3,379 matches
-
PRODUCȚIE LA NĂUT Distanța între rânduri este un factor important din cadrul tehnologiei de cultivare a năutului care influențează particularitățile morfologice, biologice și elementele de productivitate ale plantei. Se observă că atât talia plantei cât și înălțimea de inserție a primei păstăi scade odată cu creșterea distanței între rânduri, rol important în creșterea plantei avându-l lumina. Talia plantelor a înregistrat valor maxime de 49,2 cm în anul 1998 la distanța de semănat între rânduri de 15 cm, iar valori minime de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
semănat între rânduri de 60 cm. în toți ani de studiu, talia plantelor a scăzut odată cu creșterea distanței între rânduri de la 39,9 cm (15 cm între rânduri) la 37,6 cm (60 cm între rânduri) (tabelul 128). Inserția primei păstăi, în anul 1998 a fost de 22,0 cm când s-a semănat la 60 cm între rânduri și a crescut cu 2,2 cm când s-a semănat la 45 cm între rânduri și cu 4,0 cm când
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
cm între rânduri și a crescut cu 2,2 cm când s-a semănat la 45 cm între rânduri și cu 4,0 cm când s-a semănat la 15 cm între rânduri. în anul 1999 amplitudinea variației inserției primei păstăi a fost de 1,7 cm, valorile fiind cuprinse între 16,4 cm (60 cm între rânduri) și 18,1 cm (15 cm între rânduri), iar în anul 2000 amplitudinea variației inserției primei păstăi a fost de 1,2 cm
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
anul 1999 amplitudinea variației inserției primei păstăi a fost de 1,7 cm, valorile fiind cuprinse între 16,4 cm (60 cm între rânduri) și 18,1 cm (15 cm între rânduri), iar în anul 2000 amplitudinea variației inserției primei păstăi a fost de 1,2 cm, valorile fiind cuprinse între 13,2 cm (60 cm între rânduri) și 14,4 cm (15 cm între rânduri). Inserția primei păstăi a fost în corelație directă cu talia plantelor, scăzând în medie de la
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
15 cm între rânduri), iar în anul 2000 amplitudinea variației inserției primei păstăi a fost de 1,2 cm, valorile fiind cuprinse între 13,2 cm (60 cm între rânduri) și 14,4 cm (15 cm între rânduri). Inserția primei păstăi a fost în corelație directă cu talia plantelor, scăzând în medie de la 19,5 cm (15 cm între rânduri), la 18,5 cm (45 cm între rânduri) și până la 17,2 cm (60 cm între rânduri) (tabelul 129). Numărul de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
fost de 60 cm între rânduri (36,4 fr./pl.) Masa fructelor pe o plantă a avut valori de la 9,4 g/pl (15 cm între rânduri) la 14,5 g/pl (60 cm între rânduri). Se observă că masa păstăilor a înregistrat, în toți cei trei ani de cercetare, o creștere a valorii odată cu mărimea spațiului dintre rânduri. Plantele care au avut păstăile cu masa cea mai mare s-au întâlnit la variantele semănate la 60 cm între rânduri în
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
15 cm între rânduri) la 14,5 g/pl (60 cm între rânduri). Se observă că masa păstăilor a înregistrat, în toți cei trei ani de cercetare, o creștere a valorii odată cu mărimea spațiului dintre rânduri. Plantele care au avut păstăile cu masa cea mai mare s-au întâlnit la variantele semănate la 60 cm între rânduri în anul 1998 (15,4 g), iar plantele la care fructele au avut cea mai mică greutate s-au întâlnit la variantele semănate la
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
cm), iar cele mai mici când năutul s-a însămânțat la desimea de 30 b.g./m 2 în epocile III (20 - 24 IV) și I (30 III - 7 IV) cu 36,5 cm respectiv 37,2 cm. Numărul de păstăi pe o plantă a depășit în toate cazurile 24,1 bucăți/plantă, valoarea cea mai spectaculoasă găsindu-se, în toți anii de cercetare, atunci când însămânțatul năutului s-a produs în epoca doua la desimea de 30 b.g./m 2
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
martorului (38,5 cm), iar cel semănat în EIII x 60 cm cu o talie a plantelor de 36,3 cm a fost foarte semnificativ negativ comparativ cu talia plantelor de la varianta martor (tabelul 156). înălțimea de inserție a primei păstăi a fost în corelație cu înălțimea plantei, fiind cuprinsă între 20,1 cm și 27,5 cm în anul 1998, între 13,7 cm și 19,6 cm în anul 1999 și între 12,2 cm și 16,1 cm
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
cm), urmate de cele semănate în epoca a III-a la 45 cm distanță între rânduri (18,9 cm) și în epoca a II-a la distanța de 45 cm între rânduri (18,6 cm).în anul 2000 înserția primei păstăi a avut diferențe foarte semnificative pozitiv față de martor EI x 45 cm, la care inserția a fost de 13,4 cm la toate variantele semănate în epoca a II-a, cu valori de 16,1 cm (EII x 15 cm
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de 13,4 cm la toate variantele semănate în epoca a II-a, cu valori de 16,1 cm (EII x 15 cm), 15,3 cm (EII x 45 cm) și 14,7 cm (EII x 177 60 cm). înserția păstăilor sub 12,7 cm s-a întâlnit la năutul semănat în epoca a IIa la distanțele de 60 cm și 45 cm precum și la năutul semănat în epoca I la 60 cm distanță între rânduri.
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
sarcinile prevăzute de programă se parcurg în activitățile obligatorii, am organizat și exerciții individuale și cu grupuri mici de copii preșcolari cu deficiență auditivă. În cadrul activităților de socioterapie, prin acțiuni de strângere a materialelor din natură (frunze uscate, semințe, fructe, păstăi, sâmburi) am procedat la clasificarea acestora după criteriile: formă, culoare, mărime (toate frunzele uscate le punem în cărți, sâmburii mici îi punem în cutia roșie). Jocurile de mișcare din timpul iernii oferă o bună posibilitate de formare de perechi - fiecare
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
atacului se aplică tratamente foliare cu Confidor 70 WG - 0,02 %, Laser 24 SL - 0,05 %, produse care pătrund în frunze. PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR PĂSTĂIOASE: MAZĂRE ȘI FASOLE 1. Gărgărița dungată a mazării - Sitona lineatus L. (larvă); 2. Molia păstăilor de mazăre - Cydia nigricana Steph.(larvă); 3. Păduchele verde al mazării - Acyrtosiphon pisum Harr. (femelă aripată); 4. Păduchele verde al mazăriiAcyrtosiphon pisum Harr. (femelă apteră); 5. Tripsul mazării - Kakothrips pisivorus Uz. (adult); 6. Gărgărița mazării - Bruchus pisorum L. (adult); 7
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Biologie. Iernează în stadiul de larvă în straturile superficiale ale solului. Prezintă o generație pe an. În primăvară, în luna aprilie, larvele se transformă în nimfe, iar în luna mai apar adulții. Ouăle sunt depuse în țesuturile staminelor sau a păstăilor tinere. Incubația durează 7 - 10 zile. Larvele se dezvoltă 15 - 20 de zile. La maturitate, larvele pătrund în sol, unde intră în diapauză până în anul următor. Atacul acestui dăunător este favorizat de timpul călduros și secetos. Populațiile tripsului mazării - Kakothrips
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
și mod de dăunare. Atacul este produs de adulți și larve, atât la leguminoasele cultivate și spontane: mazărea, bobul, măzărichea, fasolea etc. De asemenea, sunt atacate plantele ornamentale: trandafirul, euforbia, nalba și plante medicinale: mușețelul, tătăneasa. Sunt atacate frunzele, lăstarii, păstăile. Adulții înțeapă și sug sucul celular. În urma atacului, frunzele se ofilesc și prezintă pete precis conturate, de culoare cafenie, florile se zbârcesc, se ofilesc, iar păstăile rămân mici și deformate. La un atac mai târziu, pe păstăi apar pete argintii
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
plantele ornamentale: trandafirul, euforbia, nalba și plante medicinale: mușețelul, tătăneasa. Sunt atacate frunzele, lăstarii, păstăile. Adulții înțeapă și sug sucul celular. În urma atacului, frunzele se ofilesc și prezintă pete precis conturate, de culoare cafenie, florile se zbârcesc, se ofilesc, iar păstăile rămân mici și deformate. La un atac mai târziu, pe păstăi apar pete argintii. S-a constatat că atacul este mai puternic la soiurile de mazăre zaharată și la cele a căror înflorire coincide cu apariția în masă a adulților
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
atacate frunzele, lăstarii, păstăile. Adulții înțeapă și sug sucul celular. În urma atacului, frunzele se ofilesc și prezintă pete precis conturate, de culoare cafenie, florile se zbârcesc, se ofilesc, iar păstăile rămân mici și deformate. La un atac mai târziu, pe păstăi apar pete argintii. S-a constatat că atacul este mai puternic la soiurile de mazăre zaharată și la cele a căror înflorire coincide cu apariția în masă a adulților. Măsuri de prevenire și combatere - Efectuarea arăturilor imediat după recoltarea plantelor
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de dăunare Este un dăunător oligofag ce atacă leguminoasele cultivate și spontane ca: mazărea, măzărichea, lintea, lucerna, trifoiul, sparceta etc. Păduchii înțeapă și sug sucul celular din țesuturi. Se formează colonii masive pe frunze, lăstari și flori și dispersate pe păstăi. Atacul se manifestă în vetre, mai intens la marginea culturilor. Din cauza atacului, plantele nu se mai dezvoltă, frunzele cad, iar florile avortează, astfel că fructificarea este redusă. Acest dăunător este vector al unui număr de circa 22 de viroze la
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
la interval de 7 - 15 zile, cu unul din produsele Carbetox 37 CE - 0,4 %, Sinoratox 35 CE - 0,15 %, precum și produse piretroide. De remarcat este faptul că la culturile de mazăre, unde s-au aplicat tratamente, nu se folosesc păstăile pentru valorificare, ci numai boabele. Gărgărița mazării - Bruchus pisorum L., ordinul Coleoptera, familia Bruchidae Sin: Bruchus pisi L., Laria pisi L. Descriere. Adultul are 3,5 - 5,0 mm lungime, este de culoare neagră-cenușie, acoperit cu peri brunicenușii. Pronotul este
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
și migrează în câmp, parcurgând distanțe mari, mai ales pe vreme caldă și însorită. În perioada preovipozitară adulții consumă polenul florilor de mazăre. Are loc copulația, iar după 8 - 10 zile femelele încep să depună ouăle, ce coincide cu formarea păstăilor. Ouăle sunt depuse izolat pe păstăi, fiind lipite de pereții acestora. Pe o păstaie pot fi depuse 15 - 20 de ouă. Prolificitatea unei femele poate fi de 100 - 150 ouă. Incubația durează 6 - 8 zile, iar larva care apare, roade
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
mari, mai ales pe vreme caldă și însorită. În perioada preovipozitară adulții consumă polenul florilor de mazăre. Are loc copulația, iar după 8 - 10 zile femelele încep să depună ouăle, ce coincide cu formarea păstăilor. Ouăle sunt depuse izolat pe păstăi, fiind lipite de pereții acestora. Pe o păstaie pot fi depuse 15 - 20 de ouă. Prolificitatea unei femele poate fi de 100 - 150 ouă. Incubația durează 6 - 8 zile, iar larva care apare, roade peretele păstăii, apoi tegumentul bobului pătrunde
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
În perioada preovipozitară adulții consumă polenul florilor de mazăre. Are loc copulația, iar după 8 - 10 zile femelele încep să depună ouăle, ce coincide cu formarea păstăilor. Ouăle sunt depuse izolat pe păstăi, fiind lipite de pereții acestora. Pe o păstaie pot fi depuse 15 - 20 de ouă. Prolificitatea unei femele poate fi de 100 - 150 ouă. Incubația durează 6 - 8 zile, iar larva care apare, roade peretele păstăii, apoi tegumentul bobului pătrunde în interiorul lui. Larva ajunsă în bob, năpârlește și
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
sunt depuse izolat pe păstăi, fiind lipite de pereții acestora. Pe o păstaie pot fi depuse 15 - 20 de ouă. Prolificitatea unei femele poate fi de 100 - 150 ouă. Incubația durează 6 - 8 zile, iar larva care apare, roade peretele păstăii, apoi tegumentul bobului pătrunde în interiorul lui. Larva ajunsă în bob, năpârlește și devine apodă. În cursul dezvoltării, larva trece prin 4 vârste, ajungând la maturitate după 40 - 45 zile, ce coincide cu faza de coacere în pârgă sau cu recoltarea
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
care se hrănesc cu endospermul boabelor. În interiorul unui bob se dezvoltă o singură larvă (fig. 49 b). Larvele rod în boabe cavități sub forma unor loji, consumând până la 50 % din conținutul acestuia. S-a constatat că, cele mai infestate sunt păstăile de la baza plantelor, iar frecvența cea mai mare a atacului o prezintă boabele din mijlocul păstăii. La boabele atacate, procentul de germinație și energia germinativă sunt mult reduse. S-a demonstrat experimental că doar 20 % din boabele atacate germinează și
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
b). Larvele rod în boabe cavități sub forma unor loji, consumând până la 50 % din conținutul acestuia. S-a constatat că, cele mai infestate sunt păstăile de la baza plantelor, iar frecvența cea mai mare a atacului o prezintă boabele din mijlocul păstăii. La boabele atacate, procentul de germinație și energia germinativă sunt mult reduse. S-a demonstrat experimental că doar 20 % din boabele atacate germinează și numai 6 - 13 % din ele dau naștere la plante. În anii de invazii, procentul boabelor gărgărițate
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]