Agenda2003-12-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/280819_a_282148]
-
0256/152747. Execut proiecte și instalații de gaz la blocuri, case, firme, instalații de încălzire și sanitare, confecții metalice. Tel. 291246, 0744543377. Spălăm și uscăm covoare, 15000 mp, zona Lipovei. Tel. 212630. Recondiționez mobilă veche, antică. Tel. 152193, 0744393842. Ascut pânze circular placate cu videa, freze diferite. Tel. 152193, 0744393842. Execut mobilier din pal melaminat, bucătării, dormitoare, hol, tineret și mobilier de birotică. Tel. 152193, 0744393842. Repar la domiciliul clientului TV color, monitoare, cuptoare cu microunde. Asigur garanție, deplasare gratuită în
Agenda2003-12-03-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/280834_a_282163]
-
mai sus!), fără telefon mobil sau computer, scriind cu pixul, într-un birou cu luminator, la fel de întunecat ca și polarele sale, având pe un perete fotografia dogului său iubit, a cărui moarte i-a „sfâșiat inima”. În dormitor, totuși, o pânză excepțională a lui Caspar David Friedrich, „Călător contemplând o mare de nori”. Și cam atât. După ce mama i-a fost asasinată când el avea 10 ani, Ellroy s-a apucat de băut și de droguri, descoperind târziu în literatură o
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2662_a_3987]
-
Marin Preda, al lui Constantin Noica, filosoful, care făceau apologia tatălui în spațiul familiei unitare, a unor prozatori americani, cum au fost: William Faulkner sau John Updike (și a altor europeni), profesorul Nicolae Pârvulescu pedalează (croșetează abil!) pe o asemenea pânză a inspirației. Reușește astfel să strecoare ideea de vulnerabilitate a timpului într-un spațiu prestabilit. Mișcarea ca atare, în spații sociale și profesionale, devine un target al autorului, așa încât orice deplasare reală de la sat către oraș (Bandava citește Craiova!, compus
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
și un obiect ciudat O, nu era un templu cu umbră-ocrotitoare A cărui preoteasă, cu gândul dus la flori, Mergea să-și răcorească-ale trupului dogori Descopciindu-și haina spre briza trecătoare! Când nava fu aproape de țărmurele teș, Speriind tot păsăretul cu pânzele-i sprințare, Văzurăm că e vorba de o spânzurătoare Cu siluera-i neagră, așa ca un cipreș. Iar pasări mari de pradă, de foame asmuțite, Se cățărau de-a valma pe-un spânzurat putrid Rupând de pretutindeni, cu ciocul ascuțit Din
Charles Baudelaire - Din Florile răului by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/2678_a_4003]
-
perlă sau Eu, Mona Lisa, nici un singur pictor, ci doi: Hokusai și fiica lui Oei, trăind și pictând într-o epocă frământată, ultimele decenii ale shogunatului, când negustorii olandezi aduc în Europa picturi și gravuri japoneze, cu impact vizibil în pânzele impresioniștilor. Interviurile și postfața scriitoarei (Cine a fost artistul din umbră?) dezvăluie o documentare minuțioasă, ce a durat cinci ani, aproape o anchetă detectivistă. Cercetări noi ale specialiștilor au descoperit-o pe Oei, fiica pictorului, formată în atelierul tatălui ei
Cei doi Hokusai: fiica și tatăl by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2680_a_4005]
-
prin chiar filmarea în ralanti a personajelor și prin deschiderea de falii temporale cu bătaie lungă. Paznic la Mitropolie este un one-woman show filmat cu o știință a portretului uluitoare, cu auzul în alertă maximă, cu tușe groase aplicate pe pânză cu o paradoxală pensulație lisă, adăstând pe detalii. Grotescul se umanizează, urâtul e grațios, grosolănia are farmec tocmai fiindcă descrierea fără plasă, cu distanța dintre privire și obiectul privit abolită, conferă paginilor o autenticitate vibrantă, de reality-show: „Ridică mâna a
Privirea cinematografică by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/2685_a_4010]
-
ești chemat s-o descrii, noblețe la care ajungi numai dacă găsești un unghi de la înălțimea căruia s-o privești. De la libația de odinioară ca gest de ofrandă adusă duhurilor și pînă la gestul actual de închinare a unui toast, pînza de sensuri ce învăluie vinul e copioasă. Se poate vorbi de un veritabil etos crescînd în jurul acestei băuturi, și din acest motiv cunoscătorii nu se recrutează din rîndul consumatorilor pantagruelici, în mintea cărora enologia se confundă cu posologia, ci din
Înainte și după filoxeră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2688_a_4013]
-
Don Quijote. Până nu voi învinge acest uriaș, nici un călător nu va fi în siguranță. Sancho i-a aruncat prietenului său o privire contrariată. Nu văd nici un uriaș, a zis el. Tot ce văd e o moară de vânt cu patru pânze care se rotesc în vânt. - Ce e o moară de vânt? întreabă băiatul. - Uită-te la ilustrație. Brațele astea mari sunt cele patru pânze ale morii de vânt. Când pânzele se rotesc în vânt, ele răsucesc roata, iar roata răsucește
J.M. Coetzee Copilăria lui Isus by Irina Horea () [Corola-journal/Journalistic/2719_a_4044]
-
văd nici un uriaș, a zis el. Tot ce văd e o moară de vânt cu patru pânze care se rotesc în vânt. - Ce e o moară de vânt? întreabă băiatul. - Uită-te la ilustrație. Brațele astea mari sunt cele patru pânze ale morii de vânt. Când pânzele se rotesc în vânt, ele răsucesc roata, iar roata răsucește o piatră mare înăuntrul morii, care se numește piatră de moară, iar piatra de moară râșnește grâu și-l face făină, pentru ca brutarul să
J.M. Coetzee Copilăria lui Isus by Irina Horea () [Corola-journal/Journalistic/2719_a_4044]
-
Tot ce văd e o moară de vânt cu patru pânze care se rotesc în vânt. - Ce e o moară de vânt? întreabă băiatul. - Uită-te la ilustrație. Brațele astea mari sunt cele patru pânze ale morii de vânt. Când pânzele se rotesc în vânt, ele răsucesc roata, iar roata răsucește o piatră mare înăuntrul morii, care se numește piatră de moară, iar piatra de moară râșnește grâu și-l face făină, pentru ca brutarul să coacă pâine pentru noi, să o
J.M. Coetzee Copilăria lui Isus by Irina Horea () [Corola-journal/Journalistic/2719_a_4044]
-
eroilor (al căror eroism rămâne, de multe ori, de neînțeles), numiți atât de frumos „nesfinții sfinți”, două figuri extraordinare, excentrice și chiar paradoxale. Unul este „primejdiosul părinte Natanail”, vistiernicul Mănăstirii Pecerska, care „de obicei, purta pe umeri un săculeț de pânză de in, iar în el avea tot ce voiai - și pesmeți, dăruiți de vreo băbuță, și un milion de ruble”. Cu un ochi sever, părintele Natanail nu dormea niciodată culcat în pat, se spăla primitiv (fiindcă a face duș e
Sfinții de zi cu zi by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2722_a_4047]
-
aproape de cuvânt, auzul e mai perfid decât vederea, el leagă sunetele în fraze, răsucindu-le ca pe niște frânghii grele, înnodate la capete, dar și la mijloc. Înțelesurile migrează dintr-o parte în alta a conștiinței, umflându-se ca niște pânze de corăbii, menite să ducă rostirea în largul unei mări înșelătoare, cu țărmuri ce se strâng sau se lărgesc, în funcție de starea noastră lăuntrică bântuită de anxietate. De aici și întrebarea poetului: „Oare coala de hârtie (cu înscrisuri pe ea sau
Despre urechile de tablă ale unui poet din Nord: George Vulturescu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2609_a_3934]
-
galben, roșu. Pe galben, la mijloc, se afla stema țării, iar la cele patru colțuri, pe albastru și roșu, se afla coroana regală a României în culoarea oțelului. Pavilionul Reginei, din stofă subțire, avea forma pătrată (1,5 m). Câmpul pânzei era roșu, în centru se afla o acvilă de culoare galbenă ținând pe piept un scut compus din 7 părți, peste care se afla un altul cu armele familiei de Hohenzollern. Pe margine se afla un cadru lat de 10
De Ce se schimbă drapelul pe Palatul Elisabeta. De când flutură PAVILIOANELE REGALE () [Corola-journal/Journalistic/26304_a_27629]
-
Hazanavicius, însă, personajele tac polemic, cu îndârjire, ele tac nu numai în scenele turnate în studioul din film, dar și pe platou, până și în momentele private ale existenței personajelor, când ar putea trăi, nu figura doar, ca umbre pe pânză. La un moment dat, Valentin, vedeta filmului mut, lovește un pahar, care scoate, neașteptat, un sunet. Surprins de ceea ce aude, eroul explorează sunetele diferite ale altor obiecte și în clipa aceea, vraja e ruptă, el descoperă o lume a sunetelor
CANNES 2011 - „Artistul“, tăceri şi nostalgii de film mut în zarva croazetei... () [Corola-journal/Journalistic/26441_a_27766]
-
ale altor obiecte și în clipa aceea, vraja e ruptă, el descoperă o lume a sunetelor pe care nu o cunoștea. Chiar și după apariția filmului sonor, chiar și în viața lor personală, privată, când nu mai sunt reflecții pe pânză, personajele tac cu aceeași înverșunare comunicând exclusiv prin intertitluri. Până și ecranul a cedat, a început să vorbească. Ele tac! Ele continuă să-și păstreze muțenia, în virtutea unei convenții pe care autorul o impune atât de firesc, încât aproape că
CANNES 2011 - „Artistul“, tăceri şi nostalgii de film mut în zarva croazetei... () [Corola-journal/Journalistic/26441_a_27766]
-
plimbat țanțoș pe străzi. Am mai văzut, prinsă de iesle, o planșetă groasă de lemn, pe care erau lutul și instrumentele, iar pe o bancă în spate stătea vechea noastră cunoștință, Qin He. Era îmbrăcat cu o bluză albastră de pânză, care se pătase la mâneci și la piept. Părul în întregime albit avea aceeași cărare în mijloc, iar pe fața cabalină ieșeau în evidență ochii plini de tristețe. Când am intrat, a ridicat capul, ne-a aruncat o scurtă privire
Mo Yan - Broaște by Florentina Vișan () [Corola-journal/Journalistic/2564_a_3889]
-
cu masa pe care tronează un mileu identic cu cel croșetat de bunica mea - semn că-n epocă cutumele se respectau cu sfințenie - tavanul cu grinzi din lemn de cedru, pe pereți, portretul tatălui și desenul lui Federico pe o pânză: un arlechin. Într-o altă cameră, pianul la care Lorca interpreta Debussy sau De Falla, în fine camera părinților cu patul matrimonial, în care s-a născut Poetul. Fotografii cu Lorca-copil la 6 ani: băiețelul, frumușel foc, se vede că
Gânduri despre Lorca by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2586_a_3911]
-
în pictura românească, 2004, ediție revăzută, 2007), și se simte ispitit să refacă drumul pictorilor la Balcic, drumul reginei, drumul melancoliilor noastre, care se împletesc, atât de potrivit, cu jindul după România dintre războaie. România Mare. Foarte substanțial, dincolo de câteva pânze, superb reproduse în carte, dincolo de revoluția pe care o declanșează în stilul lui Tonitza și de câteva, mult mai modeste, consemnări literare, nu este filonul artistic de la Balcic. Dar nu neapărat după roade („marea ce rodește/ În umbră și lumină
Povestea Balcicului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2769_a_4094]
-
înlocui ultimele documente de demarcare în vigoare, dintre care ultimele datează din anul 1974. Sunt indicate și principiile privind stabilirea frontierei pe sectoarele apelor de frontieră curgătoare: pe sectoarele navigabile - pe mijlocul șenalului navigabil principal, pe sectoarele nenavigabile - pe mijlocul pânzei de apă a râului sau a brațului său principal. Întreținerea infrastructurii, sarcină comună Textul semnat de România și Republica Moldova mai cuprinde prevederi legate de măsurile necesare pentru întreținerea în stare corespunzătoare a apelor de frontieră, pentru prevenirea distrugerii premeditate a
România şi Republica Moldova au semnat Tratatul de frontieră. La anul se retrasează graniţa () [Corola-journal/Journalistic/27714_a_29039]
-
excepțională a sfâșierii: Löwendal, scenograful inspirat de radicalitatea scenei ruse, devine, doar zece ani mai târziu, maestrul incontestat al unor portrete de țărani bucovineni restituiți cu forță telurică și expresivă materialitate plastică! Marcel Freydefont, cu o intuiție admirabilă, compara aceste pânze salutate în epocă de Ionel Jianu și Ion Frunzetti, critici de referință, cu opera atât de apreciată azi a lui Lucien Freud. O asociere ce se convertește în pertinent diagnostic critic! Löwendal lucrează la Vilnius, cunoaște astfel teatrul, cultura evreiască
Löwendal, baronul scenograf, la Biblioteca Națională a Franței by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/2774_a_4099]
-
așanumitul „vădrărit” (un impozit plătit de podgoreni). Celălalt poem, La Quadrat, e una dintre micile bijuterii satirice ale lui Eminescu. Victima șarjei e un misterios dramaturg ahtiat de bere și de biliard. Răzvan Voncu decodează bine disprețul autorului, autohtonist până-n pânzele albe, pentru cultul acestei băuturi mitteleuropene (dispreț manifest și în Sărmanul Dionis) și-l identifică în spatele caricaturii pe I.L. Caragiale. Ipoteza e seducătoare, dar nu știu dacă se verifică și cronologic. Altminteri, autorul Scrisorii pierdute e recitit cu o vădită
Știință inefabilă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2784_a_4109]