13,778 matches
-
Flower-Power, puțin în pană de idei, întoarse privirea spre Miramoț cu întrebarea nerostită Ce să mai fac? Miramoț, pe fază, îi trimise un SMS rapid. -E ca și cum ați șușoti una la urechea celeilalte în public, așa să știți! le apostrofă Papa. Flower-Power zâmbi și se apucă de treabă. Dintr-o banană decojită meticulos extrase intact miezul, animând un cățel de toată frumusețea și întinzându-l fostului coleg și de facultate, îi zise zâmbind larg: -Ține simbolul prieteniei necondiționate și al loialității
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
mulțime de brațe, cu tot atâtea mâini de ajutor, ca în trecut, când ne salvai pe toți! Aflați la anaghie, nu ne scoteai tu la liman, motivând către profesori absențele celor încercați de febra chiulului?! Solitarul primi cu gentilețe caracatița, Papa jubilând că acesta nu se alesese cu ceva comestibil... chiar și piperat, ca în cazul său. -Și-acum, tot așa?! se interesă Americanul, cu ochii la Flower-Power. -De băiatul meu întrebi?! Nu, acum e mare gurmand... -Cum s-ar zice Tot
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
întredeschisă. Ce credeți că făcea?! Decupa cu mare atenție fâșii din coaja vinetei. Eram atât de fascinată de mișcările lui precise, încât nu puteam decât să văd detaliile, nu întregul... -Să nu spui că s-a tăiat! se arătă îngrijorat Papa. -Nicicum! -Atunci? Ne ții în suspans! sări și Babacul. -Ei bine, când a terminat, pe micul lui birou tronau: o zebră și un delfin! Cu operele astea a luat locul întâi la Panoul de onoare în acel trimestru. Pentru capul
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
întâi la Panoul de onoare în acel trimestru. Pentru capul zebrei, decupase dintr-o jumătate de vânată micuță partea de început a gâtului... -Ehei! Doar nu i-ar fi trebuit o tarabă de vinete să-l facă întreg?! o intersectă Papa, neuitându-și năravul. -... așezând-o cu zona mai subțire spre articulația corpului realizat dintr-o legumă întreagă, poziționată cu rotunjimea în jos, nu înainte să decupeze meșteșugit, ziceam eu, urechile - din fâșii de coajă, ochii - scobiți în pulpa vinetei, îmbogățiți
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
gest... -De fapt, în fiecare dintre noi e puțin MUGA, interveni zâmbind Patriarhul... Faptul că punem dreptul în fața stângului ca să ne deplasăm, fără a face un efort de gândire... e cam același lucru. -Și tu le știi pe toate?! sări Papa. -Ai uitat că Patriarhul a fost campion la judo japonez? interveni Americanul. -Da... nici nu știți cât de greu mi-a fost să înțeleg conceptul, darămite să mi-l activez... Flower-Power, băiatul tău îți moștenea talentul, dar ceva i-l
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > SF.IER.LEON,PAPĂ AL ROMEI Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1510 din 18 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Născut la Roma cu învățătură, în vremea lui Marcian, Lui Teodosie cel Tânăr și a lui Valentinian, De la Amvon a pus mult suflet
SF.IER.LEON,PAPĂ AL ROMEI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377296_a_378625]
-
din 18 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Născut la Roma cu învățătură, în vremea lui Marcian, Lui Teodosie cel Tânăr și a lui Valentinian, De la Amvon a pus mult suflet !(pentru Cer un Bun Păstor !) Dar și când ajuns-a Papă, rămas-a lângă popor ! Prin Rugăciuni la DUMNEZEU, pe Atila l-a îmblânzit Ca să nu distrugă Roma...(și-acest oraș, l-a ocolit !) Cu Evanghelia în mână, zelos Mărturisitor Combătea ereticii, ducându-i la Mântuitor ! Lui Teodosie-Împăratul și Marcian (cei
SF.IER.LEON,PAPĂ AL ROMEI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377296_a_378625]
-
Lui Teodosie-Împăratul și Marcian (cei de pe Tron), Le-a trimis epistole pentru Sinodul Calcedon ! Patriarhul Flavian a citit de la Amvon Scrisoarea de-mbărbătare a Papei-Episcop Leon ; Șase sute și treizeci de Preoți la un ison : -"Sfântul DUMNEZEU vorbit-A, prin gura Papei Leon !" Care-a lăsat sute de scrieri, frumoase pentru orice ființă Ce-ncântă, miră și înalță, spre Unica Dreaptă Credință ! Rămâne-un mare luptător (și cu multă Biruință !) Pentru Taina Întrupării, Botez și-o singură Credință ! Te cheamă Leo, Leonora
SF.IER.LEON,PAPĂ AL ROMEI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377296_a_378625]
-
Te cheamă Leo, Leonora ? Ai numele de Leonard ? S-aveți suflete în DOMNUL și inimi care christic ard ! Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele & Șc.Gimn.Bacea-Movileni, jud.Olt, membru L.S.R.Fil.Olt & U.Z.P.R. Referință Bibliografică: Sf.Ier.Leon,Papă al Romei / Paulian Buicescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1510, Anul V, 18 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Paulian Buicescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
SF.IER.LEON,PAPĂ AL ROMEI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377296_a_378625]
-
și un ventilator, agățat de tavanul încăperii, își mișca leneș palele. Prăjiturile erau proaspete și gustoase. - Chiar că nu am mai intrat într-o cofetărie de ani de zile. - Vezi, și tu ziceai să stai acasă să comentezi neglijența lui papa față de menajeră. - Eram supărată pe el că a lăsat atâta dezordine în cele câteva zile cât am lipsit. - Mamă, venea și el obosit de la spital, după gardă sau operații dificile. Crezi că-i mai ardea lui să-și așeze pantalonii
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377227_a_378556]
-
otomane în movile după care li s-a dat foc... Victoria zdrobitoare are reverberații în întreaga lume. Cei mai fericit sunt creștinii sârbi, bulgari, greci și armeni care gemeau sub asuprirea turcilor. Ștefan primește laude și aprecieri din Persia până la Papă Sixtus al IV-lea care trece peste deosebirile de riț religios și îl numește „Atletul lui Christos”. Cronicile se întrec între ele în laude și mulțumiri la adresa domnitorului. Așa ne- a fost dat și nouă, românilor, să scriem o pagină
Să nu ne uităm istoria: 540 de ani de la Podul Înalt (10.01.1475) [Corola-blog/BlogPost/93080_a_94372]
-
melomanii se împart în două categorii: cei ce vor să fie lucizi, împreună cu Voltaire, și cei care vor să înțeleagă ce se poate percepe dincolo de sunete. Melomanul de ieri ținea de a doua categorie; cel de azi - de prima. Trăiască papa Voltaire! Într-un fel și compozitorii se grupează cam la fel: pe de o parte sunt compozitori ai căror ideal e să scrie așa cum vrea lumea să asculte ceea ce compun ei, iar pe de altă parte întâlnim compozitori care vor
Dincolo ?i dincoace de experien?? by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83404_a_84729]
-
comentarii entuziaste, se îmbrățișează și se felicită între ei cu o vervă de zile mari. Iată, în fine, că și Vaticanul... Te pui cu Vaticanul?... Astronomul Vaticanului... De bună seamă, n-a vorbit unul ca el fără aprobarea directă a Papei! Nimeni nu va cuteza de acum încolo să mai nege existența extratereștrilor. Pe nimeni nu-l va mai surprinde ivirea lor la colțul străzii. O nouă eră a cunoașterii, de o importanță capitală pentru progresul umanității, s-a deschis prin
Morsa și ornitorincul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8385_a_9710]
-
din 15 mai 2008: "ŤEste posibil ca viață să existe și pe alte planeteť, consideră reverendul Jose Gabriel Funes, preot iezuit în vîrstă de 45 de ani, care se află în fruntea Observatorului Astronomic al Vaticanului și este consilier al Papei Benedict al XVI-lea. ș...ț Ťîntr-un univers atît de mare nu poți exclude această ipoteză.ș...ț Tot așa cum pe Pămînt există o multitudine de creaturi, unele ființe create de Dumnezeu, poate chiar inteligente, ar putea popula alte planete
Morsa și ornitorincul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8385_a_9710]
-
este posibil ca viață să existe și pe alte planete" nu reprezintă nicio noutate. Că unele ființe, "poate chiar inteligente, ar putea popula alte planete" - iarăși nimic nou, nimic revoluționar. Iar a declara, în calitate de preot iezuit și de consilier al Papei, că "nu putem pune limite libertății creative a lui Dumnezeu" constituie truismul suprem; ne-am fi așteptat ca un om al bisericii să susțină cumva contrariul? îmi trece acum prin gînd o întrebare perfidă: o fi existînd la Vatican și
Morsa și ornitorincul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8385_a_9710]
-
la Atheneu au fost prezentate 30 de titluri. Ele au realizat un itinerar sonor desfășurat pe 6 secole de istorie, care are începuturile la 1063 pe timpul când Valencia era ocupată de musulmani și până la canonizarea lui Francisc Borgia - strănepotul vestitului Papă - în 1671. Sunt înglobate astfel teme variate din folklorul arab-andaluz ( Mowachah Billadi ), al Anonimilor otomani ( Taksim, Makam, Lamento maur ), Anónimo sefardi ( Oracion en ladino ), cântece extrase din Cançoner de Montecassino, Cancioniero Musical de Palacio ( Móxica ) Messer Fra Pietro de Hostia
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
cum îl numea el pe preferatul lui, ci muzica italiană dinainte de Bach, pe Vivaldi, Scarlatti și mulți alții, apoi toate uverturile lui Mozart, opere nenumărate, Bach, Haendel, pe care-l chema „Puișorul” (tradus în românește din germană); îl iubea pe „Papa Haydn” - ajungând până la Schubert și Schumann - și la sfârșit descoperirea care l-a încântat, chiar când a crezut că se sfârșise pentru el posibilitatea de-a mai îndrăgi pe alții. A venit într’o zi emoționat după un concert
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
dintre civilizații. Columb și conchiscadorii de tipul lui Francisco Pizzaro, ilustrează cu scuces teza unui Samuel P.Huntington a unei clash of civilizations. Pe același sistem al ordinii reprezentării sunt trecuți în revistă fotografic flash cu flash decidenții strategici precum Papa, Putin, Angela Merckel. Și Klaatu este destul de coerent în această privință, numai că spre deosebire de E.T. spielbergian este periculos fără a fi violent, iar personajul preia ceva din Neo din Matrix, dar și din exorcistul din Constantin (2005) al lui Francis
Încă o șansă! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7766_a_9091]
-
de euro. „Catedrala Mântuirii Neamului este de mare trebuință pentru țara noastră. Noi românii am rămas cu cea mai mică și modestă catedrala din lume. Ați văzut la Vatican azi (n. r. marți) ce frumoasă a fost ceremonia de întronare a Papei. Dacă avea loc la București un asemenea eveniment, ne întâlneam și nu aveam loc în altar”, a spus Mitropolitul Clujului, la România Tv. Reportaj Deutsche Welle despre Catedrala Mântuirii: Un proiect de 600 de milioane de euro, în timp ce tot mai
De Ce ne trebuie Catedrala Mântuirii Neamului? Ești de acord? by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79858_a_81183]
-
Bratu Iulian Oreste Teodorescu a scris pe blogul personal despre Ordinul Iezuiților, devenit mult mai cunoscut după ce unul dintre adepții săi a devenit Papă Francisc. Dacă, la început, iezuiții condamnau libertatea conștiinței și a presei, astăzi exponentul lor cel mai de seamă, Francisc I, și-a început pontificatul cu un mesaj adresat jurnaliștilor. Biserică acorda o mare atenție valoroasei munci a jurnaliștilor, le-a
Oreste: Iezuiții au atacat libertatea presei. Papa Francisc laudă jurnaliștii by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79885_a_81210]
-
Dacă, la început, iezuiții condamnau libertatea conștiinței și a presei, astăzi exponentul lor cel mai de seamă, Francisc I, și-a început pontificatul cu un mesaj adresat jurnaliștilor. Biserică acorda o mare atenție valoroasei munci a jurnaliștilor, le-a spus Papă ziariștilor cu care s-a întâlnit la Vatican. Aceștia au capacitatea de a colecta și exprima cerințele vremurilor noastre și de a oferi elemente pentru citirea realității. ”Munca voastră necesită studiu, precizie, experiența, ca și în alte profesii, dar implică
Oreste: Iezuiții au atacat libertatea presei. Papa Francisc laudă jurnaliștii by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79885_a_81210]
-
Reforma a îngăduit umanității să dezvolte conceptele de libertate politică, suveranitate națională, drepturi individuale, dar mai ales să înțeleagă doctrina mântuirii individuale, prin propria credință, fără să fie obligatorie medierea unui preot sau, măi accentuat fără să mai recunoască infailibilitatea Papei. Astfel, Vaticanul s-a văzut deposedat de puterea să spirituală. Prelații catolici nu mai erau doriți, oamenii având accesul la Cuvântul lui Dumnezeu Întrupat (Hristosul) prin evanghelii, care, tot datorită Refirmei, au putut fi citite de atunci, de fiecare, în
Oreste: Iezuiții au atacat libertatea presei. Papa Francisc laudă jurnaliștii by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79885_a_81210]
-
citite de atunci, de fiecare, în limba nativă. Trebuie să știm, ca până atunci lectură și studiul Cărților Sfinte se făcea exclusiv în limba latină... În consecință, țări că Olanda, Anglia sau Germania au început să se despartă de puterea Papei, iar Sfanțul Imperiu Româno-German condus de Carol al V-lea s-a văzut amenințat de ruinare...Așadar, Romă a inteles pericololul, națiunile nu-și mai plăteau “cota lui Petru” pentru trezoreria Vaticanului, acesta începând să piardă bani și deci, putere
Oreste: Iezuiții au atacat libertatea presei. Papa Francisc laudă jurnaliștii by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79885_a_81210]
-
pericololul, națiunile nu-și mai plăteau “cota lui Petru” pentru trezoreria Vaticanului, acesta începând să piardă bani și deci, putere! Papalitatea s-a simțit amenintatata, căci ea susținea că deține două puteri: puterea temporală și cea spirituală. Cu alte cuvinte, Papa nu mai putea conduce prin intermediul regelui din țara respectivă, căci regele nu-i mai recunoștea autoritatea. Așa s-a petrecut, de exemplu cu regele Henric al VIII-lea al Angliei, care nu a mai recunoscut autoritatea Papei asupra bisericilor din
Oreste: Iezuiții au atacat libertatea presei. Papa Francisc laudă jurnaliștii by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79885_a_81210]
-
Cu alte cuvinte, Papa nu mai putea conduce prin intermediul regelui din țara respectivă, căci regele nu-i mai recunoștea autoritatea. Așa s-a petrecut, de exemplu cu regele Henric al VIII-lea al Angliei, care nu a mai recunoscut autoritatea Papei asupra bisericilor din Anglia, ce au fost trecute sub autoritatea Bisericii Anglicane. Sub aceste auspicii s-a desfășurat Conciliul de la Trent (1545-1563), desfășurat în 25 de sesiuni. Toate au condamnat tezele Reformei. Oricine crede că Mântuirea să poate avea loc
Oreste: Iezuiții au atacat libertatea presei. Papa Francisc laudă jurnaliștii by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79885_a_81210]