155,444 matches
-
și vorbăreți, condeie iuți la mînie sau de un echilibru imperturbabil, pamfletari, cronicari, gazetari, muzicieni, masteranzi și invitați permanenți, la Clubul Prometheus, care seamănă puțin cu Pivnița lui Auerbach. Naratoare de ocazie, sosită de la curs, am notat, pe dosul unei pagini xeroxate (care conținea o fabulă din Levantul lui Mircea Cărtărescu), cu un pix primit cadou pe care scrie "Deutsche Welle", o lungă, deși incompletă, listă de nume: Al. Călinescu, Marina Constantinescu, Andrei Cornea, Nicolae Manolescu, Speranța Rădulescu, Gabriel Dimisianu, Livius
Etica disputelor literare by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14191_a_15516]
-
o mai lesne captare a iubitorului sincer de literatură apărându-se de somnolenta logoree română ca și de atâtea razne și prisosuri: "...Cei ce păcătuiesc de această superstiție (a scrie perfect, n.n.), înțeleg prin stil nu eficiența sau ineficiența unei pagini, ci aparenta iscusință a scriitorului: comparațiile folosite, acustica, episoadele punctuației și ale sintaxei lui...(...) Atât de răspândită e superstiția asta, încât nimeni nu s-ar încumeta să admită absența stilului în opere care îi stau la inimă... Critica spaniolă n-
Pagina "perfectă" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14199_a_15524]
-
aceasta nu mă refer numai la improprietățile verbale, la intolerabilele repetiții, ori la crâmpeile de anevoioasă grandilocvență care sfârșesc prin a ne copleși și la structura în general dezagregată a acestei fraze menită doar să umple timpul..." Și Borges încheie: "Pagina perfectă, pagina în care nici un cuvânt nu poate fi modificat fără vreun prejudiciu, este cea mai precară dintre toate. Modificările survenite în limbaj șterg sensurile laterale și nuanțele; pagina "perfectă", constând tocmai din aceste delicate valori, este aceea care se
Pagina "perfectă" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14199_a_15524]
-
mă refer numai la improprietățile verbale, la intolerabilele repetiții, ori la crâmpeile de anevoioasă grandilocvență care sfârșesc prin a ne copleși și la structura în general dezagregată a acestei fraze menită doar să umple timpul..." Și Borges încheie: "Pagina perfectă, pagina în care nici un cuvânt nu poate fi modificat fără vreun prejudiciu, este cea mai precară dintre toate. Modificările survenite în limbaj șterg sensurile laterale și nuanțele; pagina "perfectă", constând tocmai din aceste delicate valori, este aceea care se tocește cu
Pagina "perfectă" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14199_a_15524]
-
a acestei fraze menită doar să umple timpul..." Și Borges încheie: "Pagina perfectă, pagina în care nici un cuvânt nu poate fi modificat fără vreun prejudiciu, este cea mai precară dintre toate. Modificările survenite în limbaj șterg sensurile laterale și nuanțele; pagina "perfectă", constând tocmai din aceste delicate valori, este aceea care se tocește cu cea mai mare ușurință. Dimpotrivă, pagina care poartă vocația nemuririi poate străbate focul eratelor, al versiunilor aproximative, al lecturilor neglijente..." Idei surprinzătoare la un autor în ale
Pagina "perfectă" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14199_a_15524]
-
poate fi modificat fără vreun prejudiciu, este cea mai precară dintre toate. Modificările survenite în limbaj șterg sensurile laterale și nuanțele; pagina "perfectă", constând tocmai din aceste delicate valori, este aceea care se tocește cu cea mai mare ușurință. Dimpotrivă, pagina care poartă vocația nemuririi poate străbate focul eratelor, al versiunilor aproximative, al lecturilor neglijente..." Idei surprinzătoare la un autor în ale cărui scrieri de un puternic exercițiu al formei, se pot citi mai mult pagini perfecte. E ceva tipic pentru
Pagina "perfectă" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14199_a_15524]
-
cea mai mare ușurință. Dimpotrivă, pagina care poartă vocația nemuririi poate străbate focul eratelor, al versiunilor aproximative, al lecturilor neglijente..." Idei surprinzătoare la un autor în ale cărui scrieri de un puternic exercițiu al formei, se pot citi mai mult pagini perfecte. E ceva tipic pentru un scriitor de o asemenea anvergură intelectuală să viseze la dezmățul lexical al unor prozatori, să zicem, de astă dată, de teapa lui Rabelais... Se pare că acest dar al rugozității literare îl au de
Pagina "perfectă" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14199_a_15524]
-
Radu Sergiu Ruba După cum am mai anunțat în această pagină, cea mai recentă apariție în volum pe care Michel Tournier ne-o propune prin intermediul Editurii La Musardine poartă un titlu pe cît de incitant, pe atît de dificil de transpus în altă limbă fără a pierde ceva din parfumul echivocului
Jurnal extim by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/14209_a_15534]
-
a realizat atunci un incitant interviu cu Tournier, publicat în premieră în România literară și reluat ulterior în volumul Dialoguri și eseuri (Ed. Muzeul Literaturii Române, Buc. 2001). Reproducem, în continuare, consemnarea lui Michel Tournier tipărită în Jurnal extime la pagina 135: "Vizita traducătorului meu român, Sergiu Ruba. Sînt surprins descoperindu-l nevăzător. E condus de o tînără femeie. Îmi spune: «Am văzut pînă la 11 ani. Îmi amintesc culorile». Îi admir verva, curiozitatea, erudiția. Orbii îmi inspiră un fel de
Jurnal extim by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/14209_a_15534]
-
ținut în Parlament, Robertson a spus în românește "Bine ați venit în NATO!", la Palatul Victoria el a avertizat că Bucureștiul nu trebuie să privească ratificarea admiterii României în Alianță ca pe o formalitate. Oricum, ZIUA titrează dramatic pe prima pagină: "NATO ne cere să oprim corupția". N-ar fi prima oară, dar împrejurarea delicată politic în care lordul Robertson a repetat acest lucru ar trebui să dea de gîndit autorităților. * De-abia au încăput zerourile într-un titlu din pagina
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14188_a_15513]
-
pagină: "NATO ne cere să oprim corupția". N-ar fi prima oară, dar împrejurarea delicată politic în care lordul Robertson a repetat acest lucru ar trebui să dea de gîndit autorităților. * De-abia au încăput zerourile într-un titlu din pagina întîi a EVENIMENTULUI ZILEI: "PNA a calculat totalul sumelor de pe filele CEC emise de PECO-Arad pentru baronul PSD de Arad arestat: 2.000.000.000.000 comoara lui Medințu " Aproape inimaginabilă în lei, frauda lui Medințu e de speriat și
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14188_a_15513]
-
intelectuală care au îmbogățit realmente cultura țărilor în care au ales să plece. - Ați scris proză, ați scris eseuri, ați tradus foarte mult. Fără nici o supărare, vreau să vă spun că, totuși, numele dumnevoastră va rămîne foarte legat de pasionantele pagini de jurnal pe care le-ați oferit în acești ani cititorilor. Sunteți un martor deosebit de prețios datorită acelor carnete faimoase în care ați consemnat întîmplări, ați descris personaje mai mult sau mai puțin cunoscute, ați creionat tabloul unei epoci terifiante
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
două mari țări și nu bombele, clasice ori atomice, aruncate de aliați asupra Berlinului sau Hiroshimei. Cu mult respect, prof. G. Antonescu Stimate Domnule Nicolae Manolescu, Permiteți-mi să revin cu o precizare - la fel ca acum 12 ani - în paginile României literare. Atunci reacționam la afirmațiile greșite ale unei publicații timișorene, care nu auzise de Lugoj. Scuzabil - nici eu, la școală, nu prea îi cunoșteam pe cei din clasele mai mici, dar îi știam pe toți cei din clasele mai
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14211_a_15536]
-
cele ale originalei Doamne T, care și ele, la vremea lor, au dus în eroare mulți cititori. Oricum, T.(anța) e personajul cel mai "misterios" din jurnalele lui Livius Ciocârlie (m-am întrebat de altfel cale de multe sute de pagini de ce, dintre persoanele apropiate diaristului, ba chiar cea mai apropiată, doar ea se ascunde constant în spatele inițialei), dar și cel mai intens prezent. Acum își regăsește (i se dă) o voce proprie, care, la rîndu-i, dă naștere unui univers propriu
Arheologii literar-critice by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14193_a_15518]
-
iar cei șase meșteri petersburghezi, devenind între timp și revoluționari, bine înțeles, rostiră mai departe același substantiv lipsind din dicționare, scurt și energic, diferit de al nostru, noi fiind de gintă latină. (Dostoievski, Opere, volumul 11, Mici tablouri, cap. 2, pagina 124, traducere și aparat critic de Leonida Teodorescu, studiu introductiv de Ion Ianoși, editura Univers, 1974).
Substantivul absent din dicționare by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14226_a_15551]
-
retipărirea unor texte care, deși în ansamblu onorabile, au stat sub vremi. Să revenim însă la firul pozitiv, spiritualist, un fir salutar la ceasul de față ca și înainte de 1989, cînd au fost în cea mai mare parte elaborate, al paginilor pe care le avem în vedere. Foarte semnificativ ni se înfățișează textul intitulat Enciclopedia "luminilor". Din cuprinsul său reiese izbitor profunda diferență dintre Nicolae Balotă și Adrian Marino, impozanții dioscuri ai științei literare autohtone. Tentația enciclopedică, susține N. Balotă, e
Pornind de la literatura franceză(III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14223_a_15548]
-
Socială" și "Calendarul Muncei". Am ocolit până acum citarea publicației "Tribuna Transporturilor", pentru a apăsa pe tenacitatea cercetării efectuate de Ion Ursulescu. Lipsind publicația din Biblioteca Academiei, Ion Ursulescu se adresează revistelor "Orizont" din Timișoara și "Familia" din Oradea, pentru că paginile lor reproduc în 14 decembrie 1972 și, respectiv, 1 aprilie 1971, textele numărului comemorativ al "Tribunei Transporturilor" din 6 martie 1915. Adică textele despre Ștefan Gheorghiu, existente și în ediția îngrijită de Al. Talex, Panait Istrati, Amintiri, evocări, confesiuni (1985
Despre pseudonime by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14224_a_15549]
-
evocă pe I. Slavici, de la nașterea căruia (18 ianuarie 1848) s-au împlinit 155 de ani. O lună generoasă, s-ar zice, pentru literatura română: pe lîngă Slavici, în ianuarie s-au mai născut, se știe, Eminescu și Caragiale. Prima pagină a revistei din Ploiești reunește fotografiile celor trei. Ceva mai departe este comentat Cezar Petrescu: 110 ani de la naștere (1892), în decembrie trecut. La colțul de pe pagina ultimă, poetul Ion Stratan îi schițează un portret lui Salman Rushdie, "profet pro-occidental
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14214_a_15539]
-
Slavici, în ianuarie s-au mai născut, se știe, Eminescu și Caragiale. Prima pagină a revistei din Ploiești reunește fotografiile celor trei. Ceva mai departe este comentat Cezar Petrescu: 110 ani de la naștere (1892), în decembrie trecut. La colțul de pe pagina ultimă, poetul Ion Stratan îi schițează un portret lui Salman Rushdie, "profet pro-occidental". * Și, dacă e să avem o listă și mai bogată de "ianuariști", să deschidem LITERELE tîrgoviștene pe luna cu pricina din anul 2003: vom vedea că tot
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14214_a_15539]
-
și cuvintele dependenti pot să-și aibă mai încolo dependențele sale, pr. «cartea nașterei lui Is. Chr., fiului lui David, fiului lui Abraam», cu șeasă genetivi de dependență, cu aposite cu tot" (în Opere, II, 1992, p. 272). Peste cîteva pagini apare însă recomandarea clară și motivată de a se limita înlănțuirea: "Însă și numele pus înainte poate să depindă de alt precedente și așa să fie și el pus asemenea în genetiv, pr. (...) facerea semnului crucei; verdeața ierbei cîmpilor; frumusețile
Lanțul de genitive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14227_a_15552]
-
arată o revistă de specialitate din domeniul lor; ei au fost obișnuiți numai cu notele de curs și cu manualele. Multe rezultate de pionierat, care au deschis drumuri noi în știință, au fost publicate în articole de două sau trei pagini (numai un exemplu: articolul din 1953, prin care Watson și Crick anunță structura de dublă elice a acizilor deoxiribonucleici). Mulți laureați ai premiului Nobel în fizică, chimie sau medicină nu au la activul lor nici-o carte, dar toți sunt autori
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
și slaba prezență românească în dicționare, enciclopedii, istorii și alte lucrări de sinteză. Solomon Marcus Citeam de curând undeva despre o "Istorie a muzicii europene" publicată sub sigla editurilor Bärenreiter/ Metzler (Kassel, 2002) și în care, pe parcursul a 1400 de pagini, în care sunt prezentați 1200 de ani de istorie a muzicii europene, nu se află nici un nume românesc. Între situații de acest fel și cele discutate mai sus este o legătură foarte strânsă. Rezolvarea acestor probleme nu ține atât de
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
cititori avizați (unii dintre ei la rândul lor autori), dispuși să le acorde atenție. Cercetători redutabili așteaptă cu lunile, cu anii, apariția unor colegi de breaslă a căror opinie contează și care acceptă să le examineze manuscrisul de sute de pagini în care s-ar afla un rezultat important. Am relatat în altă parte un caz dramatic de acest fel. Cei care cred că au ceva de spus sunt tot mai mulți, cei dispuși să-i asculte, tot mai puțini. Opere
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
se vede cu ochiul liber că translarea "benzilor" în film a fost făcută nu de un spirit iconoclast, ci de un admirator fanatic. Oricît de mult au fost modificate și adăugate personaje, acțiuni sau gaguri - totul e făcut în spiritul paginii originare, în spiritul dialogurilor lui René Gosciny și al desenelor lui Albert Uderzo. Gosciny se pare că obișnuia să spună: "Noi nu prea punem femei în Asterix, dar cînd punem, este Cleopatra!" Și ce femeie!, insistă cineastul să ne convingă
Nasul Monicăi by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14232_a_15557]
-
Liviu Franga Savantul Rareori, cât timp sunt printre noi, savanții coboară în agora. Renumele li-l duce șirul de titluri de cărți acoperind pagini întregi dintr-un c.v. care altminteri nu mai conține altceva atractiv. Apoi, în sertarele savantului se adună, cu vremea, sumedenii de premii și distincții naționale, universitare și academice, înfrățite cu premii și distincții internaționale. După aceea vine, desigur, și rândul
Gramatopoliana by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/14212_a_15537]