2,887 matches
-
precum salicilatul de metil pădurile de fag au fost defrișate masiv deja în perioada evului mediu aceste ziduri au confirmat decizia de a supraviețui singuri dacă ghidul de angajare nu a fost respectat un angajator se poate confrunta urmăririi penale păianjenii se aseamănă cu furnicile au anumite adaptări pentru a copia cânt mai reușit forma corpului furnicilor și comportamentul lor acest tratament nu mai este comun datorită riscului mare de incendiu și riscului dermatitei dolj număr de înmatriculare auto al orașului
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
tâmplăritul fiind bine reprezentate în zonă în limba latină se cheamă «stola» termen împrumutat vocabularului vestimentar laic din ce în ce mai mult cavaleria a investigat informațiile furnizate de băștinași aici predomină pădurea de conifere alcătuită din molid brad pin zâmbru lariță și mesteacănul păianjenii zodariidae se hrănesc cu furnicile din mușuroiul în care trăiesc el este clonat pentru a fi creați calibanii alchilarea aminelor primare duce la apariția aminelor secundare prima generație de trupe goth nu a fost deloc asociată cu subcultura goth prima
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
magnetic generând un câmp magnetic de dispersie la suprafața piesei creșterea numărului călărașilor a dus la apariția olacului scrinzi este reprezentantul extremismului de dreapta har dat în dar har pentru a fi bineplăcut se presupune că tunelul mai mic permite păianjenului să supraviețuiască în timpul inundațiilor datorită prezenței bulelor de aer fiind considerată erezie teza catară a fost combătută de papalitate iar aderenții ei uciși este concis folosind simboluri în locul cuvintelor și aplicând funcții pe întregul tablou fără a folosi bucle explicite
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
concluzie regizorul de film este omul care asigură unitatea conceptivă de realizare a operei cinematografice filmul printre aceste substanțe se numără mierea glicerina etanolul metanolul acidul sulfuric concentrat și hidroxidul de sodiu concentrat această reînnoire parțială este diferită de ceilalți păianjeni care înlocuioesc întreagă pânza dacă acest număr crește ele trebuie înlocuite alte griji includ procedura standard de separare a mamei de vițel și negarea acestuia sursa naturală a laptelui matern o variație a principiului mediocrității în acest context este argumentul
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
cazul în care observați unul dintre simptomele descrise mai jos: Vedere încețoșată care durează mai mult de două zile. Pierdere bruscă a vederii în una sau în ambele zile. Pete pe ochi, puncte negre sau gri, senzația de pânză de păianjen sau alte pete care se mișcă atunci când mișcați ochii. Senzația că vedeți “lumini intermitente”. Durere sau presiune la nivelul unuia sau a ambilor ochi. Hiperglicemie Hiperglicemia înseamnă prezența unui nivel prea mare a zahărului în sânge. Nu există întotdeauna simptome
6 complicatii ce constituie urgente medicale in cazul diabetului de tip 2 [Corola-website/Science/91992_a_92487]
-
mișca. Este o șopârlă foarte sperioasă, nu se poate cățăra, iar mișcările ei nu sunt prea rapide. Înoată bune și dacă o urmărește vreun dușman se refugiază în apă. Se hrănește cu insecte (carabide, ortoptere, diptere, trihoptere), omizi, râme, melci, păianjeni. Printre principalii dușmani se numără și vipera comună ("Vipera berus"), care trăiește în același biotop. Dintre toate șopârlele din România, numai șopârla de munte este ovovivipară, adică ouăle se dezvoltă complet în corpul ei. Acuplarea are loc în mai, iar
Șopârlă de munte () [Corola-website/Science/334006_a_335335]
-
(sau păianjenul cu cruce) este un foarte frecvent și binecunoscut păianjen araneid din Europa. Culoarea păianjenului poate varia de la galben deschis până la un de gri foarte închis. Dorsal, opistosoma prezintă cinci sau mai multe puncte, relativ mari, de culoare albă, care formează
Araneus diadematus () [Corola-website/Science/319179_a_320508]
-
(sau păianjenul cu cruce) este un foarte frecvent și binecunoscut păianjen araneid din Europa. Culoarea păianjenului poate varia de la galben deschis până la un de gri foarte închis. Dorsal, opistosoma prezintă cinci sau mai multe puncte, relativ mari, de culoare albă, care formează o cruce. Punctele albe apar datorită celulelor ce conțin
Araneus diadematus () [Corola-website/Science/319179_a_320508]
-
(sau păianjenul cu cruce) este un foarte frecvent și binecunoscut păianjen araneid din Europa. Culoarea păianjenului poate varia de la galben deschis până la un de gri foarte închis. Dorsal, opistosoma prezintă cinci sau mai multe puncte, relativ mari, de culoare albă, care formează o cruce. Punctele albe apar datorită celulelor ce conțin guanină, un produs secundar al
Araneus diadematus () [Corola-website/Science/319179_a_320508]
-
relativ mari, de culoare albă, care formează o cruce. Punctele albe apar datorită celulelor ce conțin guanină, un produs secundar al metabolismului proteic. Lungimea corpului femelei este de 20 - 25 mm, iar a masculului de 10 - 11 mm. Tarsul picioarelor păianjenului cu cruce prezintă două gheare pectinate cu ajutorul cărora este țesută pânza. La baza lor se află o a treia gheară, mai mică, ce poate forma un clește împreună cu doi țepi situați ceva mai în spate. Cu ajutorul acestei formațiuni păianjenul se
Araneus diadematus () [Corola-website/Science/319179_a_320508]
-
picioarelor păianjenului cu cruce prezintă două gheare pectinate cu ajutorul cărora este țesută pânza. La baza lor se află o a treia gheară, mai mică, ce poate forma un clește împreună cu doi țepi situați ceva mai în spate. Cu ajutorul acestei formațiuni păianjenul se poate fixa de pânză și sta acolo fără să depună efort. Totodată aceasta permite păianjenului să nu să se lipească de pânză. El țese o pânză rotundă verticală, însă sunt și excepții. Poziția ei verticală este cea mai bună
Araneus diadematus () [Corola-website/Science/319179_a_320508]
-
se află o a treia gheară, mai mică, ce poate forma un clește împreună cu doi țepi situați ceva mai în spate. Cu ajutorul acestei formațiuni păianjenul se poate fixa de pânză și sta acolo fără să depună efort. Totodată aceasta permite păianjenului să nu să se lipească de pânză. El țese o pânză rotundă verticală, însă sunt și excepții. Poziția ei verticală este cea mai bună, deoarece insecta este prinsă în zbor. În acest fel, păianjenul nu trebuie să aștepte când ceva
Araneus diadematus () [Corola-website/Science/319179_a_320508]
-
să depună efort. Totodată aceasta permite păianjenului să nu să se lipească de pânză. El țese o pânză rotundă verticală, însă sunt și excepții. Poziția ei verticală este cea mai bună, deoarece insecta este prinsă în zbor. În acest fel, păianjenul nu trebuie să aștepte când ceva va cădea în plasă. Ziua aceștia sunt rar observați, dar noaptea pot fi văzuți atârnând în centrul plasei. De la plasă pleacă un fir de semnalizare, iar păianjenul stă ascuns în vizuina sa. Când victima
Araneus diadematus () [Corola-website/Science/319179_a_320508]
-
este prinsă în zbor. În acest fel, păianjenul nu trebuie să aștepte când ceva va cădea în plasă. Ziua aceștia sunt rar observați, dar noaptea pot fi văzuți atârnând în centrul plasei. De la plasă pleacă un fir de semnalizare, iar păianjenul stă ascuns în vizuina sa. Când victima este prinsă în pânză, firul oscilează, informând păianjenul. De aceea, receptorii tactili sunt foarte sensibili. Imediat, păianjenul se repede spre pradă și o acoperă cu un strat de mătase și îi injectează veninul
Araneus diadematus () [Corola-website/Science/319179_a_320508]
-
cădea în plasă. Ziua aceștia sunt rar observați, dar noaptea pot fi văzuți atârnând în centrul plasei. De la plasă pleacă un fir de semnalizare, iar păianjenul stă ascuns în vizuina sa. Când victima este prinsă în pânză, firul oscilează, informând păianjenul. De aceea, receptorii tactili sunt foarte sensibili. Imediat, păianjenul se repede spre pradă și o acoperă cu un strat de mătase și îi injectează veninul și fermenții. Apoi, își ia masa. După aceasta el aruncă resturile (exp. cuticulă) fostei insecte
Araneus diadematus () [Corola-website/Science/319179_a_320508]
-
noaptea pot fi văzuți atârnând în centrul plasei. De la plasă pleacă un fir de semnalizare, iar păianjenul stă ascuns în vizuina sa. Când victima este prinsă în pânză, firul oscilează, informând păianjenul. De aceea, receptorii tactili sunt foarte sensibili. Imediat, păianjenul se repede spre pradă și o acoperă cu un strat de mătase și îi injectează veninul și fermenții. Apoi, își ia masa. După aceasta el aruncă resturile (exp. cuticulă) fostei insecte, menținându-și pânză în curățenie. Ei trăiesc pretutindeni, în
Araneus diadematus () [Corola-website/Science/319179_a_320508]
-
masa. După aceasta el aruncă resturile (exp. cuticulă) fostei insecte, menținându-și pânză în curățenie. Ei trăiesc pretutindeni, în grădini și în tufișuri, unde își construiesc pânza Principala hrană o constituie muștele și țânțarii. Dacă în plasă nimerește ceva necomestibil, păianjenul va rupe firele pentru a elibera obiectul. Păianjenul cu cruce se comportă cu prada prinsă diferit. Dacă este foarte flămând, atunci o mănâncă imediat. În alte cazuri, o ascunde pentru momentul potrivit. Pentru om acest păianjen este inofensiv. Femela este
Araneus diadematus () [Corola-website/Science/319179_a_320508]
-
fostei insecte, menținându-și pânză în curățenie. Ei trăiesc pretutindeni, în grădini și în tufișuri, unde își construiesc pânza Principala hrană o constituie muștele și țânțarii. Dacă în plasă nimerește ceva necomestibil, păianjenul va rupe firele pentru a elibera obiectul. Păianjenul cu cruce se comportă cu prada prinsă diferit. Dacă este foarte flămând, atunci o mănâncă imediat. În alte cazuri, o ascunde pentru momentul potrivit. Pentru om acest păianjen este inofensiv. Femela este mai mare decât masculul. Masculul, apropiindu-se de
Araneus diadematus () [Corola-website/Science/319179_a_320508]
-
plasă nimerește ceva necomestibil, păianjenul va rupe firele pentru a elibera obiectul. Păianjenul cu cruce se comportă cu prada prinsă diferit. Dacă este foarte flămând, atunci o mănâncă imediat. În alte cazuri, o ascunde pentru momentul potrivit. Pentru om acest păianjen este inofensiv. Femela este mai mare decât masculul. Masculul, apropiindu-se de femelă, trebuie să fie foarte atent, deoarece poate să devină o nouă victimă. După acuplare masculul moare. Femela depune ouăle toamna, într-un cocon. Mătasea coconului este densă
Araneus diadematus () [Corola-website/Science/319179_a_320508]
-
pericole. Coconul este purtat un timp anumit anexat de opistosomă, apoi este ascuns în locuri dosite. Primăvara juvenilii eclozează, devin maturi la sfârșitul verii. este răspândit în Europa și America de Nord. În România este una dintre cele mai mari specii de păianjeni țesători. Este găsit în toate ecosistemele terestre, inclusiv în localități, rar în munții înalți.
Araneus diadematus () [Corola-website/Science/319179_a_320508]
-
este o familie de păianjeni araneomorfi. Familia cuprinde păianjeni cu 8 ochi, răspândiți în America Centrală, America de Sud și Madagascar. După unele caractre acești păianjeni par o încrucișare între familiile Thomisidae și Clubonidae, foarte evident la speciile "Lauricius". În prezent familia incude peste 30 de specii grupate
Tengellidae () [Corola-website/Science/319454_a_320783]
-
este o familie de păianjeni araneomorfi. Familia cuprinde păianjeni cu 8 ochi, răspândiți în America Centrală, America de Sud și Madagascar. După unele caractre acești păianjeni par o încrucișare între familiile Thomisidae și Clubonidae, foarte evident la speciile "Lauricius". În prezent familia incude peste 30 de specii grupate în 8 genuri. Însă
Tengellidae () [Corola-website/Science/319454_a_320783]
-
este o familie de păianjeni araneomorfi. Familia cuprinde păianjeni cu 8 ochi, răspândiți în America Centrală, America de Sud și Madagascar. După unele caractre acești păianjeni par o încrucișare între familiile Thomisidae și Clubonidae, foarte evident la speciile "Lauricius". În prezent familia incude peste 30 de specii grupate în 8 genuri. Însă sunt și unele dezacorduri cu privire la dimensiunea și amplasarea în cadrul taxonomiei păianjenilor. Chiar dacă din 1978
Tengellidae () [Corola-website/Science/319454_a_320783]
-
unele caractre acești păianjeni par o încrucișare între familiile Thomisidae și Clubonidae, foarte evident la speciile "Lauricius". În prezent familia incude peste 30 de specii grupate în 8 genuri. Însă sunt și unele dezacorduri cu privire la dimensiunea și amplasarea în cadrul taxonomiei păianjenilor. Chiar dacă din 1978 familie e considerată ca o unitate taxonomică, unii autori plasează genuriile acestei familii în Zorocratidae, Clubionidae sau Miturgidae. În 2008, genul "Haurokoa" a fost redenumită în "Wiltona".
Tengellidae () [Corola-website/Science/319454_a_320783]
-
întotdeauna a disputat cu Veneția întîietatea invenției dantelei. O legendă flamandă relatează că ultimii participanți la cruciade au adus această artă în Țările de Jos. Istoria orașului Bruges amintește că prima dantelărează a fost impresionată de ornamentul unei pînze de păianjen. În Brabant se spune că dantela a fost adusă în Nuremberg de refugiații protestanți care au scăpat de persecuțiile spaniolilor. O fiică a unui burghez bogat a învățat acestă artă și a prezentat modele în ziua căsătoriei sale în regiunea
Dantelă () [Corola-website/Science/314645_a_315974]