1,724 matches
-
cu nevoia unui corp tânăr și dornic de răsfăț în brațele unui bărbat potent. Abia aștepta să fie cu el la munte. Mircea o coborî de pe el și răsturnând-o începu din nou să o acopere cu sărutări fierbinți și pătimașe. Sânii erau cei mai alintați de buzele sale pricepute și de limba sa neastâmpărată. Aflase slăbiciunea fetei din prima noapte de dragoste. O simțise cum se înfiora când se retrăgea din ea și o pătrundea din nou cu tot mai
VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349806_a_351135]
-
-ntr-o adevărată Artă a iubirii, regăsim în această carte toată fenomenologia amorului, de la primele înfiorări liliane sub clar de luna, cu candorile ei angelice, cu jurăminte de credință și fidelitate, cu arderi incendiare, la marile porniri năvalnice și dezlănțuiri pătimașe și până la deznodământul dureros, cănd vraja se rupe, iar despărțirea devine iminentă. Nu m-alunga, voi ști să plec chiar eu/ Când voi simți că pasul în doi devine greu/ Nu te ascunde, n-am să te găsesc/ Nu-ncerc
CRISTINA EMANUELA DASCALU-LIRISMUL AFECTIV INTRE ECHINOCTIU SI SOLSTITIU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349915_a_351244]
-
nu a fost în nicio întâlnire. Era dornică de dragoste, voia să simtă plăcerea ce ți-o dă acest sentiment prin toată ființa. Se ridică de pe buștean și se lipi de Cristian cu tot corpul. Buzele fetei acopereau cu sărutări pătimașe gâtul, buzele, obrajii tânărului, iar mâinele îi făceau un du-te-vino pe tot corpul lui. Cristian surprins de acest entuziasm nebănuit, răspunse cu aceleași sărutări și mângâieri. Privirile lui de vânător înnăscut descoperiră la câțiva metri spre interiorul pădurii un loc
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349900_a_351229]
-
ta aia creață, ce-aș putea să-i dau când aseară m-am culcat fără să mănânc măcar o coaje de pâine? Ofreă-i ce-și dorește și ea, așa cum o dorești și tu: o strângere prelungită în brațe... un sărut pătimaș, iar cheltuielile pe care le faci au să fie minime. Hai să fim serioși, cum s-o strâng în brațe când ea stă la etajul trei?!... Urcă la ea. Nu am cum... De ce? În curte are un câine lup, care
LA O HALBĂ CU BERE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348009_a_349338]
-
în dragostea de pământ,de pădurile și clipocitul apelor.Em mărturisește undeva:Am iubit acest pământ din prima mea tinerețe.Am umblat pe cărările lui,am ascultat freamătul freamătul pădurilor,clipocitul apelor,am deslușit mesajul oceanelor(...).Descoperirea tainelor vieții,cunoașterea pătimașă a iubirii ce depășește frumusețea telurică,irupând spre spațiul invadat de lumină a ideii ,sunt tot atâtea elemente ale edenului poetului grec înțeles de poetul grec:Femeie cu trup de arc întins,încă te aștept/lângă vasul de-alabastru cu
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348050_a_349379]
-
cu palmele și m-a privit lung în ochi: "O faci din plăcere ori din milă?" Din plăcere, am zis încet și buzele noastre s-au atins ușor. Apoi, m-a strâns cu blândețe și m-a sărutat lung și pătimaș. A fost cel mai dulce sărut pentru mine și nici nu se terminase când am auzit vocea tatei: "Alo, deranjez cumva, puișori?" M-am fâstâcit, m-am retras din brațele lui și el, încercând să se ridice repede, s-a
ISPITA (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348127_a_349456]
-
încă de la Viena, ni-l prezintă drept un om sănătos, încrezător înviață, dar și dezgustat, plictisit, melancolic, nepotrivindu-se cu lumea din jur. Mite Kremnitz e mai întâi dezamăgită de inteligența și aspectul fizic, pentru ca apoi să emită judecăți opuse. Pătimașul Anghel Demetrescu și-l amintea de la Berlin sănătos, bine clădit, bea vin, fără a se îmbăta, citea sau dormea mult. Chibici sublinia viața dezordonată cu violențe în limbaj. Ieronim Barițiu s-a speriat când poetul pe la 1870-1871 a lăudat fapta
CONTRADICŢIILE PERSONALITĂŢII EMINESCIENE (164 DE ANI DE LA NAŞTERE) ) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347683_a_349012]
-
poetic străbate volumul cu acea ardere de tot pe care o găsim în majoritatea volumelor. Filonul religios este viu, și gândul la veșnicie îl poartă în rugă. Subtilitatea filozofică a versurilor îl clasează pe o treaptă de maturitate poetică. Vers pătimaș voi scrie,/vulcani arzând în anii mei/vrăjiți de veșnicie.” (Veșnicie, pag. 59) ,,O carte deosebită prin arhitecura cu totul insolită, prin minuțiozitatea cu care este destilată ideea și pusă în forme neașteptate de poetul-muzician Anatol Covali...În acestesonete alfabetice
BIJUTIER DE CUVINTE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350055_a_351384]
-
și patima iubirii“. Balanța ține în echilibru dragostea pentru familia de suflet și pentru familia în care s-a născut. Astfel, doamnei Ludmila, soția sa, „Aceeași ființă blândă, diafană,/ ( ... ) ființa bună de s o pui pe rană“ , îi închină versuri pătimașe, în timp ce părinții sunt surprinși în ipostaze din care răzbate deopotrivă admira �ția și profundul respect: „O, mamă dulce, ca fagurul de miere, / Cum puține au mai fost sub Soare,/ Tu ne ai dat din marea ta putere/ O forță și
CAPCANELE DESTINULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365789_a_367118]
-
în: Ediția nr. 1220 din 04 mai 2014 Toate Articolele Autorului Mai cânta o vioară pe cerul nopții mele dintr-o orchestră-ntreagă atât a mai rămas, o singură vioară mai cânta azi la stele înfiorând tăcerea c-un cântec pătimaș. Iar zarea se înclină în unduiri de vânt frunzele pulsează aplauze neîncetate se rostogolesc iluzii neprinse în cuvânt la cântecul viorii, cu note fermecate. Din depărtarea udă pulsații de lumină s-aprind ca niște felinare prăfuite și-mbracă-n umbre
UN CÂNTEC DE VIOARĂ de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365959_a_367288]
-
flori care izbucnesc din piatră; zeus a spart clipa și ne-a așezat în mijlocul timpului, în frisonul continuu al vieții, el ne-a dat puterea să iubim și să urâm, el ne-a dat femei să le iubim cu bucurii pătimașe, trupuri în care se aprinde sideful și lumina, strălucind a lebede și care adesea rămân ca vadurile secate ale unor râuri care s-au stins demult, tânjind fără speranța după umbra lor... sâmbătă, 17 ianuarie 2015 Referință Bibliografică: paradoxuri / Ion
PARADOXURI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366035_a_367364]
-
au poftit să ia loc pe un scaun și i-au oferit un pahar cu apă, al cărui conținut l-a sorbit pe nerăsuflate. Aflat în fața unor persoane dispuse să-l asculte și-a revenit cu firea spunându-și păsul, pătimaș dar și coerent. I-au pus la dispoziție, îndată, o coală de hârtie cât și toate programările posibile ale examenelor ce urma să le dea îndemnându-l să-și aleagă ce date dorea să solicite și să le menționeze în
XXV. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365392_a_366721]
-
te-ar urî, este acela că ei ar vrea să fie exact ca tine. A doua zi, Mircea s-a trezit din somn pe la ora nouă. A dormit ca un prunc. Nimic nu i-a tulburat liniștea nopții, nici măcar sărutările pătimașe ale Săndicăi, pe care cumva ar fi dorit să le simtă cu plăcere. Ar fi vrut să o viseze, însă acest lucru nu s-a întâmplat. Și-a luat papucii în picioare și a plecat direct la duș, să-și
PE FALEZA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1261 din 14 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365479_a_366808]
-
căuta de fiecare dată împlinirea voii lui Dumnezeu, și nu a voii sale, care de multe ori când este lipsită de ajutorul lui Dumnezeu alege greșit. Mai mult, câtă vreme omul este stăpânit de patimi, privirea semenilor va fi una pătimașă, ceea ce va face ca și alegerea pe care o va face în vederea căsătoriei să poarte amprenta viețuirii sale . Un rol deosebit de important în întreg acest proces îl are rugăciunea prin care este cerută călăuzirea lui Dumnezeu și descoperirea celui sau
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364649_a_365978]
-
a mai simțit ocrotită de brațele sale atât de tandre. Poate din această cauză s-a înfiorat de plăcere la sărutarea violentă a lui Viorel și la mângâierile sale pe sânii dornici de a fi răsfățați cu sărutări și atingeri pătimașe. Când a ajuns la Fetești, se gândea că se apropie de ținuturile sale natale. Prin fața sa, în viteza acceleratului, se derula imaginea câmpiei de prin locurile sale natale. Dacă ar fi coborât în gară, mai avea puțin până acasă. Trebuia
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. IX CALATORIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364831_a_366160]
-
prinse pe a sa luându-și la revedere. Tânărul se depărtă de-a lungul peronului cu geanta în mână. Săndica îl privea cu nostalgie. Ce băiat frumos. Cine se va bucura oare de tandrețea brațelor sale puternice și de sărutările pătimașe ale buzelor lui groase și senzuale? Se trezi din visarea culpabilă ale gândurilor sale indecente, apărute din senin. Mai era puțin până la sosirea lui Mircea și ea tot nu-și putea stăpâni simțurile. Se vedea că îi lipsise apropierea unui
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. IX CALATORIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364831_a_366160]
-
nu avea cumva întârziere. L-a zărit de departe cum se apropia de peronul său. Trenul lui Mircea trăsese în partea cealaltă a gării. Se ridică de pe canapea și îi ieși în întâmpinare. Îi sări de gât și îl sărută pătimaș. - De când te aștept... - Ți-am spus că ajung în urma ta. - Nu la ziua de azi mă refer... - Și mie mi-a fost dor de tine, mărturisi Mircea. De aceea am și grăbit plecarea la munte. Rămâi aici, dă-mi biletul
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. IX CALATORIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364831_a_366160]
-
nu a adus elogii vreunei personalități, vreunei instituții sau unor fapte, ci unui personaj aparte: satul românesc. Asemenea lui Lucian Blaga, scriitoarea Ioana Stuparu, născută în comuna Mârșani, județul Dolj, spune la un moment dat: “Cultul pentru familie și dragostea pătimașă față de locurile natale, m-au îndemnat adesea să le așez în veșnicie, și am găsit de cuviință că scriind despre ele ar fi cel mai bine.” Și autoarea trilogiei “Oameni de Nisip” scrie despre locurile natale, despre oameni și obiceiurile
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366199_a_367528]
-
nu a adus elogii vreunei personalități, vreunei instituții sau unor fapte, ci unui personaj aparte: satul românesc.Asemenea lui Lucian Blaga, scriitoarea Ioana Stuparu, născută în comuna Mârșani, județul Dolj, spune la un moment dat: “Cultul pentru familie și dragostea pătimașă față de locurile natale, m-au îndemnat adesea să le așez în veșnicie, și am găsit de cuviință că scriind despre ele ar fi cel mai bine.” Și autoarea trilogiei “Oameni de Nisip” scrie despre locurile natale, despre oameni și obiceiurile
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366199_a_367528]
-
VENI Dacă-ai veni în noaptea albastră ar răsări în cale, Luna argintie cu pași sprinteni ce-ar păși agale Din cerul pigmentat mii de stele lucii mirate te-ar privi, Vino-n visul cu flori de tei ,ce mă-nfioară pătimaș..și-l știi! Dacă-ai veni... aș presăra pe-a lunii raze sidefii.. Petale roșii de la macii bătuți pe calea care o să vii ! Te-oi aștepta-n lumina crepusculară a unei stele ce-o muri , Vor fi-n arcadă..luceferi
DACĂ.....AI VENI de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366444_a_367773]
-
www.youtube.com/watch?v=YN4KQfgeKCQ&feature=relmfu Epilog: MARIA TĂNASE: ...Nu-mi aduc aminte câte zile și nopți s-au scurs de când m-am despărțit de bădița Costache, căci nu reușeam să uit acei ochi înlăcrimați... care mă priveau pătimași, parcă-mi spuneau: „Adio, Măriucă!” ca, spre sfârșitul toamnei din 1962, când soarele se pregătea să apună; după atâția ani scurși pe apa Jiului și a Oltului, când mă aflam pe locurile pe unde trecuse titanul, la mânăstirea Tismana, unde
CENTENAR MARIA TĂNASE 81913-20139 de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366527_a_367856]
-
și de-a latul unei singure căi specifice distructive, autoreducându-se în mod ireversibil de la statutul superior de Creație puternic legată prin harul Duhului Sfânt de însuși Creatorul ei la o entitate care își tot exhibă fără limite un instinct sexual pătimaș cu încărcătură patologică evidentă, aruncate fiind, astfel, cu dezinvoltură în neant veritabilele capacități intelectuale cu elocvență demonstrate în timp de către Homo communicans cu toată vina căderii sale bruște din lăcașul sacru al propriei inimi în mrejele perverse ale răului exterior
MASCA OBOSITĂ A ZEULUI NOM ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366548_a_367877]
-
ochi întunecați, cu privirea pătrunzătoare, buze subțiri și strâns încordate”. Autorul își exprimă părerea că nu putea să fie un bun diplomat, deoarece era prea subtil, nu avea nici cum să fie un om bun de stat, întrucât era prea pătimaș, agățându-se cu fanatism de câte o idee „așa după cum în portret își strânge cu înverșunare mănușile, obiect ce îi trădează rangul semi-aristocratic”. A fost un cinic „ale cărui buze se țuguiau în sarcasm, afișa o viclenie atât de perfectă
„DIVIDE ET IMPERA!” de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366623_a_367952]
-
și inutilitatea. Pentru a orbecăi. Un fel de „joc în dodii” sau al „aflatului în treabă” care, la noi la români, o spunea botenarul Petre Țuțea, musceleanul nostru - a devenit o a doua natură, un fel de pasiune (sin)ucigașă, pătimașă din cale-afară, dacă nu cumva o meserie. Pentru a numi nimicul din noi, la ce altceva am mai putea apela !? Mai ieri, limba de lemn era ambuscada în care cădea gândirea liberă, nuanțată, creatoare. Ea tăiase respirația și secerase de
DECORTICĂRI DE LIMBAJ ! (IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366707_a_368036]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > PĂTIMAȘA IUBIRE (POEME) Autor: Alexandru și Maricuța Manciuc Toma Publicat în: Ediția nr. 45 din 14 februarie 2011 Toate Articolele Autorului AMOR ’LĂNȚUIT Sunt aici, dar tu nu mă vezi! Sunt acolo, unde tu nici nu crezi... Mereu în sufletul tău
PĂTIMAŞA IUBIRE (POEME) de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351934_a_353263]