1,794 matches
-
începută în urmă cu 14 ani, de către Constantin Toni Dârțu, la inițiativa regretatului academician Cristofor Simionescu ,care scria în “Cuvânt de început “ cu generozitate :” Descoperim aici oameni care prin dăruire, sacrificii, inteligență, profesionalism și talent au lăsat în urma lor semen palpabile de progress, au lăsat opera nemuritoare precum construcții industrial și agricole, căi ferate, drumuri europene și naționale, cartiere de locuințe, lucrări monumentale, stiluri propri de pictură, descoperiri științifice, invenții, progrese semnificative în medicină, punerea pe baze științifice a agriculturii și
MAREA ENCICLOPEDIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353873_a_355202]
-
să treacă de granițele existețialismului său mărginit, de frontierele materiale, unele vizibile, altele nu, de unele doar bănuite scormonind în cenușa imperiului materiei, fie de mult stinsă, fie în plină fericire a existenței. Oare fericirea poate căpăta formă și conținut palpabil? Uite că eu exist, și tu! Suntem fericiți? Și toate acestea se întâmplă ca să existe perechea împlinirii și constatării reciproce, lege din începuturi. Exist și pun întrebări! Pândesc să pătrund sau măcar să-mi arunc puțin privirea dincolo de mine, strigând cu
TELEFONUL DE DINCOLO de VIOREL MUHA în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354039_a_355368]
-
rate la unele obiecte electrocasnice, dar nu putea să se angajeze la asemenea cheltuieli cu salariul său de bugetară. Nu făcuse nazuri până acum cu el și se ducea în vizită ori de câte ori era invitată, dar de când apăruse la orizont perspectiva palpabilă ca să-l înlăture, înlocuindu-l cu altul mai tânăr și poate mai potent financiar, nu numai sexual, parcă nu o mai interesau atât de mult întâlnirile lor și insistențele lui de a-l vizita, așa că după ce îi va mobila și
ROMAN , CAP. PAISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354019_a_355348]
-
în aroma cafelei matinale, alții în răsăritul sau în apusul soarelui, ceilați în aprecierile familiei, ale prietenilor, colegilor și chiar ale superiorilor. Întrebarea care apare inevitabil și se înfige în inimă ca un cuțit este dacă fericirea este sau nu palpabilă? Ne declarăm fericiți în fața unui success cât de mic, fără a vedea că fericirea noastră depinde poate de nefericirea altora. Așadar, nu există rețetă de fericire universală și de cele mai multe ori ... o clipă de fericire eșuează într-un balon de
DESPRE.. CULOAREA FERICIRII de ȘFEFAN GROSSU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353153_a_354482]
-
Pr. Prof. Univ. Dr. Dumitru Megheșan, Rugăciunea lui Iisus: mijloc terapeutic de purificare a minții, Editura Universității din Oradea, 2010, 277 pagini ... Astăzi, a vorbi despre rugăciune, într-o lume în care avem atât de multe alte preocupări mult mai „palpabile și mai rentabile”, constituie, de cele mai multe ori, un „nonsens” datorită gândirii noastre foarte pragmatice în urma căreia așteptăm, în cel mai scurt timp, lucruri și rezultate foarte „concrete” și foarte „eficiente”!... Pentru foarte mulți dintre noi cei așa ziși credincioși a
PR. PROF. UNIV. DR. DUMITRU MEGHEŞAN, RUGĂCIUNEA LUI IISUS: MIJLOC TERAPEUTIC DE PURIFICARE A MINŢII, EDITURA UNIVERSITĂŢII DIN ORADEA, 2010, 277 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 802 din 12 [Corola-blog/BlogPost/352617_a_353946]
-
sesiza schimbările emoționale cei provocase roșeața din obraz și zâmbi fericită,hotărâtă fiind să se bazeze pe ce-i spunea instinctul. -Dacă ești sigur că persoana așteptată va veni,mă poți însoți în florărie,înăuntru miroase frumos și linistea-i palpabila,e un loc bun pentru a aștepta o persoană! -Mulțumesc zise tânărul privindo fugar,în ochii,dar nu vreau să-ți fac probleme! -Nu-mi faci nici o problemă și chiar te rog urmează-mă zise Antoaneta și pentru a punctă cele
CU ARIPILE FRANTE de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352750_a_354079]
-
09 martie 2015 Toate Articolele Autorului Eugen Dorcescu Râul E multă, foarte multă, poezie (tragică, sfâșietoare, exuberantă, ca un chip inundat de soare și lacrimi) în tot ce ni se întâmplă, după cum e foarte, foarte multă viață adevărată. Viață adevărată, palpabilă, blândă uneori, furtunoasă apoi, imposibil de zăgăzuit, tainică, fascinantă. Așa era râul în preajma căruia mi-am petrecut, demult, verile (uneori și toamnele, și iernile). Solar, nemărginit, argintiu, până departe, spre munți, peste pietrișuri. În vecinătatea lui, mă cuprindea un simțământ
EUGEN DORCESCU, RÂUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353692_a_355021]
-
încă nu a sosit și cu siguranță mai am de plătit pentru ceea ce am făcut, cu siguranță că acest trecut de care vorbesc acum se va mai lega de prezent nu doar prin prisma unei povești, ca acum, ci viu, palpabil, transformând prezentul într-un viitor nu prea îndepărtat, fiindcă simt că momentul morții îmi dă târcoale, se apropie amenințător. Poate că e mai bine așa, poate că așa vrea Dumnezeu, acest Dumnezeu în care nu am crezut niciodată, dar pe
PARTEA I de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353671_a_355000]
-
apropiat de Insulele Baleare și de subgruparea ei, cunoscută sub numele de Insulele Pitiuse (Ibiza, Formentera și o sumă de insule mai mici).). În ciuda acestei împrejurări propice întrerprinderii unei scurte escapade de weekend, abia după 18 ani de vecinătate aproape palpabila am reușit în fine să-mi rup câteva zile din eternă rutină continentală și să trec marea cu ferryboatul, vizitând insula Ibiza ˗ Eivissa în graiul locuitorilor ei ˗ pe care mulți prieteni și cunoscuți au văzut-o înaintea mea. Poate că
IBIZA SAU INSULA ALBĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354553_a_355882]
-
o voi face eu: diavolul. Cine a reușit incredibila performanță de a cumpăra judecătorii și „făcătorii de legislații în vigoare”? Și cu ce preț? Nu mai e mult până când „sistemul” (o noțiune invizibilă) va îngenunchia definitiv omul, o expresie materială, palpabilă, vie. Pe altarele hidoase ale „sistemului” arde zilnic jertfa incomozilor, băgați la grămadă în crematoriu, incinerați pentru că au avut naivitatea de-a crede că vor fi judecați corect. Acesta e începutul meu în ale scrisului, dragul meu. Dacă merită - publică
TAINA SCRISULUI (6): OSÂNDA DE A FI SCRIITOR de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354727_a_356056]
-
ritmurilor cosmice. Mulți și anonimi sunt cei ce încă din vremuri imemoriale până spre zilele noastre, au slujit conștient sau mai putin conștient, acestui destin al marilor sinteze, bazate pe descifrarea semnificațiilor și simbolurilor, pornind de la fapte de viață vizibile, palpabile, care se desfășoară în jurul nostru, pentru care trebuie să ai „ochi de văzut și urechi de auzit”.. În mintea lor au înțeles și acceptat atât cele ce țin de firea omenească, deopotrivă cu cele ce țin de firea dumnezeiasca, îmbogățind
PUTEREA TAINICĂ A CUVÂNTULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/347049_a_348378]
-
timp ? Erau ,sau mi se păreau atăt de claricu toate că erau acoperiți de palme bune de apă care curgea ,curgea ...n-am mai putut suporta atăta luciditate la un om ,încă om ? Mi-am, întors privirea ...de la toate cele palpabile și lăuntrice... ce hidos..ce grețos ...ce face viața din noi ,din copilele pe care le-am iubit...din mine din tine omule ,din mama ,din cei ce se nasc acum ,fără nici o șansă ,fără nici o milă... Am închis ușa
PARCĂ de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347138_a_348467]
-
ca proiecție a unei dorințe, dar și produs al subconștientului sau al semi-treziei. Pășind pe tărâm psihologic, Melania Cuc se întreabă: “Dar oare știe cineva care este visul, care este realitatea? Unde este limesul extrem de subțire dintre ficțiune și realismul palpabil? Nu am descoperit încă, dar e cert, Visul ne salvează ca oameni”. Colocviul din jurul măsuței de cafea alunecă în trecut, până în clipa de grație a nașterii autoarei, pe care ea o amintește cu glas înmuiat în nostalgie. Evocarea părinților și
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
s-a concretizat în icoane pe ferestre și într-o carte, intitulată “Jurnalul de la Lăpușna”. “Când scriu, - spune Melania - și sunt sigură că ni se întâmplă tuturor scriitorilor la fel, simt cum pogoară o stare de grație, un fluid aproape palpabil, în care mă cufund, nu mai văd, nu mai aud nimic, în afară de lumea pe care o plăsmuiesc. Personajele devin reale, au viața lor, și nu m-aș mira să îmi sune la ușă, să mă certe pentru o nedreptate pe
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
Don Quijote, mi s-a dat, nu știu de ce, greutatea visului, poate fiindcă, fără excepție, Dumnezeu le dă tuturor câte ceva. Mie asta mi-a rămas în cutia Pandorei. Crezi tu că nu aș fi vrut să schimb visul pe ceva mai palpabil? Să am un copil cu tine?... Dar, în viață, la fiecare colț de gând, la fiecare colț de lună, la fiecare împunsătură a unei senzații te bântuiește ceva și nu știm ce, cel puțin dacă am ști pentru ce trăim
SCRISOARE CĂTRE DULCINEEA de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357808_a_359137]
-
în care colț al planetei literaturii! Viața de zi cu zi! Trezitul de dimineață, plecarea la scoala unde este profesor, grijile zilnice, fetele, nevasta, colegii, cancelaria, inspectorii care îi terorizează pe toți cu inepțiile lor dogmatice... iată o lume vie, palpabila! Dar să luăm anul 1989 de la început: „1 ianuarie Oră zero. Păcat că nu ninge. Dar la noi, la Cîmpina, în provincia asta mică, sentimentul sărbătorii e tradițional, nu s-a șters complet cu tot efortul tovărășesc de mai bine
NONEPOEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358273_a_359602]
-
în care colț al planetei literaturii! Viața de zi cu zi! Trezitul de dimineață, plecarea la scoala unde este profesor, grijile zilnice, fetele, nevasta, colegii, cancelaria, inspectorii care îi terorizează pe toți cu inepțiile lor dogmatice... iată o lume vie, palpabila! Dar să luăm anul 1989 de la început: „1 ianuarie Oră zero. Păcat că nu ninge. Dar la noi, la Cîmpina, în provincia asta mică, sentimentul sărbătorii e tradițional, nu s-a șters complet cu tot efortul tovărășesc de mai bine
POEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358377_a_359706]
-
legături, spectacole, merite, colaborări și eventual câteva amintiri demne de consemnat. Care a fost impactul reîntorcerii în urbea natală? Francisc VALKAY: Timișoara anilor 1957 a fost pentru mine un nou început, a fost o altă experiență. A început viața mea palpabilă pe marea scenă a baletului timișorean, național sau chiar mondial. Timișoara mi-a oferit posibilitatea să dansez în toate producțiile de balet care s-au montat acolo. Am fost Siegfried în „Lacul lebedelor” , Romeo în baletul lui Prokofiev, Albert în
INTERVIU CU MAESTRUL FRANCISC VALKAY, BALERIN, COREGRAF, REGIZOR ŞI PROMOTOR CULTURAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358071_a_359400]
-
ianuarie 2012. În mâinile tale respira un necunoscut printre refuzuri încleștate vise lipite de adăposturi lumânarea arde în secvențe crengile se strâng când îngheață frigul tulpina în renaștere cleștele așteaptă mă plimb cu gândurile tale printre adăposturi vopsite spini albi palpabili în desene pierdute ... Citește mai mult În mâinile tale respira un necunoscutprintre refuzuri încleștatevise lipite de adăposturi lumânarea arde în secvențe crengile se strângcând îngheață frigultulpina în renaștere cleștele așteaptămă plimb cu gândurile taleprintre adăposturi vopsitespini albi palpabiliîn desene pierdute
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
ipostasurile aceleiași realitați. Anna Nora Rotaru este poeta fără vârstă, medic de profesie salvând vieți dar privind adeseori și prin ochii fără expresie ai morți spre lumea de dincolo de lume . Poeta este și pictoriță. Ea consumă realitatea, frumusețea ce este palpabilă dar și iluzorie, o transcede purificată de lumina interioară redândune-o trecută prin filtrul percepții sale asupra vieții, privitorilor ori cititorilor ei. Pictura și poezia sunt două fețe ale aceleiași monede sau două surori gemene ce lucrează la spiritualizarea și dematerializarea
ANNA NORA ROTARU- O VIAȚĂ PICTATĂ ÎN CUVINTE, „LA RĂSCURCE DE LUMI” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357755_a_359084]
-
chiar pe ea că ființă. Umană?! Femeie?! Poeta?! Cât din toate acestea este foarte greu de spus sau de stabilit într-o proporție exactă. Versurile Passionariei Stoicescu ne poartă cu gândul la un univers în exclusivitate, al ei în întregime, palpabil în sine, dar și îndepărtat sau pierdut într-o lumină difuza. Jocul de-a du-te, vin-o, de a fi și a nu fi, stăpânește toate cărțile ei. Și de aici, din fragilitatea că de porțelan a sufletului ei
SOMETHING ELSE THAN SIGNS de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344636_a_345965]
-
a ideii de artă pentru artă. Așa cum îl percepe și îl așterne pe hârtie, frumosul este ochiul atoatevăzător, care se pogoară din înaltul divin, pentru a-i oferi inspirația. Totul este perfect. El se prezintă într-o manieră aproape fizică, palpabilă, sub forma unei mingi de aur, dar nu este acel fulger globular, distrugător. Trăirile pe care i le conferă poetei sunt un imens izvor creator, o energie inaccesibilă muritorilor de rând. Din acest proces al genezei, „se stârnește o furtună
TREI CRONICHETE SEMNAL de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344637_a_345966]
-
cotidianului sonor și restrictiv. O definiție personală cu un caracter, evident, aproximativ a ceea ce denumim în mod general mit ar putea găsi un punct de sprijin în ideea că el presupune, de fapt, o articulare bine închegată și, de ce nu, palpabilă a vocii colective, în stare să formeze acel tot unitar care să aibă drept funcție primară nicidecum ridiculizarea fondului ideatic constitutiv, ci, dimpotrivă, statuarea sa definitivă ca entitate organică vie și complexă a gândirii umane în ansamblul ei, gândire poziționată
MITUL INCONSISTENT AL IMAGINII ŞI MITUL ANCESTRAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350673_a_352002]
-
alte locuri din țară sau chiar dincolo de hotarele acesteia. Strămutare?! Doar bătrânii pentru care banii nu mai înseamnă mare lucru, au tăria de a spune în continuare un NU hotărât. La doar 10 kilometri de Roșia Montană, se află dovada palpabilă a urmărilor pe care exploatarea irațională și haotică a aurului le pot avea asupra mediului înconjurător. Iazul de decantare din Roșia Poieni este otrăvit, iar concentrațiile depășesc cu mult limitele admise de normele europene sau chiar românești. Zona va trebui
MILENARA ABURNUS MAJOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358912_a_360241]
-
lumea se va naște din ochiul meu de orb”. Aceste referiri lirice trimit la procesul de „mortificare” care are loc în timpul transgresiunii de la emoție la artă. Dramaturgul Luigi Pirandello a explicat sugestiv „mortificarea” ca un salt de la trăirea vie, realitatea palpabilă a sufletului, într-un cuvânt de la tot ce ține de subiectivitate la obiectul artistic. Subiectivitatea perisabilă se detașează de ființa creatorului, precum sufletul de trup, intrând în veșnicia artei. Tema iubirii și a morții e marcată în unele piese din
MĂŞTILE POETULUI de SORIN OLARIU în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359252_a_360581]