2,791 matches
-
fără sens degeaba alergăm după un sens suntem particule elementare dintr-un nonsens nimeni nu cuvântă, nimeni nu ascultă pe masă a rămas o doar o pagină ruptă dintr-un gând ... Citește mai mult O PAGINĂ RUPTĂcasa este pustiedoar un păianjen a rămasdegeaba tu mă cauți pe aicieu nu sunt acel și celce trebuie căutatpoate sunt cel damnatde viață, de soartăpetrec hoinardin poartă în poartăde mă vei căuta vreodatămă vei găsisub pietrele tăceriistrig tarespre a mă auzi văzduhulstrig tare, fără încetareo
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]
-
scaldă Giacomo. Cam tulburi este adevărat, concluzionă ea. - "Deci acesta îmi ești tu, domnule Giacomo! Un afemeiat, un corupător de minore și un aventurier. Mor de ciudă că acum mă număr și eu printre fraierele căzute în plasele tale de păianjen, întinse peste tot, pe unde pașii te poartă și unde se mișcă o fustă de femeie frumoasă. Bănuiesc că numai acestea te interesează, nu orice femeie, doar ești un estet prin profesie. Bine că am aflat ce mă frământa de
ROMAN IN LUCRU, CONTINUARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384542_a_385871]
-
orbii în mantia luminii egolatră. Sunt dezbrăcată de-orice nălucire ce-mi strepezește-n glumă, trei molari. Din firul ierbii scot o abolire a unor diastolici armăsari. Mă chinuie o foame de neverde și-o sete de imberbi și solidari, Păianjeni ațâțați de bezna verde a iazului mustind în premolari. Un peisaj cu urme de marasme, Îmi umple irișii ca pe un gol. Și-aș vrea la iarnă, să-mi mai ningi în basme cu renii tăi, imaginând un pol. Referință
DESFRUNZIRE de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383848_a_385177]
-
fi stins un televizor. Întâi, a perceput doar un fel de trepidație ușoară. Aha, de fapt, ea era trepidația. A încercat să schițeze o mișcare. Efortul părea inutil. Îi părea că se dezlipește cu mare greutate dintr-o pânză de păianjen, în timp ce încerca să își deschidă ochii. Ceva, ca un fel de alarmă, ca un strigăt neauzit de primejdie, o făcu să simtă nevoia imperioasă de a se desprinde din această stare. Când în sfârșit a reușit - știa cumva asta -la
REFLEXII de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383837_a_385166]
-
dreptunghiulară. Acestea sunt mărțișoarele (cel puțin atât știu despre ele). Copiii mai mici îl privesc cu admirație. Fratele lui, Luca, își învârte foaia între degete, dornic să o arate celorlalți copii. Luca are șapte ani, iar din desenul său, câțiva păianjeni vor să evadeze pe firele negre ale unor pânze bine întinse pe colțuri. Copiii râd. Îi cunosc înclinațiile. Poveștile sale desenate sunt pline de săbii, cuțite și culori întunecate. Normal că și mărțișoarele lui trebuie să poarte ceva din Omul
MĂRŢIŞOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383973_a_385302]
-
vor să evadeze pe firele negre ale unor pânze bine întinse pe colțuri. Copiii râd. Îi cunosc înclinațiile. Poveștile sale desenate sunt pline de săbii, cuțite și culori întunecate. Normal că și mărțișoarele lui trebuie să poarte ceva din Omul Păianjen, Superman sau Batman. Au mai rămas Cezara și Antonia. Cele două fete stau una în fața celeilalte și își zâmbesc. Ambele au opt ani și par să împartă aceleași gânduri. Ca o păpușă croită din porțelanul cel mai fin, Cezara se
MĂRŢIŞOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383973_a_385302]
-
lui. Adulții uită să mai trăiască alergând după cele materiale spre a oferi un trai liniștit copiilor, sădindu-le în suflet ideea că totul în viață se rotește în jurul unei singure noțiuni, banul. Copiii îmbrățișează această idee și ajung asemenea păianjenului din fabula „Păianjenul și melcul“ a scriitorului George Coșbuc, păianjen care-și țese pânza în case străine, e slugă în patria celui străin și crede că e bogat. Melcul, înțeleptul din aceeași fabulă știe să se bucure de căsuța lui
DIN IUBIRE PENTRU GLIA STRĂBUNĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384071_a_385400]
-
să mai trăiască alergând după cele materiale spre a oferi un trai liniștit copiilor, sădindu-le în suflet ideea că totul în viață se rotește în jurul unei singure noțiuni, banul. Copiii îmbrățișează această idee și ajung asemenea păianjenului din fabula „Păianjenul și melcul“ a scriitorului George Coșbuc, păianjen care-și țese pânza în case străine, e slugă în patria celui străin și crede că e bogat. Melcul, înțeleptul din aceeași fabulă știe să se bucure de căsuța lui mică, să o
DIN IUBIRE PENTRU GLIA STRĂBUNĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384071_a_385400]
-
spre a oferi un trai liniștit copiilor, sădindu-le în suflet ideea că totul în viață se rotește în jurul unei singure noțiuni, banul. Copiii îmbrățișează această idee și ajung asemenea păianjenului din fabula „Păianjenul și melcul“ a scriitorului George Coșbuc, păianjen care-și țese pânza în case străine, e slugă în patria celui străin și crede că e bogat. Melcul, înțeleptul din aceeași fabulă știe să se bucure de căsuța lui mică, să o apere și să o îngrijească. „Poți s-
DIN IUBIRE PENTRU GLIA STRĂBUNĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384071_a_385400]
-
vlăstare nu-și mai cunosc strămoșii și importanța noțiunii de patrie, de libertate. „Patria ne-a fost pământul [...] / Unde-a vitejit strămoșii.“ Ei sunt ținuți departe de importanța vetrei strămoșești. Sunt îndemnați de acțiunile celor din jur să urmeze drumul păianjenului spre țări străine, si fie robi în patria altora orbiți de argintul trecător. Prezentul vlăstarilor e patria lor „Patria ne e pământul / [...] / Și ea sfântă să ne fie.“ Așa cum își cunosc tatăl și mama trebuie să-și cunoască și patria
DIN IUBIRE PENTRU GLIA STRĂBUNĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384071_a_385400]
-
nu te lași târât. Un lucru atrage după sine un altul și-apoi nu mai știi unde ajungi. Andre Gide - Toți ne pricepem să dojenim, dar nu ne dăm seama când greșim noi înșine. Menandru - Legile sunt ca pânzele de păianjen care prind musculițele și lasă să treacă viespile. Joathan Swift Referință Bibliografică: Citate memorabile (109) / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1160, Anul IV, 05 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CITATE MEMORABILE (109) de ION UNTARU în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383461_a_384790]
-
măturase toată viața, aici părea a fi stângace, dar cu răbdarea pe care o avea, a reușit să facă față, apoi să treacă prin cele trei apartamente. A făcut curățenie prin toate ungherele, la inginer a găsit o pânză de păianjen ca o țesătură de borangic făcută de prințesele din poveste, a curățat tot, la un moment dat, verișoara ei a protestat: -Lasă dragă, crezi că diseară când vor veni, mută fotoliile să vadă dacă am făcut curat? -Nu știu, poate
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU IV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385342_a_386671]
-
gratuit în orice rețea. „În fiecare săptămână, de când sunt ministru al Sănătății, am semnat trimiterea unui dosar de posibilă corupție către parchet, DNA, sau alte instituții de anchetă. Am descoperit un sistem sufocat de grupuri de interese, o pânză de păianjen care sufocă țara, iar din loc în loc, pe pânză, pândesc păianjeni feudali care fac din viața pacienților și sănătatea acestora o afacere. Pentru a face curățenie în sistem, noi am aprins lumina prin transparentizarea la toate nivelurile. La DNA sunt
Ministrul Sănătății a inaugurat o linie telefonică specială pentru demascarea corupției din cabinete medicale, din spitale și din farmacii [Corola-blog/BlogPost/92366_a_93658]
-
Sănătății, am semnat trimiterea unui dosar de posibilă corupție către parchet, DNA, sau alte instituții de anchetă. Am descoperit un sistem sufocat de grupuri de interese, o pânză de păianjen care sufocă țara, iar din loc în loc, pe pânză, pândesc păianjeni feudali care fac din viața pacienților și sănătatea acestora o afacere. Pentru a face curățenie în sistem, noi am aprins lumina prin transparentizarea la toate nivelurile. La DNA sunt peste 150 de dosare de corupție, dar nu ne putem baza
Ministrul Sănătății a inaugurat o linie telefonică specială pentru demascarea corupției din cabinete medicale, din spitale și din farmacii [Corola-blog/BlogPost/92366_a_93658]
-
Acasa > Poeme > Emotie > INIMĂ DE MAMĂ Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 1876 din 19 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Văl de uitare se așează pe toate. Într-un colț de odaie un păianjen își țese pânza cu spor. Nu pot să-l omor, să fac șapte păcate, mai bine în liniștea din mine cobor. O lacrimă mare stă să cadă din ochii copilului ce-l întâlnesc iar, pe tine, măicuță, el vrea să
INIMĂ DE MAMĂ de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383278_a_384607]
-
Porta Romana nu Îi prii, precum sperase. De acum, toate umorile trupului parcă Îi Înnebuniseră. Era istovit, cu părul și cu barba năclăite de sudoare. Descoperi că se rătăcise prin labirintul de străduțe care se ramificau ca o pânză de păianjen În spatele bisericii Spirito Santo, imediat după poartă. La o cotitură, dădu peste un cleric burtos care Înainta poticnit În sens contrar, suflând din greu, cu aerul nesănătos al cuiva constrâns să recurgă adesea la doftorii și la tot soiul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
lemnul pereților sau din crăpăturile mesei, se lăsă tăcerea. Se auzea doar jupânul Macek trăgând cu urechea. Ploșnițe străbune, gândaci de bucătărie căzuți din sutanele misionarilor catolici, muște mici, rapide, cu aripioare lungi, sosite la 1246 cu ultimul val tătar, păianjeni obezi cu plase în formă de stea foiau în cotloanele lor, cerându-și dreptul la viață, la autodeterminare. — Pane Macek - strigă Vasea peste umăr - mai adă un rând! — Temeiurile credinței voastre întru Domnul le-am înțeles prea bine - zise Metodiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ale personalității mele sînt mila și frica; mai tîrziu am citit undeva că acestea sînt trăsăturile fundamentale ale tragediei antice. Dar ele pot fi și cauze ale lașității sau ale unei neîngăduite toleranțe. Ajungi să nu mai stîrpești șobolanii, nici păianjenii, nici nulitățile, nici impostorii, nici tiranii, pentru că toți sînt făpturile lui Dumnezeu și au aceeași alcătuire cu tine, și totuși Îmi rămîne o singură consolare - ideea lagărelor de exterminare nu poate Încolți niciodată Într-un astfel de creier. După zăpușeala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
o cortină de scenă și, în această cortină de la capătul galeriei, era o rușine foarte bătrână. În fața lui, una din ultimele sale poze. O pată minusculă pe scândurile prelungi, culcată pe burtă și cu membrele răsucite într-o parte. El, păianjenul. Într-o bună zi, Eberhart a rămas la mal. Fața îi era acoperită de umbră, seara nu a cotrobăit nicăieri. Mâna i se sprijinea pe leii jilțului. Dimineață m-am dus în grădină, sub platan. Soarele lumina palid și ploșnițele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
În schimb, și-ar pierde mult din valoare. Ar valora exact atât cât tine sau cât mine. Și cred că nu ar ști cu nimic mai mult decât noi, cel puțin în privința Celui de Sus. Astea sunt chestii complicate. Vezi păianjenul de pe vaza aia? Se suie pe ceva de șase sute de ani, din India. Nu știu dacă e cu cruce sau văduva neagră, pentru că la cele vii nu mă pricep. Dar vaza știu că valorează cât o casă, totuși țin la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
vii nu mă pricep. Dar vaza știu că valorează cât o casă, totuși țin la ea mai mult decât la mumie. Iar dacă s-ar răsturna, mi-ar părea tare rău. Nici nu-ți poți imagina cât de rău. Însă păianjenul am putea să-l strivim, fie eu, fie dumneata, din greșeală. Dar, dacă m-ai pune să strivesc păianjenul, căci altfel dumneata vei răsturna vaza, n-ai decât să o răstorni cât poftești. Apoi mi-a povestit despre covorul numit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
la mumie. Iar dacă s-ar răsturna, mi-ar părea tare rău. Nici nu-ți poți imagina cât de rău. Însă păianjenul am putea să-l strivim, fie eu, fie dumneata, din greșeală. Dar, dacă m-ai pune să strivesc păianjenul, căci altfel dumneata vei răsturna vaza, n-ai decât să o răstorni cât poftești. Apoi mi-a povestit despre covorul numit Grădina de trandafiri, de pe șezlongul pe care stăteam. — Azi n-a mai rămas decât unul, cu toate că au fost făcute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
mie atât de teamă. Luna pătrundea în cameră prin spatele ei, așa că o făcea să pară înconjurată de o strălucire argintie. Avea părul lăsat pe umeri, iar lumina făcea ca fiecare fir de păr să arate ca o pânză de păianjen în soare. Tanti Mae părea mare și puternică. Numai așa, cum stătea ea acolo, mi se părea că seamănă cu o statuie mare, argintie, ca aceea din parcul orașului. Ea era singura din casă care mă putea ajuta, singura persoană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
la o mulțime de lucruri diferite cât timp am stat acolo, dar numai unul a devenit clar. Aveam lopata pe care o cumpărase tata când a început să lucreze în poiană. Era sub casă, ruginită toată și cu pânze de păianjen pe coadă, așa că am șters-o cu o bucată de hârtie înainte de a o folosi. În poiană, nu am reușit să mă decid unde să încep să sap. Erau multe locuri care păreau potrivite. M-am decis, într-un final
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
cel care a omorât-o pe Lee. * * * Strada pe care locuiesc nu e genul de loc care să-ți ridice moralul de la primii pași. Nu mai locuiește nimeni aici în afară de mine; celelalte clădiri sunt depozite, cu ferestre jegoase, pline de păianjeni și cu vopseaua cojită. Eu stăteam tot într-un depozit, dar înainte să mă mut l-am transformat în atelier. Arăta la fel de neatrăgător ca toate celelalte din jur, dar nu am probleme cu locul de parcare noaptea. Câteva trepte știrbite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]