1,620 matches
-
că făcuse un legământ cu meșterița satului. Aceea îi dresese farmece să prindă plod. Ca preț pentru asta, femeia juruise farmazoanei fata ce dorea să aibă. Iar băboaia făcuse din ea Fata Pădurii. Când terminase spovedania, lehuza închisese ochii. Îndurerat, pădurarul grijise de sufletul femeii, uitând în timp destăinuirea ei. Și-o aminti târziu, când Natalia, de-acum măricică, alerga zglobie pe la poalele pădurii de unde revenea cu mănunchiuri de flori. Puse la icoană, buchețelele nu se ofileau spre uimirea părintelui. Despre
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
La scurtă vreme, farmecele Nataliei se arătară iar. Era la vremea Babelor într-un an. Și-ntr-o zi, merse vorba că oile satului date la cioban să fie duse la munte, zăcăresc bolnave în curtea baciului. Cu mare speranță pădurarul o mână pe fiică-sa în ajutor. Și faptul se împlini când Natalia ajunsese la ograda necăjitului cu brațul de flori de la icoană. Alegând florile de tulpini, azvârlise câțiva pumni de petale deasupra oițelor, iar din codițe făcuse o fiertură
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
Natalia ajunsese la ograda necăjitului cu brațul de flori de la icoană. Alegând florile de tulpini, azvârlise câțiva pumni de petale deasupra oițelor, iar din codițe făcuse o fiertură de pus în adăpătoare. Și plecă. A doua zi, oierul îi vestea pădurarului lecuirea turmei. De-atunci taina fetei se dezvălui oamenilor din sat. Mulți se bucurară c-aveau așa vindecător în obștea lor. Alții, mai prepuielnici, plini de zavistie, mărunțeau din gură, o vorbeau de rău și-i ziceau între dânșii fie
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
mică fortăreață, chiar de unii-l credeau uitat de lume. De când murise tată-său, Fata Pădurii își trecea timpul ca o adevărată pădureancă, purtând grija codrului ca și părintele său. Cum oamenii satului îmbătrâniseră, nu se-mbulziseră să preia sarcinile pădurarului, zicându-și strâmb că-i bună de asta Natalia. Și fata chiar știa rostul îndeletnicirii. Un singur lucru o-ntrista: tăiatul copacilor la-ntâmplare. Cum nu eru multe gospodarii, cutreierase prin cătun și vorbise despre durerea pădurii, îi sfătuise pe
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
faptă nu ar fi putut să fie săvârșită decât numai prin abuzul în serviciu săvârșit de funcționarii de la nivelul Ministerului Economiei care au avizat contractul de livrare lemn către beneficiarul austriac, fără contribuția conducerilor ROMSILVA, a șefilor de ocol, a pădurarilor și implicit, a primarilor și prefecților pe a căror teritorii de competență sunt organizate parchete, precum și a comandanților organelor de poliție ale căror teritorii sunt tranzitate de camioanele încărcate cu lemne defrișate nelegal și nu în ultimul rând, infractorii au
CE-AŢI FĂCUT DIN ŢARA MEA, NEMERNICILOR?! de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369216_a_370545]
-
E iarnă-n munți și lopătarii își scutur' coarnele de stânci, Iar urșii hibernează-alene prin scorburile lor adânci. Ies lupi-n haită să vâneze câte un cerb mai slăbănog, Iar căprioarele mănâncă otava moale prinsă-n stog De vânători și pădurarii ce au în grijă tot vânatul În iarnă; primăvara, le-or împușca. Al lor păcatul! Pe drumurile din pădure, trec sănii șir, trase de cai, Pline de strigăte voioase din piepturi prinse în alai, Cu zurgălăi prinși la zăbală și
E IARNĂ-N MUNȚI... de NELU PREDA în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374212_a_375541]
-
pentru o Drujbă! Dar o ține tot așa, Continuă a tăia! Nenea Nae, Care taie, A venit după uscături, Cu frica de-mpușcături! Voia crengile uscate, Care să le ducă-n spate! După ce și-a umplut carul, A venit și pădurarul! Mânios și încurcat, Că nu a fost întrebat, Ce să taie, Nenea Nae? În pădure la Hârtop, De topoare nu e loc, Mai în jos înspre Pleșești, Nici un loc nu mai găsești! Referință Bibliografică: TAIE, TAIE, NENEA NAE! / Mihai Leonte
TAIE, TAIE, NENEA NAE! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362236_a_363565]
-
Toader în jos. Da’ el nu se supără...La ce bun! Mereu zicea că nu un nume contează ci mai degrabă cum slujești acest nume. Eu sunt mereu „ mosul cel tânăr”, si râdea pe sub mustață. La pălăria lui verde de pădurar nu a renunțat nici acum, când de mult este la pensie. Îi este ciuda doar că nu mai poate merge așa de ușor și că- de voie ,de nevoie a trecut și la baston. Da’ nu renunță la drumuri. Și
LACRIMA de MIRELA PENU în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377728_a_379057]
-
asa voi face. Și cutez că e bine și e drept !. -Și vezi să nu rupi care cumva vreo craca ,ceva, ca io iubesc copacii ăștia că pe sufletul meu! -Bre, da aprig mai ești! -Aprig, neaprig, cât eu sunt pădurar peste zona asta , nimeni să nu se atingă de pădure ,că are de a face cu mine! Io zic mereu că pe mine parcă m-a facut maica - fie-i țărâna ușoară - în pădure.... Apoi unul are patimă cantului, altul
LACRIMA de MIRELA PENU în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377728_a_379057]
-
mult foc . Își făcea doar griji pentru anii care vor veni, căci văpaia asta nu o stinge nici apă, nici anii , ci o stinge doar Dumnezeu când te cheamă la el. Și apoi , unul era Moș Toader Baci din Domnești ,pădurarul care-și face cruce și se roaga în pădure ... --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -Mergem Moș Toadere , mâine la Poduri ? -Mergem nea Vasile, cum să nu?!...și poimâine la Vărzoaia...că am acolo o treabă... ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -Azi unde mergi Moș Toadore?, îl mai întreabă câte unul
LACRIMA de MIRELA PENU în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377728_a_379057]
-
Pandele, Niculina și Serdaru, și care se afla în fruntea coloanei, sania aceasta s-a făcut nevăzută...“. Damian are o relatare a faptelor care nu se potrivește cu realitatea prezentă; el vorbește de o pădure și de o casă de pădurar care nu mai există de multă vreme. Pădurea evocată de Damian exista aievea în 1914, când a fost tăiată, însă Damian nu a înțelege că a fost proiectat cu mulți ani în urmă, și: „Îl ascultam ca în vis, parcă
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
serioasă și suntem asaltați pe chestia Codului Muncii. În fond, cazurile se împart în două categorii: sunt cazuri juste, dar sunt și altele. Zilele acestea a venit un caz: un moșier expropriat cu 600 hectare de pământ, a fost numit pădurar. Ministerul îl scoate pe baza Codului Muncii ca necorespunzător. Moșierul face recurs și instanța îl instalează din nou în post și îi dă dreptul să ia salariul și din urmă. Un alt caz: un învățător, fost popă, legionar, în Transnistria
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
neîncadrat politic. Grupul respectiv a reușit să adune 316 cartușe rămase din timpul războiului, două grenade, nouă baionete, o armă militară ce nu era în stare de funcționare, cărți, pansamente etc. Au intenționat să sustragă arma milițianului și a unui pădurar, fără a reuși însă. Aveau ca scop să facă pregătire militară după care să plece în munți de unde să treacă la săvârșirea de acțiuni contrarevoluționare și devastare de bunuri din avutul obștesc. În acest scop au întocmit un jurământ, au
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
de mândrie locală. După 1990, acești oameni au preluat roluri active de întreprinzători, concentrându-se asupra modului în care trebuie valorificată această resursă naturală. Una dintre primele firme ce s-au afirmat în acest domeniu a fost Forex, creația unui „pădurar” din Brașov, Nicolae Țucunel. Firma s-a impus rapid atenției nu atât prin performanțele de volum, cât prin stilul echilibrat al afacerii și păstrarea măsurii într-un domeniu afectat de invazia celor caracterizați prin eticheta „slab și lacom”. Prezența constantă
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
de fotbal Nothingham Forest, care a țâșnit din eșalonul al doilea și nu s-a oprit din ascensiune decât după adjudecare a două cupe continentale ale celei mai prestigioase competiții. Nu numai că a fost un succes economic, ci „echipa pădurarilor” a avut un efect social benefic asupra zonei. Similitudinea cu cazul echipei Forex este frapantă. Analiștii sportivi comentează săptămânal, în toată mass-media locală, dar și în cea națională, evoluția echipei și luptele adiacente celor din arena sportivă. Dincolo de această agitație
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
eficient din punct de vedere economic pentru firmă, dacă se iau în considerare „intrările”. Dinspre firmă există un transfer al sistemului de valori care a dat rezultate în această organizație, astfel că Forex Brașov este receptată ca o „echipă a pădurarilor” din Brașov, iar verdele a devenit culoarea-simbol. Tot din punct de vedere economic, echipa Forex reușește să dea conținut investiției în baza sportivă (bază ce poartă, de la momentul achiziției, numele firmei lui Nicolae Țucunel), dar devine și un instrument cu
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
de unică. - A fost și asta. Ce lucruri? Nimicuri. Niște nimicuri, v-am spus. Dar aceste nimicuri atunci aveau o Însemnătate”. După ce a ajuns În România, Sisi a hotărît să se Întoarcă după bagajele pe care le lăsase la un pădurar, În URSS, acțiune foarte riscantă, căci, imediat după ce au plecat, pădurarul a fost omorît. Printre aceste bagaje s-a aflat și jurnalul care, iată, are mai multe istorii. Jurnalul Începe În ghetou și se Încheie În ghetou, Începe În 4
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
v-am spus. Dar aceste nimicuri atunci aveau o Însemnătate”. După ce a ajuns În România, Sisi a hotărît să se Întoarcă după bagajele pe care le lăsase la un pădurar, În URSS, acțiune foarte riscantă, căci, imediat după ce au plecat, pădurarul a fost omorît. Printre aceste bagaje s-a aflat și jurnalul care, iată, are mai multe istorii. Jurnalul Începe În ghetou și se Încheie În ghetou, Începe În 4 noiembrie 1941 și se termină la 30 ianuarie 1944, Însemnare făcută
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pădure era mai uniformă, cu atât mai ușor se preta la o gestionare centralizată; procedurile standardizate ce puteau fi aplicate minimizau nevoia intervențiilor discreționale ce apărea În cazul pădurilor bătrâne. Mediul controlat al pădurii restructurate științific promitea multe avantaje remarcabile. Pădurarul-șef Îl putea monitoriza sinoptic, supravegherea și recoltarea se puteau face mai ușor, conform unor planuri centralizate, pe termen lung, iar producția era uniformă și constantă, Înlăturându-se astfel una din cauzele importante ale fluctuației veniturilor. În plus, acest mediu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
indicii cu privire la legăturile complexe cu cartierul vecin, iar o descriere mulțumitoare azi poate deveni inadecvată În câțiva ani. Dacă scopurile pe care și le propune statul sunt minime, atunci el nu are nevoie să știe prea multe despre societate. Așa cum pădurarul care Își ia doar din când În când lemne de foc dintr-o pădure mare nu are nevoie să cunoască multe detalii despre aceasta, și statul - ale cărui pretenții se mărginesc la strângerea câtorva căruțe de cereale și la recrutarea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
în timpul lupelor, dar a reușit să se ascundă timp de trei zile într-o scorbură, nu departe de locul înfruntării. Însă de durere, de foame și de sete a fost nevoit să iasă la lumină. A fost prins de trei pădurari, care l-au predat Securității 55. Cu tot cu cei arestați în București, numărul membrilor din grupul „Arnota“ reținuți de Securitate se ridica la 1156. • Monica Grigore, op. cit., p. 107 (doc. de la ACNSAS, fond „Penal“, dosar 145, vol. 1, f. 164-165). 48
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
condiția atotdivină și atotcurățitoare a religiei lui Iisus Cristos”), însă analiza (fie și la modul discursiv) a zbuciumului lor interior aduce în prim-plan, irepresibil, omenescul. Cu toate că sunt diferite prin lumea pe care o investighează, istorisirile În drumul spre păcat, Pădurarul Ion Bentu, „Mi-e dragă Nonora!”, Gheorghe Cătălina întrupează aceeași obsesie a erosului vinovat. Aici câteva personaje masculine se aruncă în iad, terorizate, fără a i se împotrivi hotărât, de demonul cărnii. Acolo ajung și Mură, și Oleana, tinerii din
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
a personajelor având o importanță la fel de mare în desfășurarea acțiunii ca și cadrul social al epocii. Primul roman al acestui ciclu, în care autorul „își deplânge strămoșii dispăruți”, este istoria familiei bucovinene Candrea din satul Ciutacu, un personaj emblematic fiind pădurarul Nicanor Candrea care, alături de ziaristul Hariton Candrea din Fratele norocos, poate fi considerat unul dintre cele mai bine conturate personaje ale lui R. Ceea ce supără este digresivitatea extremă, care face din aceste scrieri veritabile narațiuni în stilul secolului al XVIII
RUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289396_a_290725]
-
emanație a bolii incurabile de care suferă lumea din afara spitalului, societatea „socialistă”, iar „biblioteca” tăinuită reflectă, asemenea unui fișier medical, aspectele degradării umane. Speranța de reînsănătoșire o insuflă pădurea verde și pământul de sub ea, „fața pământului” fiind, cum spune un pădurar, „chipul pământean al lui Dumnezeu”. Fenomene psihosociale de aceeași natură, manifestări psihopatologice ale degenerării și alienării conștiinței umane conțin și câteva romane ulterioare ale lui S. În Cina cea de taină (1984), bunăoară, acestea sunt proiectate în universul rural de la
SALCUDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]
-
Borcia, I.U. Soricu, G. Rotică, Teodor Murășanu, Elena Farago, D. Nanu, Victor Eftimiu. Prozatorul lansat de L. a fost Ion Agârbiceanu, cu schița Badea Niculae, în numărul 10-11/1902, prezent apoi cu numeroase proze scurte (Mătușa Stana, Mistrețul, Costea Pădurarul, Domnișoara Linuța, Ghiuțu, Copilul Chivei, Melentea, Din Luncșoara, Două iubiri ș.a.), dar și cu romanele Povestea unei vieți (în 1912) și Arhanghelii (în 1913). Au mai colaborat I. L. Caragiale, I. Slavici, Al. Vlahuță, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu (schița Codrea), Emil
LUCEAFARUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287868_a_289197]