839 matches
-
a românilor din Austro-Ungaria, dar poezia Vorbeau azi- noapte două ape probează că autorul avea conștiința suferințelor românilor de aici, aceeași cu a românilor din Imperiul Habsburgic: N-auzi cum strigă Basarabii/ Blestemul zilelor ce vin,/ Cum sună-n bucium pîrcălabii/ De la Soroca și Hotin?/ Eu simt cum matca mea tresare/ De-al amintirilor șuvoi,/ Arcașii lui Ștefan cel Mare/ Îmi cer azi moaștele-napoi/.../ Nedumerirea mă supune/ Cînd rostul patimii v-ascult,/ Căci inima nu-mi poate spune/ Pe care
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
făceau parte trei unități social- culturale de proporții reduse, care îndeplineau funcții analoage în viața satului tradițional românesc și a căror activitate era coordonată în ansamblul ei de către nucleul de bătrâni din sat cu o căpetenie numită odinioară „jude”, apoi „pârcălab”. Judecata cetei de bătrâni se forma din membri în număr fără soț, pentru ca sentința să fie dată cu majoritate de voturi. Aceștia erau aleși dintre oamenii cei mai în etate pe care îi caracterizau seriozitatea și experiența, iar când nu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a românilor din Austro Ungaria, dar poezia Vorbeau azinoapte două ape probează că autorul avea conștiința suferințelor românilor de aici, aceeași cu a românilor din Imperiul Habsburgic: N-auzi cum strigă Basarabii/ Blestemul zilelor ce vin,/ Cum sună-n bucium pîrcălabii/ De la Soroca și Hotin?/ Eu simt cum matca mea tresare/ De-al amintirilor șuvoi,/ Arcașii lui Ștefan cel Mare/ Îmi cer azi moaștele napoi/.../ Nedumerirea mă supune/ CÎnd rostul patimii v-ascult,/ Căci inima nu-mi poate spune/ Pe care
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
se consultă cu babele și uncheșii, apoi poruncește Începerea jocului. Ai fi zis că flăcăii erau călușari și fetele niște veverițe. Limbajul utilizat aparține sferei semantice vânătorești. Feciorul de-mpărat o ochise pe fata văduvei ca șoimul și, făcând semn pârcălabului, Îi intrase la inimă și pace! c-așa e cu-nsurătoarea. Când Îți sună ceasul, Îți iese-nainte a de ți-a fost ursită și ți se pare c-ai apucat pe Dumnezeu d un picior! 69 Vestea căsătoriei tinerilor
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Al. Brătescu-Voinești, București, 1916; Privighetoarea neagră, București, 1916; Moș Neagu (Iubirea aproapelui), București, 1917; Ber-Căciulă, București, 1920; ed. îngr. Victor Crăciun și Vasile Mănuceanu, pref. Victor Crăciun, cu ilustrații de Marcela Cordescu, București, 1970; Maria de altădată, București, 1920; Petre Pârcălabul, București, 1921; Vrăjitoarea, București, 1921; Sub călcâi (Note și schițe din timpul nemților), I, București, 1922; Cântecele lui Iancu, București, 1924; Islaz ieftin, București, 1924; Ber-Căciulă împărat, București, 1928; Corvin, București, 1928; Lumea cealaltă, I, București, 1929; Învietorul de morți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290588_a_291917]
-
desemnați prin numele lor și al localităților unde ședeau, să nu fie numaidecât dregători din aceste localități, ci boieri sau stăpâni de moșii avându-și reședința acolo. Dacă „Ștefan de Hotin, menționat la 3 februarie 1397 este după toate probabilitățile pârcălabul cetății respective, în schimb Isaia de la Baia, menționat în actul de la 19 septembrie 1436 se numește așa pentru că își are așezarea aici, în acest târg, după cum alți boieri pomeniți în același act își aveau așezările la Lipnic, Hudineț, Zăbrăuți, Șerbănești
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Ieremia Vodă, trăgând domnia mai curând la feciorii săi, temându-se că se vor întemeia feciorii lui Simeon Movilă la domnia țării, care faptă acelei doamne, apoi, au arătat Dumnezeu cu patimile ei. în anul 1612 Isac Balica, hatman și pârcălab de Suceava, rudă prin căsătorie cu frații Movilă și decapitat de Ștefan Tomșa pentru uneltiri împotriva Domnului a fost proprietarul moșiei Hudești. După moartea hatmanului averea acestuia (avea mai multe moșii) a fost împărțită la mănăstirii și particulari. Unul din
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
fost proprietarul moșiei Hudești. După moartea hatmanului averea acestuia (avea mai multe moșii) a fost împărțită la mănăstirii și particulari. Unul din moștenitorii averii lui Isac Balica, care nu a avut copii a fost și Ignat Ciogolea, menționat ca mare pârcălab de Hotin în anul 1630. într-un document fără dată este trecut ca proprietar al satului Hudești și un anume Neaniu, rudă cu familia Movilă. în anul 1634 domnitorul Moise Movilă a dat lui Pătrașcu Ciogolea o parte din moșiile
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
întărește pe Toma împreună cu frații și surorile sale ca proprietar al satului Mlenăuți cu iazurile și moșiile și bălți și cu tot venitul ca să le fie și de la noi dreaptă ocină și.... La 25 iunie 1623 Miron Barnovschi hatman și pârcălab de Suceava care avea să fie și domn al Moldovei donează satul Mlenăuți împreună cu moșia mănăstirii Solca. în acest zapis se arată: „Eu, Miron Barnovschi hatman și pârcălab al Sucevei înștiințez prin acest zapis că de bună voie și nesilit
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
noi dreaptă ocină și.... La 25 iunie 1623 Miron Barnovschi hatman și pârcălab de Suceava care avea să fie și domn al Moldovei donează satul Mlenăuți împreună cu moșia mănăstirii Solca. în acest zapis se arată: „Eu, Miron Barnovschi hatman și pârcălab al Sucevei înștiințez prin acest zapis că de bună voie și nesilit de nimeni am dat mănăstirii Solca cu hramul „Sfinții apostoli Petru și Pavel un săticel din ținutul Dorohoiului numit Mlenăuți cu curte și moară și cu bălți de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
demnitar de la curtea domnească,boier de divan care administra viile și pivnițele domnești și avea grija dărilor în natură datorate domnului din vinul produs în țară. Pan - moșier feudal polonez, termen de politețe, folosit pentru a se adresa unui bărbat. Pârcălab - dregător mai mare peste un ținut, cu atribuțiuni de castelan al cetății și de judecător. Comandant de cetate în evul mediu, mai marele unui sat sau comune, primar. Podli - lângă . Poiată - adăpost pentru păsările de curte. Pricuț - cot de sat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
oraș ca mărime din Imperiul Otoman după Istanbul și Smirna. 54 Difuzia s-a datorat în special progromurilor pe care le îndurau evreii în Imperiul țarist. 55 Să ne amintim, de pildă, de demnitățile publice (ban, vornic, logofăt, spătar și pârcălab), dar și de cele de curte (paharnic, vistiernic, pitar, sluger și postelnic). 56 A fost un obstacol care explică, de exemplu, izolarea naturală a balticilor, feriți de primejdia asimilării. 57 Ne referim la oferirea unor condiții optime locuirii (nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de evenimente, profesorul Al.Husar de la Universitatea ieșeană, autorul studiului Cetăți pe Nistru, scrie: Istoria Hotinului se varsă În albia istoriei nostre, În context european, În jurul celor trei mari puteri beligerante În secolul al -XVIII-lea. Cunoscând istoria cetății, rememorând șirul pârcălabilor și domnitorilor care și-au Împletit soarta cu virtuțile cetății, rămâi contrariat de nedreptatea timpurilor apropiate, când cetatea și atâtea localități constituite dea lungul istoriei Moldovei au fost integrate În statul ucrainean. Intrată În stăpânire turcilor În anul 1732, o
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
În aspirația de a cunoște și a cupride absolutul, de planuri gigantice și realizări pe măsura lor .... de un enciclopedist monstruos care seacă toate fântînele (sursele) și care aruncă o lumină vie „asupra tuturor originilor”. Petru Movilă (1597-1647), fiu al pârcălabului de Hotin, strălucește În scaunul mitropolitan al Kievului și se distinge ca un mecena al culturii strămoșești, prin danii, domeniului religios din Moldova. O contribuție de o deosebită valoare din vremea sa este Înființarea primei tipografii la Iași precum și dăruri
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
prin ziduri groase și turnuri de control. A fost atacată în numeroase rânduri de unguri, polonezi, tătari și chiar de Mahomed al II-lea (vezi Mahomed al II-lea, Căderea Constantinopolui), dar nu s-a predat. Era condusă de un pârcălab, care avea loc însemnat în Sfatul țării. Este bine reprezentată în literatura română: D. Bolintineanu, C. Negruzzi, G. Coșbuc, M. Sadoveanu, N. Iorga. Cetatea Sucevei - vezi Suceava. Chilia - cetate și port la Marea Neagră, stăpânite multă vreme de bizantini, apoi de
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
popoarelor mici a răbufnit atunci când românii au pregătit ei acest act. CAPITOLUL AL - XI - LEA BIOGRAFIILE UNOR LIDERI SOCIAL DEMOCRAȚI șI SOCIALIȘTI Ecaterina Arbore (1873 - 1937) Provenită dintr-o ilustră familie, cu tradiții în istoria Molddovei, ajungându-se până la celebrul pârcălab al Sucevei, Luca Arbore, Ecaterina s-a născut în ziua de 24 octombrie 1873, în București, pe strada DragoșVodă, nr. 21. Tatăl său, Zamfir Arbore, a fost un ilustru socialist, intelectual și scriitor, care a îmbrățisat ideile de stânga încă
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
prea exacte cuprinzând păcate ale jucătorilor ar putea fi puse la îndoială de cititori tocmai pentru exces de exactitate, isprăvile petrecându-se ehei, cu 14-15 ani în urmă: Nea Titi, păi chiar ții matale minte că, la 7 decembrie 1961, Pârcălab s-a întors "avariat", la ora 3, de la barul "Melody" și că, la 23 ianuarie 1962, ora 17, Varga se afla căzut sub masă la restaurantul "Universității"? Drept răspuns, Teașcă mi-a adus și arătat o veche agendă jerpelită, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
de tare îi durea în cot pe jucători de soarta clubului ce-l slujeau. "Catalogul păcatelor" din "Carnetul apicultorului" merită făcut public, evident, cu introducerea "a fost odată ca niciodată". Transcriu, adăugând și pasajele sărite în carte: 7.XII.1961 Pîrcălab a fost la barul "Melody" până la orele 3,30 dimineața. Duhnea ca un butoi. A cerut să nu facă antrenament fiindcă e... constipat!; 10.XII Pârcălab și Uțu rămân să închidă barul "Melody" la orele 3 și jumătate. A fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
fost odată ca niciodată". Transcriu, adăugând și pasajele sărite în carte: 7.XII.1961 Pîrcălab a fost la barul "Melody" până la orele 3,30 dimineața. Duhnea ca un butoi. A cerut să nu facă antrenament fiindcă e... constipat!; 10.XII Pârcălab și Uțu rămân să închidă barul "Melody" la orele 3 și jumătate. A fost și Eftimie cu ei (...) și-au luat noi și ferme... angajamente: 11.XII Eftimie îmi cere permisiunea să întârzie în oraș, cu soția, pînă la ora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
soția, pînă la ora 11. Îi admit chiar până la 12. La 3 dimineața, fără soție, dar cu două gagici, era la barul "Melody". David i-a ținut companie; 22.XII la ora 7, adunare pentru a se pleca la Tirana. Pârcălab vine direct de la barul "Melody", cu ochii scoși și abia vorbind. Piți Varga nu a venit la antrenament. La controlul făcut seara, acasă, n-a fost găsit; 23.I.1962 Varga lipsește nemotivat de la antrenament. Controlat, se dovedește că, pe la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
vornic”. De se iscau certuri între țărani, intervenea în primă instanță vornicul, în a doua namestnicul, în a treia starostele. În certurile dintre boieri întreolaltă sau cu țăranii decidea întâi starostele, în linia a doua Voievodul, apoi Divanul. Starostele sau pârcălabul era locțiitorul domnitorului. El avea trei logofeți (scriitori sau secretari) și până la 8o de scriitori din oficiu. Poruncile le primea de la Divan, căruia avea să și raporteze. La dispoziția lui stau și 100 călăreți, comandați de un căpitan și 4
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
redactarea s-a făcut la Curtea din Suceava și că ar aparține unui sas, fidel al voievodului, cunoscător al analisticii de cancelarie, din care s-ar fi inspirat în parte. Górka forța, în treacăt, identificarea anonimului redactor cu Hermann (Hărman), pârcălab de Cetatea Albă, în timp ce I.C. Chițimia va pleda pentru prezența unui interpolator (polon) și existența unui intermediar latin. Se mai consideră că, la începutul veacului al XVI-lea, scrierea ar fi servit drept carte de recomandare solilor Ulrich și Antonie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286525_a_287854]
-
de ordinea publică, agricultură, sănătate și lucrări publice<footnote T.W. Riker, Cum s-a înfăptuit România, studiul unei probleme internaționale, 1856-1866, București, 1944. footnote>. În administrația locală, de asemenea, au apărut unele modificări, conducătorii județelor și ținuturilor fiind numiți pârcălabi sau ocârmuitori. Reorganizarea administrativă a Principatelor s-a realizat prin Tratatul de pace de la Paris<footnote Acest tratat a fost încheiat la 30 martie 1856, între Franța, Anglia, Turcia, Sardinia, Austria, Prusia și Rusia și a pus capăt războiului Crimeii
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
apoi eroismele „eliberatorilor” în 1940 și după 1944 vor să justifice actuala aparteneță a ținutului. Nici un cuvânt despre principatul Moldovei începând cu anul 1310 când orașul este menționat documentar nici un cuvânt despre Mușatini, Ștefan, Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare, pârcălabii moldoveni, Petru Rareș, Al. Lăpușneanu, Mihai Vodă, despre Movilești, despre turci sau polonezi. Sudul Basarabiei astăzi regiunea Odesa. Cetățile Izmail, Chilia, Tighina, Cetatea Albă - verigi din lanțul apărării răsăritene a vechii Moldove (N. Iorga) evocă un trecut glorios la marginea
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
cetăților a fost mână de lucru rusească și a moldovenilor ca populații autohtone. Această firavă concesie față de moldoveni nu se mai regăsește în versiunea destinată turiștilor de alt neam. Multe dintre inscripțiile zidite în pereții cetăților de pe timpul domnitorilor și pârcălabilor moldoveni au fost înlăturate. Și atunci gândul te duce la toleranța românilor. La Zamka județul Suceava se află deschisă biserica și mănăstirea armeană construită în zorii descălecatelor Țărilor Românești, spre satisfacția celor 2000 de armeni din România. Statuia ecvestră a
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]