616 matches
-
făcut iască. Așa că răbdare, copii, și luați aminte la ce v-am spus - a sfârșit Pâcu vorba, prefăcându-se supărat. Așa-i când milităria s-o urcat în pod. Da’ n-oi coborâ-o eu? Atunci să vezi! Mitruță! Tu ești paharnicul. Ce faci? a luat inițiativa moș Dumitru. Mitruță n-a așteptat să i se spună de două ori și a umplut ulcelele cu vin, începând cu a lui Pâcu. Uite ce cinste ai, Pâcule - l-a atenționat moș Dumitru. Intre
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
privire Îngerească a cătat către Elena. Apoi a Îngăimat ostenit: ― Fata tatii. Mai ai o gură de vin? Roagă-l pe nenea Mitru să sloboadă câte un chicuș În ulcelele musafirilor da’... să nu mă uite și pe mine... După ce „paharnicul” și-a făcut datoria, Petrică a sorbit pe-ndelete și apoi a mers mai departe:. „Avem timp să ajungem la Toader?” - i-am Întrebat eu, pe cei de la divizie, În timp ce alergam. „Opt minute”. Nu ne mai gândeam că facem zgomot, dar
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
câteva străchini Învârfonate cu plăcinte poale-n brâu... ― Să vedeți cât de frumos va curge povestea după ce veți gusta din aceste bunătăți. Poftiți de luați - i-a Îndemnat nevasta lui Petrică. Nenea Mitru a umplut ulcelele de parcă ar fi fost paharnic de când lumea. Când totul a fost gata, Petrică a ridicat ulcica: ― Apoi, boieri dumneavoastră, faceți-ne cinstea de a gusta din acest vin uitat În fundul pivniței de când m-am Întors de pe front și Încă mai trăia tata. Parcă Dumnezeu mi-
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Îndemnați”, ca semn de bucurie că Îl avem Între noi Întâi pe Nicu și, datorită lui, pe dragul meu Petrică - a intervenit soția lui, aducând lumina În rândul comesenilor. Între timp, pe nesimțite, nenea Mitru și-a făcut datoria de paharnic, iar mesenii au răspuns cu mare plăcere Îndemnului gazdei. ― Am o Întrebare, care o să te pună pe gânduri, Nicule - a vorbit Petrică. ― Să auzim Întrebarea - a cerut Nicu. ― Cine ne va spune „povești” mâine seară? Că tare ne-am dedulcit
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
pline cu un vin roșu. Se vedea de departe că este vin de „viață lungă” sau mai degrabă de viață ce merită să fie trăită... Toate s-au așezat dinaintea musafirilor rânduite gospodărește. Nenea Mitru și-a făcut datoria de paharnic, iar gospodina a glăsuit cu vorbă dulce: ― Ia Îndemnați, oameni buni, până nu se răcesc vărzările... Tatăl lui Nicu privea cu mirare la tot ritualul. În cele din urmă, a intrat și el pe făgașul urmat de ceilalți comeseni... După ce
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
footnote>, dar și 5 slugi care aparțineau moșiei Belcești, stăpânită de mănăstirea Galata<footnote Ibidem, .f.24v. footnote>, iar cătunul Ruși, alți 14 scutelnici serdarului Alexandru Venier<footnote Ibidem, f.24v-25r. footnote>, în timp ce Ulmii se înscria cu 7 scutelnici ai paharnicului Conde Mathei și unul la moșia Costachi Morțun<footnote Ibidem, f.17v. footnote>. În condițiile instituirii Regulamentelor organice, privilegiul de care beneficiau stăpânii de moșii de a obține oameni de scuteală a fost desființat; lăcuitorii satelor, fără excepție, intrând în
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
Doamne, să ia aminte urechea Ta la rugăciunea robului Tău, și la rugăciunea robilor Tăi, care vor să se teamă de Numele Tău! Dă astăzi izbîndă robului Tău, și fă-l să capete trecere înaintea omului acestuia!" Pe atunci eram paharnicul împăratului. $2 1. În luna Nisan, anul al douăzecilea al împăratului Artaxerxe, pe cînd vinul era înaintea lui, am luat vinul și l-am dat împăratului. Niciodată nu fusesem trist înaintea lui. 2. Împăratul mi-a zis: "Pentru ce ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
Necunoscut, str. Maior Al. Câmpeanu 54 32. Dumitrescu Maaria, str. Mașină de Pâine 21 33. Necunoscut, str. Maica Domnului 13 34. Necunoscut, str. Mierlei 26 35. Necunoscut, str. Paris 26 36. Necunoscut str. Paris 51 37. Col. Samoilescu Gheorghe, str. Paharnicului 5 38. Nanu Gheorghe, str. Porf. dr. Cantacuzino 8 39. Necunoscut, str. Răspântiilor 37 40. Necunoscut, str. Radu Popescu 27 41. Necunoscut, str. Romă 4 42. Elenă Enanovici, str. Romă 37 43. Anghelescu Gheorghe, str. Sandu Aldea 49 44. Cusuta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Pentru drumurile principale s-a hotărât să se facă poduri mari, a căror construcție să se dea în antrepriză. În vederea lucrărilor de „întocmire a drumurilor și podurilor” au fost numiți responsabili cu conducerea muncii oameni din „treptele ținuturilor”, căminari, bani, paharnici, cărora li s-a încredințat supravegherea lucrărilor pe anumite porțiuni de drumuri. Cu supravegherea lucrărilor mai importante au fost însărcinați funcționari ai Vistieriei și așa-zișii copii de casă. Mâna de lucru au furnizat-o satele de birnici, fără plată
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a neglijenței acestora, au rezultat pagube însemnate. Bunăoară, isprăvnicia ținutului Roman raporta că stâlpii dintre Săbăoani și Roman s-au aplecat pe partea din afară a șoselei și că sârma atinge copacii. „Așăzarea acestor stâlpi s-au urmat de revizorul paharnic Ioan Brașoveanu, după povățuirile ce au avut de la Dumnealui ingineriul Peitaven”. La 8 iulie 1855, revizorul Grigoriu, raportând asupra cauzelor deselor stricăciuni ale liniei Iași-Galați, arăta că i s-a spus de către surugii și căpitanii de poștă că „au văzut
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
jurnaliști, Marat, Desmoulins, Duchesne, își avea publicul lui; ne-am putea gîndi că mulțimile incendiare, ucigașe, canibale, prădătoare, care au răvășit Franța acelor zile de la un capăt la altul, nu erau decît excrescențe, erupții maligne ale publicului în vinele căruia paharnici păcătoși purtați în triumf la Pantheon după moarte tot turnau zi de zi alcoolul înveninat al cuvintelor goale și violente"317. Într-o singură frază Tarde încearcă să-și regleze conturile cu toate capetele înfierbîntate ale Revoluției, vărsîndu-și propriul venin
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
din acel imaginar Izvod al lui Clănău (Cronica lui Huru), S. a crezut o vreme - până ce mistificarea fu dovedită - în obârșia legendară a neamului său. Era unul din foarte numeroșii copii ai Eufrosinei (n. Schina), fiică de eterist, și ai paharnicului Ioniță Sion. Învață mai întâi acasă cu un dascăl rus, apoi cu altul, grec. Din cauza unui complex de împrejurări, urmează doar două clase la Colegiul „Sf. Sava” din București (1837-1839). După moartea mamei pleacă la Iași, unde intră copist la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]
-
fiu l-ar fi avut de nepot pe Vasile Iurașcu, bunicul lui Eminescu. După cîte știm, Gh. Ghibănescu n-a îndrăznit să afirme categoric această filiație 27. Dar Augustin Z. N. Pop afirmă cu curaj: "Bunicul Ralucăi (Eminovici) a fost paharnicul Iordache Iurașcu, căsătorit, în vremea lui Scarlat Calimah, cu Maria Kogălniceanu"26. Acest amănunt genealogic ne obligă la o scurtă reflectare. Scarlat Callimachi a domnit în Moldova, cu cîteva întreruperi, între 1806, august 12 și 1819, iunie 20. După "precizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
iar alta și mai tîrzie, din 1781, februarie 18, cînd au fost verificate proprietățile răzășești, din moșia Comărești, de pe Siret, în ținutul Suceava. Aflăm, cu acest prilej, că a patra parte din această moșie "se trage de la Toader Iurașcovici, vel paharnic". El a avut o fiică, Solomona, măritată cu Ivașco Țintă, iar Solomona a avut două fete. Prima a fost Mariana, căsătorită în 1664 cu Lupu Tăutu, care la rîndul ei a avut trei fete, măritate cu Gheorghe Răpta, Gavrilaș Lupulenco
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
contra Domnului. Unul dintre ei, Gh. Rășcanu, a întocmit o listă de toți cei căftăniți dintre meseriași, slugi boierești, din trepte, birnici etc. Lista lui a ajuns la 454 boieriți!85. Printre ei, găsești arătați nominal: un fecior boieresc, făcut paharnic, un fecior de țăran făcut căminar, un cojocar și un casap făcuți stolnici, iar alt casap, făcut medelnicer! Pahar nicul Costandin Sion, care, cu multă fantezie, își pretindea originea boierească mai veche și decît întemeierea Moldovei, fiind foarte cătrănit de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
vite și tutungiu, apoi posesor pe moșiile lui Iorgu Ghica, a devenit căminar și comis, tot de la Mihail Sturza (pag. 39). Supărarea lui Sion era și mai mare, cînd el, boier din neam vechi, se vedea cu titlul numai de paharnic și lăsat în urma acestor proaspăt căftăniți. Este necesar să înșirăm rangurile boierești, în ascensiunea lor, din acea vreme: șătrar, pitar, sluger, clucer, polcovnic, medelnicer, stolnic, sărdar, paharnic, căminar, comis, ban, spătar, agă, postelnic, hatman, vornic, vistier și logofăt 87. Sion
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
mare, cînd el, boier din neam vechi, se vedea cu titlul numai de paharnic și lăsat în urma acestor proaspăt căftăniți. Este necesar să înșirăm rangurile boierești, în ascensiunea lor, din acea vreme: șătrar, pitar, sluger, clucer, polcovnic, medelnicer, stolnic, sărdar, paharnic, căminar, comis, ban, spătar, agă, postelnic, hatman, vornic, vistier și logofăt 87. Sion ne dă o mulțime de exemple de oameni (de jos), chiar simpli țărani, slujitori pe la curțile marilor boieri sau pe moșiile lor, care au fost boieriți. "Aceștia
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
răsăriți ca ciupercile, după puhoiul nesațiului de argint a domnilor și miniștrilor țării, carii întru nimica au și pe țigani, ba chiar și un măgar l-ar face logofăt mare, numai bani să dea". (p. 320) Despre neamul lui Iurașcu, paharnicul Sion n-are cuvinte de ocară, pentru că zice el "sunt moldoveni și vechi neam boieresc". Ca dovadă, el amintește cîteva nume de boieri, Iurașcu, de pe la 1700 și de alți Iurașcu, căftăniți în vremea domnilor lacomi de arginți, dar nici un cuvînt
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Z. N. POP, Contribuții documentare, pag. 142, 291, 292. 84. IDEM, ibidem, pag. 289. 85. GH. GHIBĂNESCU, Boierii căftăniți sub Ioan Sandu Sturza vodă, în "Arhiva genealogică" Director Sever Zotta, anul I (1912), pag, 74-79, 101-107 și 166-171. 86. Asupra paharnicului COSTANDIN SION și asupra Arhondologiei sale, a se vedea neapărat: ȘERBAN CIOCULESCU, Varietăți critice, București, 1966, pag. 145-176. 87. Izvodul de banii scutelnicilor, pe anul 1827, se află în Uricariul, VII, Iași, pag. 137. III GHEORGHE EMINOVICI ȘI SOȚIA SA
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
sale, a se vedea neapărat: ȘERBAN CIOCULESCU, Varietăți critice, București, 1966, pag. 145-176. 87. Izvodul de banii scutelnicilor, pe anul 1827, se află în Uricariul, VII, Iași, pag. 137. III GHEORGHE EMINOVICI ȘI SOȚIA SA RALUCA Despre Gh. Eminovici, scrie paharnicul Cost. Sion: "Sîrb, pripășit în țară, după introducerea Reglementului, și rădicat la boierie de către Mihai Vodă" (pag. 85). Bineînțeles că Sion era greșit informat cînd i-a dat asemenea origine lui Eminovici. Matei, fratele poetului, a scris că Gh. Eminovici
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
în băgare de samă slujbile ce au săvîrșit patriei în deosebite vremi, dar mai ales sub vremelniceasca ocîrmuire". A căpătat un rang mare. De la rangul de sulger, el a sărit dintr-o dată peste rangurile de clucer, polcovnic, medelnicer, stolnic și paharnic; fără îndoială că și bani mulți l-a costat ca să poată fi aburcat în boierie mai sus de rangul socrului său. De aici și discuții contradictorii în familia lui Gh. Eminovici. Ne spune fiul lor, Matei Eminescu: "Mama se pretindea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
avocat, 129, 132, 147, 247, 290 S Sarafinești, sat, moșie, 54, 59, 66, 69, 71, 88 Savinescu, Cost., 246, 247, 249, 251 Sbiera, Radu, 127, 131 Sibiu, 129, 156, 169, 170, 172 Simionescu, Alex, H., protoiereu, 60, 68 Sion, Constadin, paharnic, 76, 77, 87 Slavici, Ioan, 25, 134, 177, 178, 197, 220, 230 Smelț, Iosef, Dr., 246 Stîncești, 70, 98, 210 "Stînca stearpă", 23, 123, 142, 157, 190, 209, 210 Streinu, Vladimir, 22 Suțu, Alexandru, Dr., 233 Ș Ștefan, Mircea, 270
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
membru al Societății Filarmonice. Om cu inclinații liberale, simpatizează cu opoziția, ajungând chiar unul dintre fruntașii ei, deși se înrudea cu domnitorul Alexandru D. Ghica. Până să primească rangul de clucer (1844), fusese, cu zece ani mai înainte, vtori-postelnic, apoi paharnic. A fost deputat în Obșteasca Adunare a țarii (1838), prezident al Tribunalului de Comerț din București (1842) și, un an după aceea, procuror la Înaltul Divan. Câteva zile înainte de a fi răpus de o pneumonie, F., încercat de gânduri funeste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286928_a_288257]
-
hărăzitu acestui stabiliment cu osăbit înscris, cari bani acumu să găsescu asigurați cu dobândă plătitoare către spital în două casturi și cari vor urma a fi pururea asigurați de asemenea prin îngrijirea direcției spitalului. c. Din averea pe care răposatul paharnic Gheorghe Romașcu a dănuit-o acestui spitalu prin testamentu său publicat prin Foaea Oficiala No. 26 din anul 1855, urmându a se îndeplini cu sfințenie condițiile cuprinse în acel actu, fiind însă ca pentru luarea în stăpânire a acestei averi este
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
satul Belcești dădea 40 scutelnici răposatului logofăt Costachi Ghica 59, dar și 5 slugi care aparțineau moșiei Belcești, stăpânită de mănăstirea Galata 60, iar cătunul Ruși, alți 14 scutelnici serdarului Alexandru Venier, în timp ce Ulmii se înscria cu 7 scutelnici ai paharnicului Conde Mathei și unul la moșia Costachi Morțun. În condițiile instituirii Regulamentelor organice, privilegiul de care beneficiau stăpânii de moșii de a obține oameni de scuteală a fost desființat; lăcuitorii satelor, fără excepție, intrând în categoria fiscală a birnicilor. După
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]