1,531 matches
-
rîd. — Doamne, sper să nu-ncep să mă port ca o fată cît stăm ascunși. — Stai liniștită. — La umeri și la picioare arătĂm la fel. — Spune-mi de lucrul Ăla pe care mai voiai să-l faci. Între timp pusese păstrăvii-n tigaie. Feliile de șuncă, Încîrligate și maronii, erau așezate pe o bucată de lemn - abia o tăiase din bușteanul pe care-l foloseau pentru foc. Amîndoi se lăsaseră ademeniți de mirosul păstrăvului care se prăjea În grăsimea lăsată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
voiai să-l faci. Între timp pusese păstrăvii-n tigaie. Feliile de șuncă, Încîrligate și maronii, erau așezate pe o bucată de lemn - abia o tăiase din bușteanul pe care-l foloseau pentru foc. Amîndoi se lăsaseră ademeniți de mirosul păstrăvului care se prăjea În grăsimea lăsată de șuncă. Nick Întoarse peștii. Începuse să se facă Întuneric și Nick Întinsese o pînză În spatele focului ca să nu se vadă. Ce voiai să mai faci? Întrebă din nou. Piticot se aplecă În față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
n-am nevoie, dacă nu e prea mult. — Doar cît să-i dea puțin gust laptelui. Acum mîncau. Nick tăiase cîte două felii de pîine de secară pentru fiecare și Înmuie cîte o felie În grăsimea din tigaie. MÎncară și păstrăvii, care erau crocanți pe dinafară, iar pe dinăuntru erau bine făcuți și aveau carnea moale. Apoi aruncară oasele păstrăvilor pe foc și mîncară cîte un sendviș cu șuncă, după care Piticot bău ceaiul slab cu lapte praf și Nick Înfipse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
tăiase cîte două felii de pîine de secară pentru fiecare și Înmuie cîte o felie În grăsimea din tigaie. MÎncară și păstrăvii, care erau crocanți pe dinafară, iar pe dinăuntru erau bine făcuți și aveau carnea moale. Apoi aruncară oasele păstrăvilor pe foc și mîncară cîte un sendviș cu șuncă, după care Piticot bău ceaiul slab cu lapte praf și Nick Înfipse două așchii În găurile pe care le făcuse În cutie. — Te-ai săturat? — SÎnt plină. PĂstrăvul a fost foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Apoi aruncară oasele păstrăvilor pe foc și mîncară cîte un sendviș cu șuncă, după care Piticot bău ceaiul slab cu lapte praf și Nick Înfipse două așchii În găurile pe care le făcuse În cutie. — Te-ai săturat? — SÎnt plină. PĂstrăvul a fost foarte bun, și șunca la fel. Nu-i așa c-am avut noroc să găsim pîinea asta de secară? — MĂnîncă un măr. Poate o s-avem ceva mai bun mîine. Cred că trebuia să fac mai multă mîncare, Piticot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
și să iau tot ce-avem nevoie. — Asta nu se poate. — Știu. Da’ tu ce te-ai gîndit să facem? Ar trebui să culegem niște zmeură și eu aș Încerca să Împușc ceva potîrnichi sau măcar una. Putem prinde oricînd păstrăvi. Da’ n-aș vrea să te plictisești de păstrăvi. — Tu te-ai săturat vreodată de păstrăvi? — Nu. Da’ cică mulți oameni se satură. — Eu nu m-aș sătura de ei. De știu că te saturi imediat. Dar de păstrăv sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
se poate. — Știu. Da’ tu ce te-ai gîndit să facem? Ar trebui să culegem niște zmeură și eu aș Încerca să Împușc ceva potîrnichi sau măcar una. Putem prinde oricînd păstrăvi. Da’ n-aș vrea să te plictisești de păstrăvi. — Tu te-ai săturat vreodată de păstrăvi? — Nu. Da’ cică mulți oameni se satură. — Eu nu m-aș sătura de ei. De știu că te saturi imediat. Dar de păstrăv sau de cățĂrat nu te saturi niciodată. Știu asta, Nickie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
ai gîndit să facem? Ar trebui să culegem niște zmeură și eu aș Încerca să Împușc ceva potîrnichi sau măcar una. Putem prinde oricînd păstrăvi. Da’ n-aș vrea să te plictisești de păstrăvi. — Tu te-ai săturat vreodată de păstrăvi? — Nu. Da’ cică mulți oameni se satură. — Eu nu m-aș sătura de ei. De știu că te saturi imediat. Dar de păstrăv sau de cățĂrat nu te saturi niciodată. Știu asta, Nickie. Vorbesc serios. Nici de știuca de apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
oricînd păstrăvi. Da’ n-aș vrea să te plictisești de păstrăvi. — Tu te-ai săturat vreodată de păstrăvi? — Nu. Da’ cică mulți oameni se satură. — Eu nu m-aș sătura de ei. De știu că te saturi imediat. Dar de păstrăv sau de cățĂrat nu te saturi niciodată. Știu asta, Nickie. Vorbesc serios. Nici de știuca de apă dulce nu te saturi. Doar de rechin. Doamne, de Ăla chiar că te saturi. — Nici Ăia cu oase multe nu-mi plac. SÎnt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
netezi penele, le Înveli În ferigi și le băgĂ În sac. Legă sacul la gură cu niște gută, după care și-l aruncă pe umăr, se-ntoarse la apă, aruncă măruntaiele și clătină niște bucățele de plămÎn pe deasupra ca să vadă păstrăvii sărind prin apa repede. Ar fi bune de momeală, da’ acum n-avem nevoie. Toți păstrăvii din pîrÎul Ăsta sînt ai noștri și o să-i luăm doar cînd o s-avem nevoie. Dacă pîrÎu’ Ăsta ar fi mai aproape de casă ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
niște gută, după care și-l aruncă pe umăr, se-ntoarse la apă, aruncă măruntaiele și clătină niște bucățele de plămÎn pe deasupra ca să vadă păstrăvii sărind prin apa repede. Ar fi bune de momeală, da’ acum n-avem nevoie. Toți păstrăvii din pîrÎul Ăsta sînt ai noștri și o să-i luăm doar cînd o s-avem nevoie. Dacă pîrÎu’ Ăsta ar fi mai aproape de casă ne-am Îmbogăți de pe urma lui. Dac-ar fi fost cum zici, l-ar fi golit de mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
odată cu o canoe pe el? — Eu am mai trecut peste el, da’ mai sus, și la fel de frumos era și acolo. Mergem odată Într-o excursie la rîul Ăsta? — Sigur. Undeva mai sus e limpede ca un rîu În care-s păstrăvi. Da’ nu-s șerpi? Ba da, sigur, mulți. — Mi-e frică de șerpi. Chiar mi-e frică. Da’ dac-avem grijă nu pățim nimic, nu? — Normal. Ar trebui să venim iarna. — SÎnt atîtea locuri frumoase În care să mergem. O să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Se zvonea că inginerul-șef avea de știre despre încercarea dascălului Corban dar, cum pusese ochii pe nevasta lui, o făcuse pe niznaiul. Degeaba însă. După pătăranie, nevasta înecatului își ieșise din fire. Spunea tuturor că bărbatul ei devenise căpetenia păstrăvilor din lacul de acumulare și că noaptea cobora până la mal, să facă dragoste cu el. De ciudă, inginerul-șef prinse un păstrăv de vreo șapte kile, gras ca un porc, îl trăsese în proțap chiar în fața noii curți a văduvei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
niznaiul. Degeaba însă. După pătăranie, nevasta înecatului își ieșise din fire. Spunea tuturor că bărbatul ei devenise căpetenia păstrăvilor din lacul de acumulare și că noaptea cobora până la mal, să facă dragoste cu el. De ciudă, inginerul-șef prinse un păstrăv de vreo șapte kile, gras ca un porc, îl trăsese în proțap chiar în fața noii curți a văduvei și-l înfulecase stropit cu mujdei, clefăind și behăind cât îl ținea gura: Corbane, ești tu cam dolofan, da’ cu nițică busuioacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
pârâu care-și susura apa meandrică, de sticlă cenușiu-albăstrie, între maluri de iarbă. Drumul meu se întrerupea pe un mal și continua pe celălalt. M-am oprit în iarba udă de stropii pârâului. Adânc în apă alunecau înainte și înapoi păstrăvi alburii. Privind la dreapta, am văzut la vreo cincizeci de metri o punte de lemn, acoperită cu mușchi. Dar un gând mă atrăgea mai mult. Mi-am scos rochița și am intrat cu voluptate în apa ca gheața. M-am
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ridici arma, să țintești și să dobori frumusețile alea, roșii ca soarele în asfințit, pe care, să le tot aduni, cât e toamna de lungă...Tot povestitorul acela spunea, că, e bine ca peștișorii să fie din speciile știucă, ori păstrăv, că ăștia au un gust mai de vino-ncoa, pentru vulpi, și sorții tăi, de izbândă, vor fi, deci, mai mari. S-a dus, vânătorul Vânătoru, la Moeciu Brasov; a undit un juvelnic de păstrăvi; s-a mai dus pe la
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
fie din speciile știucă, ori păstrăv, că ăștia au un gust mai de vino-ncoa, pentru vulpi, și sorții tăi, de izbândă, vor fi, deci, mai mari. S-a dus, vânătorul Vânătoru, la Moeciu Brasov; a undit un juvelnic de păstrăvi; s-a mai dus pe la Dunăre, de unde a revenit, la Vaslui, cu un alt juvelnic, plin-ochi, cu știuculițe, tot una și una. După care, a hotărât să se pună pe treabă, la împușcatul mult doritelor, și, și mai mult visatelor
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
orice s-ar fi întîmplat. În afara acestor trei reguli de fier, de la care nu era îngăduită nici o derogare, ne puteam permite orice, să ne zbenguim, să stăm tolăniți la soare, să jefuim de cireșe cireșii sălbatici sau să umblăm după păstrăvi în apa, perfect cristalină, din Seaca. Uneori, după-amiaza, veneau dinspre Olt neguri bolovănoase și amenințătoare de grindină care întunecau cerul. Cum aveam o bună experiență meteorologică și știam cât de năpraznice pot fi furtunile la munte, ne încropeam în pripă
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
nu-l lăsam să calce strâmb. Dar acum pur și simplu nu mă suportă pe mine și crede că ea era un fel de sfântă. Se opri și zâmbi în semn de scuză, cu gura pulsându-i ca a unui păstrăv. Weber îi oferi brațul - stângaci, arhaic, ceva ce nu făcea niciodată. Dădu vina pe Nebraska, pe acel iunie plat, uscat, plin de freamăt. Accentele molcome, fețele late, apatice, țărănești - atât de calcaroase și de ascunse - îl dezorientau, după zeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
de miliție. În legătură cu încadrările necugetate, sunt în măsură să pomenesc, că odată, trecând pe la județ ul Vrancea, ministrul deț interne de pe atunci, Cornel Onescu, care la terminarea programului m-a solicitat să merg cu el în munții Vrancei la pescuit păstrăv, eu nșefiind pescar, l-am dus la păstrăvărie (crescătorie) dar n-a vrut acolo ci la apă curgătoare și atunci am mers în susul apei Putna spre o cascadă și a avut succes, se vedea că era un bun pescar, sfătuindu
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
care le-a așezat cu mîna lui Într-o vază pe care o primiseră, mi-a spus el, ca dar de nuntă. În timpul mesei, doamna Piaget mi-a luat cu amabilitate toate oasele de pește din farfurie, un soi de păstrăv auriu pescuit chiar În dimineața respectivă de soțul ei. Jean Piaget a fost bine dispus În tot cursul mesei. Se mira de absolut tot și, ca să-și arate mirarea, Își Începea fraza cu „Doamne, Dumnezeule!“. M-a Întrebat cîți ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
ce am avut la mine ! mă apăr. Ce era să le zic, pește cu cartofi prăjiți ? — „Assemblé” e musaca. Iris continuă să citească de pe listă. Asta e o denumire simandicoasă pentru plăcinta ciobanului. Pot să te învăț, fără probleme. Iar păstrăvul înăbușit cu alune e destul de simplu de făcut... Coboară cu degetul pe pagină, apoi, într-un final, ridică ochii spre mine, ușor încruntată. O să te-nvăț toate felurile astea de mâncare, Samantha. Dar n-o să fie ușor. Dacă n-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Îl tot căutam, așa, că mă dusese către acolo Marțolea, prietenul meu de undit, șofer pe mașinile mari, care duc și aduc oameni, În, și din turismul montan, Marțolea, care Îmi Împuia capul, de fiecare dată, când ne Întâlneam, cu păstrăvii și cu lipanii și cu lostrițele pe care le scotea, se lăuda, el, din pâraiele acelor locuri, el fiind, acum, cu familia lui, În urma mea, numai ce-l aud, claxonând, apoi, strigând: stai! Stai oleacă, omule, că, uite, am nușce
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
Thomas nu exista: nici unul dintre urmași nu avea știință de el. Își lăsase cîndva, pentru bani, sămînța În niște eprubete, un fel de onanie asistată, mai nimeni nu știa cum erau mulși În laborator bărbații; li se luau, ca la păstrăvii din bazine, lapții ce aveau să fecundeze apoi icrele speciei; o industrie; peștii măcar nu știau asta. Triunghiul clinică-donator-femeie, de ce triunghi, patrulater, pentru că și pseudotatăl - tată crescător - era părtaș; un cvartet de surdo-muți, ba chiar amnezici; nu Își mai aminteau
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
interesantă asupra schimbării și gestionării acesteia. Adams scrie: „Obiectivul managementului schimbării este acela de a-i prosti pe angajații mai grei de cap că schimbarea este bună pentru ei, apelând la simțul aventurii și riscului. Este ca și cum ai convinge un păstrăv să sară din pârâu ca să experimenteze aventura de a fi dezosat”. Unul dintre motivele pentru care principiul Dilbert 1 are un succes atât de răsunător este gradul ridicat de cinism care există În lumea afacerilor din ziua de azi. Companiile
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]