799 matches
-
asupra motivelor sale. A intenționat pur și simplu să-I oprească pe Garibaldi să atace Romă, fiindcă, dacă ar fi reușit, Garibaldi ar fi devenit liderul de necontestat al Italiei, și ar fi provocat dificultăți În relațiile cu Franța, protectorul Papalității? Sau a fost un oportunist politic ce a văzut șansă realizării speratei unificări a Italiei, prin intervenția În Statele Papale? Pe 18 fe¬bruarie 1861, primul Parlament italian se reunește la Torino, unde Victor Emmanuel al II-lea este proclamat
Victor Emanuel al II-lea al Italiei () [Corola-website/Science/314713_a_316042]
-
mai rămas nimic. Istoria a trecut peste el că un tăvălug. Poporul dorea viitorul, nu trecutul, iar viitorul nu însemnă pentru ei să se afle în proprietatea papei, ci să aparțină noii națiuni italiene. În trecut, cînd lumea încalcă teritoriul papalității, există întotdeauna o riposta lumeasca, o armată la care se putea apela oricînd. Silvestru 1, Leon al III-lea, Grigorie al VIII-lea, Clement al VII-lea - toți au rezistat atacurilor laicilor chemînd la ordine o armată sau alta, dar
Victor Emanuel al II-lea al Italiei () [Corola-website/Science/314713_a_316042]
-
Botezul a început, de asemenea, răspândirea culturii latine în Polonia, iar primii consilieri ai bisericii educați s-au alăturat curții lui Mieszko. Episcopia misionară începută de Iordania în 968 a folosit liturghia latină și a fost în subordinea directă a papalității. Au fost construite biserici în Gniezno, Poznań și Ostrów Lednicki. În momentul guvernării lui Mieszko, nu a existat nici un loc care să servească drept capitală, în schimb el a construit mai multe palate în jurul țării. Cele mai importante locații au
Mieszko I al Poloniei () [Corola-website/Science/313582_a_314911]
-
și s-a încoronat ca rege în 1025, ridicând astfel Polonia la rangul de regat înainte de vecina sa Boemia. El a fost primul rege polonez ("rex"), predecesorii săi fiind considerați toți drept duci ("dux") de către Sfântul Imperiu Roman și de către papalitate. Boleslav I a murit la puțin timp după această încoronare, cel mai probabil din cauza unei boli. Nu se știe exact locul de înmormântare al lui Boleslav. Se crede că rămășițele descoperite recent într-un mormânt dublu din catedrala Poznań ar
Boleslav I al Poloniei () [Corola-website/Science/313661_a_314990]
-
sa, William i-a înlăturat din scaunele episcopale pe toți prelații ostili, înlocuindu-i cu persoane devotate. A combătut simonia și nicolaismul, a pus capăt abuzurilor și a ridicat nivelul spiritual al clerului. A scos clerul de sub tutela aristocrației laice. Papalitatea l-a lăsat pe rege să procedeze după cuviință. Libertatea asumată de William în relațiile cu biserica a fost continuată și în timpul succesorilor săi, William Rufus, și Henric I. După moartea prematură a singurului său fiu, Henric I i-a
Regatul Angliei () [Corola-website/Science/313693_a_315022]
-
Reformele au scăzut însă autoritatea tribunalelor ecleziastice. Henric I a refuzat să admită întâietatea legislației romane față de învestitura laică și intervențiile pontificale în afacerile interne ale clerului insular. Acesta a intrat în conflict cu Anselm, arhiepiscop de Canterbury și cu papalitatea, conflict ce a fost rezolvat în 1105 printr-un compromis. Neînțelegerile au reizbucnit în 1164, între regele Henric al II-lea, Papa și Thomas Becket, arhiepiscop de Canterbury și fost cancelar. Pretextul conflictului a fost pretenția regelui de a-i
Regatul Angliei () [Corola-website/Science/313693_a_315022]
-
în 1164, între regele Henric al II-lea, Papa și Thomas Becket, arhiepiscop de Canterbury și fost cancelar. Pretextul conflictului a fost pretenția regelui de a-i judecă pe membrii clerului vinvati de crime capitale potrivit legii comune. Sprijinit de papalitate, Becket s-a opus cu tenacitate, ceea ce i-a oferit regelui prilejul de a promulga în 1164 "Constituțiile din Clarendon", ce stabileau un control permanent al regalității asupra clerului englez. Alegerile episcopale și abațiale urmau să aibă loc în capela
Regatul Angliei () [Corola-website/Science/313693_a_315022]
-
degenerat într-o tiranie. Cardinalul Wolsey a fost destituit în 1529 și învinuit de înalta trădare. Thomas Morus, succesorul sau că lord cancelar, a fost executat. Cu ajutorul lui Thomas Cromwell, noul lord cancelar, în 1534, regele separă biserica engleză de papalitate. S-a creat astfel biserica de stat anglicană, în fruntea căreia se află el însuși. Proprietățile bisericii catolice au fost confiscate, iar mănăstirile desființate. Henric al VIII-lea s-a căsătorit de cinci ori, executându-și două dintre soții. Și-
Regatul Angliei () [Corola-website/Science/313693_a_315022]
-
În scop defensiv, cele mai multe din comunitățile nordice au format o coaliție, cunoscută ca "Liga Lombardă", alianță prin care își mențin autonomia. Totuși influența germanică va continua timp de 30 de ani, perioadă marcată de războaie neîntrerupte între împărații germani și papalitate. Renașterea (care a debutat în Italia, mai ales în Florența) este marcată de o revoluție în artă, arhitectură, știință, filozofie, societate. Trebuie semnalată contribuția meritorie a poetului Dante Alighieri în formarea unei limbi italiene unitare, literare, prin celebra sa capodoperă
Istoria Italiei () [Corola-website/Science/314059_a_315388]
-
1889, s-a adoptat un Cod Penal în care erau prevăzute pedepse împotriva clerului care încurcă viața politică. Preoții erau sancționați dacă îi sfătuiau pe italieni să nu participe la viață politică. Ziua națională a Italiei era 20 septembrie. Pentru papalitate însemna pierderea Statului Papal. Relațiile Italiei cu Germania s-au intensificat financiar și economic în timp ce relațiile cu Austro-Ungaria erau tensionante din cauza teritoriilor italiene aflate sub stăpânirea austroungara, ca Trieste. Crispi, fiind francofob, relațiile franco-italiene s-au deteriorat. Economia italiană și
Istoria Italiei () [Corola-website/Science/314059_a_315388]
-
votând împotriva anticlericalilor. Acest proces de abandonare a interzicerii catolicilor de a participa la viață politică cunoaște deznodământul în 1913, când liberalii lui Giolitti, tocmai pentru a-și asigura voturi împotriva socialiștilor, începeau negocieri cu liderii catolicilor italieni (cu acordul Papalității) și se încheiase un acord electoral. În principiu catolicii vor să participe la vot în toate circumscripțiile electorale și, fie în anumite locuri au candidaturi proprii, fie îi sprijna pe liberalii care duc o politică favorabilă Bisericii. Alegerile sunt câștigate
Istoria Italiei () [Corola-website/Science/314059_a_315388]
-
pe scena lumii. Ziarul de orientare scientologică The Epoch Times a afirmat că fiara Apocalipsei este Partidul Comunist Chinez. Spectrul lui Antihrist a fost adesea văzut în interiorul lumii creștine. Protestanții l-au văzut la Roma, aflându-i imaginea în pretențiile Papalității (a se vedea articolul referitor la Martin Luther). Catolicii, la fel de natural, au văzut pe Antihrist la Wittenberg și peste tot unde intra protestantismul. Nu puțini oameni văd astăzi umbra lui Antihrist în ecumenism. Teologia catolică nu este chiar uniformă cu privire la
Antihrist () [Corola-website/Science/314158_a_315487]
-
sugerează între altele, că ridicarea Islamului militant în secolul XXI este semnul lui Antihrist și al Falsului Profet. Dr. Samuele Bacchiocchi, s-a simțit, de asemenea, foarte tentat de acest scenariu, și înclină spre o dublă identificare a lui Antihrist: Papalitatea și Islamul. Contrastul dintre Christos și Antihristul Papal, așa cum era văzut de protestanți, se reflectă în cele două tablouri clasice ale lui Lucas Cranach (secolul al XVI-lea): „Christos.... și vicarul Său”. Nu era dificil de observat că, chiar titlul
Antihrist () [Corola-website/Science/314158_a_315487]
-
fals. Dar folosirea timp de 800 de ani a acestui titlu într-un document care se pretindea oficial, nu poate fi negată. Criticii se întreabă: a fost un fals, într-adevăr, dar cine avea interesul să facă acest fals în favoarea Papalității? Și cum se face că învățații catolici au continuat să considere documentul ca fiind autentic, timp de secole după ce se descoperise că este fals? Identificarea lui Antihrist cu Papalitatea a devenit articol fundamental de credință în majoritatea Bisericilor Protestante din
Antihrist () [Corola-website/Science/314158_a_315487]
-
într-adevăr, dar cine avea interesul să facă acest fals în favoarea Papalității? Și cum se face că învățații catolici au continuat să considere documentul ca fiind autentic, timp de secole după ce se descoperise că este fals? Identificarea lui Antihrist cu Papalitatea a devenit articol fundamental de credință în majoritatea Bisericilor Protestante din secolele XVI-XIX, inclusiv în Confesiunea Baptistă din 1689. Confesiunea de la Westminster (1646) declara: „25.6. Nu există alt Cap al Bisericii decât Domnul Iisus Christos: în nici un sens, Papa
Antihrist () [Corola-website/Science/314158_a_315487]
-
dispensaționalismul futurist, propus de John Darby (1882), și care este oarecum o continuare a tradiției teologice fondate de iezuitul Francisco Ribera. Principalul instrument prin care această ideologie, în secolul al XX-lea, a înlăturat din S.U.A. identificarea lui Antihrist cu Papalitatea, a fost Biblia Scofield, prin notele ei teologice. Dar identificarea lui Antihrist în lumea protestantă nu este unanimă. În timp ce unele grupări protestante din Filipine cred că Antihristul se manifestă în falsele apariții ale Fecioarei Maria (e.g. Doamna Noastră de la Fatima
Antihrist () [Corola-website/Science/314158_a_315487]
-
că vechea credință creștină este că Antihristul trebuie să fie un individ, neapărat evreu, probabil contemporan. Așadar, se întrevede o întoarcere a protestanților la unele vederi catolice. În ciuda apropierii protestantismului de catolicism, credința că profeția despre Antihrist se împlinește în Papalitate este încă vie, fiind susținută de adventiștii de ziua a șaptea, care descoperă Papalitatea, direct sau indirect, în profețiile din Daniel și Apocalipsa, precum și în scrierile lui Pavel și ale lui Ioan. Numărul 666 este încă citit ca suma ghematrică
Antihrist () [Corola-website/Science/314158_a_315487]
-
probabil contemporan. Așadar, se întrevede o întoarcere a protestanților la unele vederi catolice. În ciuda apropierii protestantismului de catolicism, credința că profeția despre Antihrist se împlinește în Papalitate este încă vie, fiind susținută de adventiștii de ziua a șaptea, care descoperă Papalitatea, direct sau indirect, în profețiile din Daniel și Apocalipsa, precum și în scrierile lui Pavel și ale lui Ioan. Numărul 666 este încă citit ca suma ghematrică a titlului papal din vechiul document fals ("Vicarivs Filii Dei"). Biblia sugerează că acesta
Antihrist () [Corola-website/Science/314158_a_315487]
-
Kiev (create de vikingi),și ulterior, Cnezatul Moscovei. La începutul mileniului II, lumea veche era împărțită în două religii: Creștinismul și Islamul. Creștinismul avea să fie împărțit în Marea Schismă din 1054 în două ramuri: Catolicismul în vest condus de Papalitatea de la Roma și Ortodoxismul în est condus de Patriarhia de la Constantinopol. Creștinii practicau pelerinajele cu mari dificultăți în orașele ocupate de musulmani, declarate sfinte(ca Ierusalim) după năvălirea turcilor selgiucizi în Orientul Apropiat. Evreii din Ierusalim revendicau Ierusalimul ca pe
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
Florenței, aceasta devenind dintre cele mai frumoase și prospere orașe ale Italiei, devenind căminul unor mari artiști, scritori, savanți ai Renașterii și una dintre principalele centre de afaceri bancare din Europa. Familia Borgia a devenit celebră pentru domnia coruptă în timpul papalității lui Alexandru al VI-lea (Rodrigo Borgia). Ei au fost acuzați de o multitudine de crime: adulter, simonie, furt, viol, mituire, incest și crimă, iar Papa Alexandru al VI-lea , avea mulți copii nelegitimi. O altă familie nobilă din Milano
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
fost în stare să se protejeze împotriva Occidentului, totodată detractorii lui Alexie au dat uitării imensele achiziții teritoriale, mai exact, redobândirea pământurilor din Orient, datorate exclusiv ajutorului cruciaților. La drept vorbind, promisiunile lui Alexie erau, într-adevăr, ademenitoare, însă, fiindcă papalitatea nu a reacționat imediat, iar Bizanțul i-a zdrobit pe pecenegi cu forțele proprii, multe din cele făgăduite și-au pierdut sensul și anume primii cruciați își dădeau limpede seama de acest fapt, consimțind să depună jurământul de vasalitate în fața
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
erau proaste. De altfel, problema economică a cruciadei era lăsată să fie rezolvată de conducătorii ei, care urmau să fie aleși ulterior. Totodată, conciliul a definit situația juridică a cruciaților, ei și bunurile lor fiind fiind luați sub protecția bisericii. Papalitatea se temea de înrolarea unor elemente nedorite care ar fi semănat dezordini pe drum și ar fi devenit o povară pentru armată, de aceea, tot la Clermont s-a stabilit ca nimeni să nu poată participa la cruciadă fără asentimentul
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
erau proaste. De altfel, problema economică a cruciadei era lăsată să fie rezolvată de conducătorii ei, care urmau să fie aleși ulterior. Totodată, conciliul a definit situația juridică a cruciaților, ei și bunurile lor fiind fiind luați sub protecția bisericii. Papalitatea se temea de înrolarea unor elemente nedorite care ar fi semănat dezordini pe drum și ar fi devenit o povară pentru armată, de aceea, tot la Clermont s-a stabilit ca nimeni să nu poată participa la cruciadă fără asentimentul
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
parte a lumii în timpul episcopatului său îndelungat. De asemenea, a vizitat Australia de șase ori. A condus un turneu cu ocazia jubileului de argint (18 mai - 20 decembrie 1996), în Europa, Canada, SUA și Australia. În timpul celor zece ani de papalitate, până în 1981, Papa Shenouda al III-lea a avut neînțelegeri cu președintele egiptean Anwar Sadat. Relația dintre cei doi s-a deteriorat din mai multe motive: Sadat era văzut de Shenouda ca un dictator în devenire, după acordul cu Israelul
Shenouda al III-lea () [Corola-website/Science/313941_a_315270]
-
În Egipt, guvernul nu recunoaște convertirea de la islam la creștinism; de asemenea, anumite căsătorii interconfesionale nu sunt permise, ceea ce previne căsătoriile între creștinii convertiți și cei născuți în comunitățile creștine, iar copiii părinților convertiți la creștinism sunt considerați tot musulmani. Papalitatea Papei Shenouda al III-lea a văzut o expansiune a Bisericii Copte Ortodoxe în America de Nord, de la numai 4 biserici, în 1971, astăzi sunt mai multe de 200. Shenouda a stabilit prima dieceză în ținuturile de imigrare pentru Patriarhia Ortodoxă Coptă
Shenouda al III-lea () [Corola-website/Science/313941_a_315270]