597 matches
-
Și ea, pe-atunci, încărcată de electricitate ca o pisică. "Dar pe pisică n-o ia nimeni în seamă", zice Poetul. Mircea Ivănescu. Eram cum mă făcea Iordan să fiu. Mă trata ca pe-o Lolită ori ca pe-o pacoste; ca pe-un fruct zemos ori ca pe-un șlagăr obosit prin repetiție. Cînd afectuoasă, iubita-soft, cînd înțepenită cum înțepenește un sertar. Atîrnam de-un telefon ca Madona de Copilul Divin. El dirija fluxul și refluxul relației noastre. "Săptămîna asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
atât, fiindcă a mai răcorit un pic pământul de vipia ce a fost. Deci semne bune, privind confortul termic. La T.V.R. apar știri și aspecte despre mari inundații în Germania, Polonia, Cehia și în România, prin Covasna și Harghita. Adevărată pacoste pe lumea necăjită! Marți, 10 august 2010. Va sosi musafira așteptată. Puțin după ora 13 sosește scuzându-se de întârziere, fiindcă s-a oprit un pic și pe la Buzău să vadă casa lui Tataia (bunicul), în care s-a născut
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
oameni și fapte care aduc dovada indubitabilă a hărniciei celei mai muncitoare, mai productive și mai patriotă clasă a societății noastre românești din trecut. Păcat, mare păcat că în vremurile bezmeticului veac XX ne-a venit din Soare Răsare marea pacoste a comunismului, cu tot cortegiul de nedreptăți, nelegiuiri și crime nefirești pentru poporul român - cu iadul colectivizării forțate și mai ales cu strămutarea satului la oraș pentru industrie, distrugând în mod criminal însăși baza existențială a satului tradițional, productiv, oricând
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
și a impus României guvernul Groza, dată de când putem socoti că s-a instaurat regimul comunist la noi, guvern care avea să organizeze alegerile din 19 noiembrie 1946, pe care le-a falsificat în mod grosier - grosolan - spre nenorocirea și pacostea care a venit în țara noastră timp de peste 40 de ani. Intram atunci în cea mai neagră noapte a istoriei noastre naționale, când puțin a lipsit să nu ajungem o gubernie rusă și să ne pierdem ființa națională. Dar n-
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
să nu mai faci pe nesuferitul. Nu-mi place când ești sau vrei să fii nesuferit, e drept că nu-ți iese întotdeauna, uneori chiar mă enervez. Iar magicienii nu trebuie să se enerveze niciodată. Un magician nervos este o pacoste, ascultă-mă bine, se pot întâmpla multe lucruri neplăcute atunci când un magician își iese din pepeni. - Oricum nu am altceva mai bun de făcut. Sau poate merg la prima bancă, intru, iau banii și plec acasă. Toți sunt stane de
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
că sunt și eu arendaș, dar cred că dumnealui greșește vorbind rău despre niște oameni care nu merită atâta hulă. Să nu fie cu supărare, cucoane, dacă iarăși nu ne lovim în păreri, zău așa! Arendașul nu e chiar o pacoste pe țară, cum ziceți dumneavoastră și cum scrie prin gazete. Nu, nu! Ca să poată scoate arenda, plus un oarecare venit pentru ostenelile lui, arendașul trebuie să muncească de trei ori cât un proprietar. Țăranul nu lucrează nici mai mult, nici
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
plutonierului, l-a făcut albie de porci și i-a pus în vedere că-l azvârle tocmai în fundul Dobrogei dacă va mai da motive de nemulțumire domnului Iuga care așa și pe dincolo... Și iată că din senin îi pică pacostea asta pe cap, când abia se mai liniștise și el puțin. ― Am să fac o anchetă de să mă pomenească satele astea de hoț de codru și pe lumea cealaltă! declară Boiangiu scrâșnind. Se sfătuiră îndelung. Era limpede că hoții
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și amenință. Asta nu e anarhie, pentru Dumnezeu, domnilor?... Și încă am avut un an mai bunișor, de s-au făcut de toate, potrivit. Închipuiți-vă, însă, dumneavoastră ce s-ar întîmpla dac-ar da Dumnezeu o secetă sau altă pacoste! Ei, ce să vă mai spun, cred că țăranii s-ar năpusti, fără multă vorbă, la hambarele boierilor, dacă nu și mai rău! Boerescu era încurcat mai ales din pricina lui Titu Herdelea, care s-ar putea să bată toba pe la
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
toți anchetații de atunci, deși n-ar fi fost obligat. Leonte Orbișor strigă din tindă: ― Numai că bătaia nu se-ntoarce, dom' primar! Cosma Buruiană, totuși, n-a reclamat ca să nu mai afle boierul cel mare și să iasă iarăși pacoste pe oameni. De vreo săptămână răufăcătorii dau târcoale și pe la curtea boierului Miron. Și încă boierii ca boierii, că omul ciupește de la boier și zice că nu-i păcat, că tot din munca lui vine. Dar s-a furat și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
rămăsese ca un ecou speriat glasul bătrînului: ― Ia taci, măi Petrică, ia mai taci! Capitolul VI VESTITORII 1 Platamonu rămase înmărmurit când văzu pe Chirilă Păun, logofătul și omul lui de credință, atât de amărât. ― Da ce-i, Chirilă, ce, pacoste a dat peste tine? Chirilă Păun îl săgetă cu o privire urâtă, răspunzînd: ― Apoi lasă, cucoane, că dumneata știi mai bine, că e feciorul dumitale și... ― Ce ți-a făcut feciorul meu, Chirilă, vai de mine? făcu arendașul cu o
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
însărcinat nimeni, domnule Iuga, dar eu m-am crezut obligat, fiindcă mi s-au plâns și... ― Atunci pune punct, făcu bătrânul sever. N-am nevoie de mijlocirea dumitale pentru a afla ce doresc oamenii mei! Mijlocitorii de teapa dumitale sunt pacostea sătenilor. În loc să fiți luminătorii poporului, îi otrăviți sufletul și încurajați toate nemulțumirile ca din exploatarea lor să vă creați merite și popularitate... Degeaba, prima impresie nu mă înșeală pe mine niciodată. Bine te-am văzut eu și te-am judecat
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
aproape fără vărsare de sânge. ― Săraca mea Melania, dacă ar bănui ea prin ce am trecut! suspină dânsul înduioșat. Numai sângele rece și tactul meu proverbial au putut face minunea asta, dragă Grigoriță!... Dar opera mea încă nu e terminată. Pacostea cea mai grea de-abia începe. Nu e destul să combați răul, trebuie să-i stârpești rădăcinile, ca să nu mai revie! Nu-i așa, domnule prim-procuror?... 2 Maiorul Tănăsescu s-a întors aseară târziu la Amara, întovărășit numai de
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
adormea pe jos, înainte de a ajunge în pat. Asta atunci când Melania avea noroc, altminteri o trăgea sub el, împingându-se, bolmojit, în ea. Apoi pereții se năruiră iar peste el... — Are și-un fel de a se uita la tine, pacostea dracului, se auzi, iarăși, Golea, de-ți vine să-i tragi numai peste ochi. Dacă se uită așa și la oamenii de pe stradă, cred și eu că-și văd de drum. E o nepotriveală în asta, poate că, la cât
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
care se desfășoară în apartamentul lui Nuharoo. Spre dezamăgirea mea, Tung Chih nu vrea să fie cu tatăl său. Se plânge de „privirea înfricoșătoare“ și de „răsuflarea mirositoare“. E nefericit când îl împing spre patul bolnavului. Își numește tatăl o pacoste și o dată îndrăznește chiar să-i strige: „Hei, om gol pe dinăuntru!“, Trage de cearșafurile lui Hsien Feng și aruncă în el cu perne. Vrea să se joace de-a „Călărește căluțul“ cu cel aflat pe moarte. Nu există nici măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
între 6 și 12 ani, s-a constatat că , în acest interval, la 30% dintre ei a apărut tulburarea bipolară (Geller și colab., 1995). Atenție Ceea ce i se părea a fi lumina de la capătul tunelului s-a dovedit o nouă pacoste... Dublă depresie. De multe ori, la finalul distimiei, norii nu se risipesc, ci, dimpotrivă, devin mai negri. Când distimia se transformă în tulburare depresivă majoră, vorbim de dublă depresie. De reținut Deși atât factorii genetici, cât și cei ambientali stau
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
restaurare. Dar cronicarii bizantini din secolul al VIII-lea, sub impresia prădăciunilor dese ale acestor "păgâni" (bulgari), au formulat o judecată severă pentru această "rușine" (tratatul din 681)-cedarea din partea Împărăției universale față de acest "popor barbar și venetic", față de "această pacoste" (Iorga). Care era realitatea social-politică în sudul Dunării, după 679-681 ? Triburile slave sub dominație bulgară, obotriții sau predenesensii și-au păstrat autonomia față de năvălitorii turanici. "Statul" bulgar, ca și cel hun și avar, ca și orice creațiune turcească, folosea pe lângă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
psihică; după ce l-a văzut în Arthuro Ui și Geniul și zeița, V. Silvestru l-a-ntrebat unde a fost pînă atunci: "La schi, maestre!" i-a răspuns actorul, cu dezarmantă sinceritate (p. 79); a colaborat bine cu Ion Iliescu și Cornel Pacoste (după '80); drept care... în '88 fuge în Germania; de-acolo pleacă-n Siberia pentru face un reportaj pentru o televiziune; se-ntoarce, firește, după '89, mistuit de dorul de Timișoara; acum are o pensie bună de la statul german. Cunoscîndu-i bine
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
totul (dramaturgul își plimbă îndemînatic degetele pe această claviatură). A fost o întîmplare aievea? Sau un vis urît?... În fine, bine că a trecut. După atîta stres, nu strică să ne mai destindem. Dar nu!... Relaxarea nu durează, fiindcă, dumnezeule, pacostea stă să reînceapă! Blestemul nu s-a sfîrșit și nici nu are cum să se curme cîtă vreme mentalul sperios și pleoștit al blajinilor din "apartamentul de bloc" e predispus să odrăslească, iar și iarăși, obsesive fantasme. Ba mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
nou generează abuzuri fizice asupra copiilor și pedepse care ilustrează mai ales frustrările părinților depășiți de situație (Ritchie, 1981). În societățile moderne occidentale, criteriile mai sus menționate sunt interpretate într-o manieră diferită. În primul rând, copiii sunt considerați o „pacoste” atât din punct de vedere financiar, cât și din perspectiva faptului că te împiedică „să-ți trăiești viața”. Nu este de mirare, în aceste condiții, că abuzul asupra copiilor a crescut alarmant. Familia extinsă nu mai participă la creșterea copilului
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
publicații umoristice, unele de lungă durată: „Zeflemeaua”, „Furnica”, „Țivil-Cazon”, „Belgia Orientului”, „Fusta”, „Krik-krak”, „Praștia”, „Rîsul”, „Epigrama” (București), „Șandramaua” (Iași), „Tiriplici”, „Bufonul” (Craiova), „Praftorița și pișcătura” (Ploiești), „Răcnetul Constanței”, „Bomba Brăilei”, „Tifla” (Galați), „Caraghiosul” (Tulcea), „Gurița Bîrladului”, „Taci și rabdă” (Huși), „Pacostea amorezaților” (Turnu Severin) etc. A doua dovadă o reprezintă lista, mult mai bogată decît în trecut, a autorilor de cărți umoristice: D. D. Pătrășcanu (Schițe și amintiri, înzăpădiți), D. Teleor (Schițe umoristice, Alte schițe umoristice), George Ranetti (Matache Pisălog, Schițe
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
monoton și melancolic. Vreme de iarnă cu grade variate de frig. Zăpada, ploaie deasă, îngheț, apoi dezgheț brusc. Noaptea șoarecii iți trec peste față.” Progresivă infestare a hainelor a început în zilele haotice ale încercuirii, când erau în continuă mișcare. “Pacostea păduchilor era înfricoșătoare”, scria un caporal dintr-un regiment de tancuri “pentru că nu puteam să ne spălăm, să ne schimbăm hainele sau să-i vânăm. În cască, am găsit cam 200 de astfel de fiare mici și credincioase”1. Frigul
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
monoton și melancolic. Vreme de iarnă cu grade variate de frig. Zăpada, ploaie deasă, îngheț, apoi dezgheț brusc. Noaptea șoarecii iți trec peste față.” Progresivă infestare a hainelor a început în zilele haotice ale încercuirii, când erau în continuă mișcare. “Pacostea păduchilor era înfricoșătoare”, scria un caporal dintr-un regiment de tancuri “pentru că nu puteam să ne spălăm, să ne schimbăm hainele sau să-i vânăm. În cască, am găsit cam 200 de astfel de fiare mici și credincioase”. Frigul și
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
urât mirositoare ș.a.m.d.) ori inginerie (de unde, prin căderea în registrul popular, ne vin celebrele manșaler și chiuloasă), va scăpa oricărei presiuni normative. E o simplă glosă resemnată pe tema endemicului clivaj dintre limba naturală și discursul intelectual, veche pacoste românească, mult încurajată după 1989 de apariția unor sisteme normative paralele (pentru a nu mai vorbi de criteriile ad-hoc elaborate în mai multe edituri - acolo unde există interes pentru așa ceva! -, adesea destul de surprinzătoare). 9. Vezi ediția românească, Tratat de morală
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
multe le-a ars în momentul convertirii sale. Aceste poezii au fost considerate, în cea 585 Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 14. (trad. n.) 586 Giovanni Boccaccio, Rime, ed. cit., p. 5. (trad. Nina Façon) 587 „Ele femei nu sunt, ci pacoste pentru ceilalți,/ Fără-ndurare, făr’ de credință și de iubire,/ Se bucură de răul ce-l fac cui mai mult le-a crezut.” Sonetul LXXXIX, în G. Boccaccio, Rime, ed. cit., p. 54. (trad Nina Façon în Francesco De Sanctis
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de acolo. Din corespondența publicată a surorii sale se vede că el, pe lângă boala moștenită, mai suferea și de boala provenită din păcatele tinereților și care îi pătrunsese și-i zdrobise toată ființa, că el tot ținea nebun la acea pacoste de femeie care l-a înlănțuit întâi, că el, apucat pe mâinile ei, nu voia să mai știe de soru-sa bolnăvicioasă, neputincioasă și în mizerie. Din toate acestea rezultă că el avea prin moștenire germenele alienațiunii, care a fost alimentat
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]