807 matches
-
douăzeci de kilometri în jurul Dăneștilor. Casa a fost compartimentată într-o mulțime de încăperi și de culuare ai căror pereți nu sânt altceva decât vitrine sau suporturi pentru exponatele însoțite de explicații.” Cercetând obiectele continua : „Expoziția începe cu mărturii din paleoliticul inferior, căruia i se asociază Îsurpriză a surprizelor ! Î un hominid, găsit la cel mult trei mii de metri de vatra satului, cu vreo patruzeci de ani în urmă. »Pe teritoriul țării noastre, nu știu să se mai fi descoperit
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
ziua aceea poate nu prea îndepărtată, când ne vom întâlni Numele arheologului amator Costache Buraga poate fi întîlnit alături de reputați cercetători din țara noastră în lucrări de prestigiu ca: Arheologia Moldovei, Materiale și cercetări de arheologie, Așezări din Moldova de la paleolitic până în sec. al XVIII-lea. Cu mijloacele modeste ce i-au stat la dispoziție, dar cu dragoste fierbinte a omului ce prețuiește cartea, în decursul anilor și-a format o bibliotecă rar întâlnită în mediul rural, ce poate fi invidiată
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
deschise Iar noi încarnarea Străbunelor vise. Dar n-am început ȘI NU VOM SFÎRȘI Căci flmura vieții De-a pururi va fi O sete ce arde Un foc revărsat Un cîntec fantastic Mereu avîntat. C.B. (1969) Așezări din Moldova, de la Paleolitic pînă în sec. XVIII-lea (fragment) Cercetările arheologice și de arhivă au demonstrat că așezarea de la Dănești are o vechime mult mai mare, datînd de peste șapte mii de ani. Descoperiri arheologice Dintre numeroasele puncte în care s-au descoperit urme
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
numeroase fragmente ceramice provenind de la vase cucuteniene faza A, pictate tricrom. între Dealuri. La nord-vest de sat pe ogorul locuitorului Petrache Stamate, la locul numit între Dealuri, au fost descoperite căteva fragmente lamelare de silex patinat și două gratoare din paleoliticul superior. Iazul Buragăi. în sectorul Iazului Buragăi la 200m. nord-vest de sat a fost descoperită o așezare din neoliticul timpuriu, resturi ceramice aparținînd culturii Criș și liniar de la sfărșitul epocii bronzului din fazele Costișa și Noua, precum și din Hallstatt-ul timpuriu
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
rază de circa douăzeci de kilometri în jurul Dăneștilor. Casa a fost compartimentată într-o mulțime de încăperi și de culuare ai cărei pereți nu sînt altceva decît vitrine sau suporturi pentru exponatele însoțite de explicații. Expoziția începe cu mărturii din paleoliticul inferior, căruia i se asociază - surpriză a surprizelor! - un hominid, găsit la cel mult trei mii de metri de vatra satului, cu vreo patruzeci de ani în urmă. ,, Pe teritoriul țării noastre, nu știu să se mai fi descoperit altul
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
anume realitate reconstruită cu migală și convertită în muzeu de etnografie și arheologie, de științe naturale și artă. înconjurat de această lume trecută - zice Costache Buraga - îmi simt inima cum pulsează continuu și dă viață acestor relicve arheologice datând din paleolitic până la noi, până la clasicile unelte folosite mai ieri în agricultura noastră. Aici e tot simțământul străbunilor. Simt cum dăinui deopotrivă cu ei. Mă odihnesc, respir odată cu ceea ce mă nconjoară, trec mereu în ființa lor. Aparținem deopotrivă unii altora. N-am
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
cu o suprafață apreciabilă, constituie zone În care românii dețin majoritatea absolută În 13 localități - 9 În raionul Teceu și 4 În raionul Rahău. În zona locuită de majoritatea românilor sunt cele mai vechi vestigii cunoscute ca fiind din era paleoliticului ( cca 50.000 ani În urmă). Pe toată perioada dominației sovietice populația de etnie românescă era marginalizată și foarte multe locuri de muncă și activități nu erau accesibile românilor. Multe din localități au rezonanță istorică cum ar fi de exemplu
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
-la Luncani; - m. arh.: Biserica Adormirii Maicii domnului, secolul XVII, satul Chitid; - m. n.: Peștera Cioclovina cu apă (la Cioclovina este o interesantă zonă calcaroasă, bogată În peșteri. Aici s-a descoperit primul rest fosil uman din țara noastră din paleoliticul superior cca. 100000-10000 ani); - zonă etnografică cu satele Luncani, Ursici, Alun, unde predomină arhitectura populară (case, ocoale, șuri-inspirate din vechile stîni dacice); - foramție de călușari. BRETEA ROMÂNĂ. - m. m.: Cruce din piatră cu postament din beton, Închinată eroilor din 1914-1919
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
depozit de obiecte din bronz de la sfârșitul epocii bronzului, cuprinzând: șase seceri, cinci fragmente de lame de ferăstrău, două fragmente ale unei lame de pumnal, un stilet prezentând un mâner cu buton și proeminențe și un răzuitor de calcar din paleolitic. Pe drumul ce urcă spre muntele Creanga, În drum spre Borsec, s-au mai găsit prin anul 1876 monede și sarcofage romane. Deci romanii au trecut și pe aici. La Gălăuțaș Încă nu s-a găsit nimic, dar la Gheorgheni
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
pe baza organizării interne. O primă lucrare care încearcă să stabilească o tipologie a locuirilor în aria și domeniul specific de interes al lucrării noastre, este dedicată analizei evoluției habitatului uman din Moldova, acoperindu-se un interval temporar cuprins între Paleolitic și secolul XVIII (ZAHARIA, PETRESCU-DÎMBOVIȚA, ZAHARIA 1970). Conform declarației autorilor, în această lucrare s-au urmărit frecvența așezărilor în diversele subunități geografice, tipul de așezare și poziția geografică, continuitatea sau discontinuitatea de locuire, condițiile social economice și istorice în care
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
se clasifică în racloare pe așchii de formă aproximativ trapezoidală (4 piese), pe așchii de formă aproximativ triunghiulară (3 piese) și pe așchii de formă neregulată (2 piese). Din punct de vedere al dimensiunilor majoritatea pieselor păstrează tradiția microlitică specifică paleoliticului, șapte piese înregistrând lungimi sub 4 cm. Materia primă utilizată o constituie, în exclusivitate, silexul de Prut. Grupa: Racloare pe lamă Grupa racloarelor pe lamă (Pl. 25/5) este reprezentată de o singură piesă. Trei laturi ale acesteia prezintă un
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
retușe continue directe. Materia primă o constituie silexul de Prut, din punct de vedere al dimensiunilor această piesă încadrându-se în categoria uneltelor mărime mijlocie (lungimea este de 6,3 cm). Categoria: Burine Pentru amenajarea acestei categorii de unelte (specifică Paleoliticului superior) se practica o lovitură specifică (numită „lovitură de burin”) asupra unui plan al piesei (amenajat în acest scop sau neamenajat), de regulă, pe direcția de percuție a acesteia. În funcție de piesa suport am distins două grupe de burine: pe lamă
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
să ne oprim este aceea a originii reprezentării iconografice a elementului masculin, cu cele două aspecte ale sale: plastic și simbolic. Imaginea taurului legată de anumite practici religioase, după unii cercetători de natură șamanică (ELIADE 1981, 18), apare încă din paleolitic, și, sub diferite forme, rămâne o constantă de-a lungul istoriei. Deși în Natufian această imagine dispare, o reîntâlnim în Khiamian, însoțind figurine feminine. De această dată, la Mureybet, sunt atestate cranii complete de Bos primigenius, cu tot cu coarne, integrate în
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
Alegerea taurului ca reprezentare simbolică a acestuia își găsește multiple explicații, nu neapărat divergente. Problema ridicată de figurarea simbolică a unei noi idei religioase este rezolvată prin reactivarea unei imagini deja cunoscute, cea a taurului. Această imagine, cu origine în paleolitic, după cum am arătat mai sus, considerăm că nu a fost niciodată pierdută datorită importanței pe care vânătoarea o păstrează încă în cadrul economiei populațiilor neolitice. Analizând această opțiune din perspectiva istoriei religiilor, găsim noi justificări. Acceptând caracterul chtonian al Marii Zeițe
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
Stockholm, Gothenburg, Malmo, Uppsala, Linkoping. Suedia este situată în Europa de Nord, cu ieșire la Marea Baltică, între Norvegia și Finlanda. Preistoria Suediei a început în era caldă (Allerod), cca. 12.000 î.Hr., când tabere de vânători de reni, aparținând culturii Bromme din Paleoliticul târziu, au fost găsite la marginea gheții care este provincia cea mai sudică a țării. Nefiind ocupată de romani, Epoca de fier a Suediei a durat până în anul 1.100, când au fost construite case din piatră. Suedia intră în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
anul 10.000 î.Hr., când presupunem apariția schimbului, economia rămâne totuși naturală în cadrele sale fundamentale de desfășurare. Chiar dacă ieșit din întuneric și om deplin, acesta nu ajunge în sfera surplusului, astfel încât să fie în situația de a schimba produse. Paleoliticul cedează în fața epocilor următoare 80, urmează mezoliticul, neoliticul și epoca metalelor: arama, bronzul și fierul. Maimuța se transformă în om prin adoptarea unui "mers din ce în ce mai vertical"81. Economia naturală rămâne în istorie ca o economie de familie, în care diviziunea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
Vezi V. Gordon Childe, Făurirea civilizației, Editura Științifică, București, 1966, p. 29. 290 Discutând despre apariția schimbului, V. Gordon Childe emite la rândul său o părere căreia îi acordăm atenția cuvenită. Iată ce spune: "În această perioadă (se referă la paleoliticul superior) e probabil că fiecare familie își fabrica propriul său echipament, că fiecare dintre grupuri era autonom și că producea atât cât avea nevoie. Totuși s-ar putea ca între comunitățile respective să se fi instaurat un fel de comerț
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
vreme, Vladimir Dumitrescu a deținut între 1935-1945 funcția de director al Muzeului Național de Antichități din București (M.N.A.; din 1956 - Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”). De altfel, până la pensionarea sa în 1973, a condus mai multe dintre secțiile institutului („Muzeu”, „Paleolitic”, „Sclavagism”), iar după această dată a fost numit consultant științific. La toate acestea poate fi adăugat și faptul că, după moartea sa, cu ocazia împlinirii a o sută de ani de la naștere, lui Vladimir Dumitrescu i-a fost dedicat un
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
trecerea generalului Bem în Moldova”; Leca Morariu: „Epaminonda” Bucevschi: Gloria picturii arborosene”; Aurel Vasiliu: „Eminescu și folclorul”; Minodora Duzinchevici: „Noi documente în legătură cu familia Hurmuzachi”; M. Sesan: „Episcopia Rădăuților”; Teofil Sauciuc Săveanu: „Resturi de mamut în Clocucica, suburbia Cernăuților”; C. Ambrojevici: „Paleoliticul superior din Zamostea I pe Ceremuș, în județul Storojineț”; E. Botezat: „Simbolul de pe Stema Moldovei”; Ioan Zugrav: „Muzeul bisericesc al Mitropoliei Bucovinei”; Gheorghe Duzinchevici: „Contribuție la istoria școalei din Bucovina în anul 1816”; cronică; Indice; Errata. Din cuvânt înainte reținem
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de preparate cum ar fi:cighir moldovenesc, chișca moldoveneasca, răcituri de pasăre, ciorbă de porc, ciorbă de potroace, pui la ceaun cu mujdei și mămăliguța, borș moldovenesc, saramura de pește, pârjoale moldovenești, tochitura moldoveneasca etc. Artă condimentarii a apărut în paleolitic marcând o etapă în dezvoltarea civilizației,ce presupune un anumit rafinament. Așezarea alimentelor se făcea mai întâi în cenușă,apoi cu sare,drept condimente folosindu-se usturoi,muștar,untișor de apă,chimen și alte plante aromatice.Pentru îndulcire “bucătăresele” din
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
marcând o etapă în dezvoltarea civilizației,ce presupune un anumit rafinament. Așezarea alimentelor se făcea mai întâi în cenușă,apoi cu sare,drept condimente folosindu-se usturoi,muștar,untișor de apă,chimen și alte plante aromatice.Pentru îndulcire “bucătăresele” din paleolitic întrebuințau seva de arțar și mesteacăn,precum și mierea sălbatică.Condimentele sunt substanțe picante de origine minerală,vegetală sau de sinteză, care adăugate unor produse alimentare sau preparate culinare redau gust și aroma specifică.Aroma și gustul sunt date de uleiurile
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
a societății,prin urmare rareori erau servite la masa clasei de sus,a regilor și experților în arta culinară.Pe de altă parte această dietă modestă și necostisitoare era foarte apreciată de oamenii de rând. Artă codimentarii a apărut în paleolitic, marcând o etapă în dezvoltarea ,civilizației, ea presupune un anumit rafinament . Condimentele sunt substanțe picante de origine minerală, vegetală sau de sinteză care adăugate unor produse alimentare sau preparate culinare deoarece le dau gust și aroma specifică. Aroma și gustul
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
ARTĂ ȘI RELIGII PREISTORICE. SANCTUARELE PALEOLITICULUI SUPERIOR EUROPEAN Dr. VASILE CHIRICA Cercet. șt. principal I, Institutul de Arheologie, Academia Română, Filiala Iași Sanctuar, edificiu religios, în general loc sacru, sfânt (Grand Larousse, vol.9, 1993, p. 2749). I. Scurt istoric al cercetărilor în domeniu Arheologia europeană a
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
sprijinul afirmațiilor sale, el a adus prezența urmelor de pași (de la Niaux, Tuc-d’Audobert, Fontanet etc.) și a impresiunilor de mâini, ca reprezentând vestigii ale unor elemente de coregrafie religioasă. În unele din cele peste 500 de lucrări cu privire la arta Paleoliticului superior, H. Breuil a propus recunoașterea a două cicluri cronologico-culturale: ciclul aurignaco-perigordian și cel solutreomagdalenian, pe care le-a prezentat prin trăsături specifice. Studiile sale cu privire la arta și religia paleolitică au fost continuate de André Leroi-Gourhan (1911-1986), care
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
sau muflonul; tratarea artistică a dualității masculin-feminin este considerată de marele exeget al artei și religiilor preistorice ca reprezentând o schemă a psihanalizei, întreaga artă paleolitică aparținând domeniului simbolismului religios. A. Leroi-Gourhan este autorul celor patru stiluri evolutiv-artistice ale artei Paleoliticului superior, care ar trebui reformulate ca urmare a descoperirii grotei Chauvet, prin care s-au schimbat destul de mult interpretările sale, devenite clasice. Secolul al XIX-lea se caracterizează și prin descoperirea stațiunilor care au devenit eponime ale culturilor arheologice, sau
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]