970 matches
-
mineriadele; Iliescu oricum nu mai avea nevoie de „ele” pentru a focaliza Încă o dată, În persoana sa, mai degrabă ezitantă și vizibil confuzionată de staff-ul său - ca și predecesorul său, nu prea Îndepărtat, e drept cu o dimensiune a paranoiei În minus! -, pe „demonul”, societății. Acuzat de toate relele, deși unele veneau de la cabinetul primului-ministru, mass-media și opinia publică Încă nu se obișnuiseră, nu se „adaptaseră” unei reale ambianțe democratice, unde puterea este Împărțită și schimbătoare. Și dacă sub dictatură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cu câte o plimbare În Grădina publică sau În parcul 35 În Întregime „Jidanii” confidențiali ai maistrului Ion Andrei „Prodana”, unde se putea bea o bere Însoțită de un mititel, doi, ori la teatru, temerea organelor aducea mai mult a paranoia decât a prevedere. Oricum, și acesta era un sector vizat de activitatea lui Radu Costache despre care scrisese doar atât: „La tipografie am efectuat 4 controale inopinante (sic!, n.n.) Însă nu am semnalat nimic deosebit”. t. La Teatrul de Stat
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și organul de partid”. Probabil uluit, inginerul Uscatu a Întors a doua zi ziarul pe toate părțile nevenindu-i a crede că el a scris chestia! a.m. Aia da, aia nu! Grijă mare la secretul de stat, tovilor! Este arhicunoscută paranoia de care se Îmbolnăviseră grav conducătorii românilor din cea mai neagră etapă a istoriei patriei noastre: 1 ianuarie 1948 - 22 decembrie 1989. Prin fel de fel de cursuri, simpozioane, școli de lungă sau scurtă durată, etc. li se imprimase oamenilor
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
culmi de progres și civilizație! Sper că s-a reținut lozinca ceaușistă cea mai uzitată de „inventator” În vesela „iepocă” a sa. Din cele 28 de tabu-uri, am extras doar câteva pentru a ilustra cât se poate de elocvent paranoia sistemului comunist. „2) Constituirea și administrarea stocului tampon de materiale metalurgice feroase și neferoase la bazele de aprovizionare și desfacere de sub Îndrumarea și controlul MICM (Ministerul industriei constructoare de mașini, n.n.)”; „3) Compunerea colegiului MICM”; „6) Refacerea sălii de sport
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
28 mai 1968” am extras câteva texte ce au fost aruncate la coșul de gunoi. Citindu-le acum, În anul 2013, ni s-au părut a fi niște gugumănii fără pereche dar altfel se punea problema pe atunci când Ceaușescu, În paranoia sa, se temea să nu-i afle americanii nici măcar „realizărili”. Cenzorul Ion D. Zamfirescu, eliminase din numărul 79/23 mai 1968 al cotidianului Vremea nouă următoarea postață: „În cursul semestrului al II-lea al acestui an, va fi dată În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
bună calitate”. De ce nu voia partidul să-și facă propagandă cu asemenea realizări, nu putem ști, dar măcar se poate observa și de la distanța de o mie de poște obtuzitatea În gândire a mai marilor țării de atunci precum și paranoia de care erau bolnavi până-n măduva oaselor. Ion D. Zamfirescu, semnalase o altă daraveră, bună de pus la gâtu-i o cravată unsă cu săpun „Cheia” la mare cinste și căutare pe atunci. N-ar fi avut să știe ce și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Mureș pentru o perioadă de 12 zile (6.IX.-17.IX. a.c.)”. c.o. Bazele de recepție a cerealelor - secrete de stat! Desigur, pe parcursul derulării acestor episoade ale activității cenzorilor, am găsit numeroase doze de prostie dusă, uneori, până la paroxismul paranoiei. Firește, ideea ținerii sub cheie a unor anumite teme nu aparținuse „colectivului de Împuterniciți” din Vaslui ci ștabilor de la „centru”, bravi purtători ai unor funduri late și grase de atâta ședere comodă pe fotoliile din dotare, indivizi bolșevizați până-n străfundurile
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cândva, chiar și măturătorii de stradă sau vidanjorii closetelor particulare sau de stat se ghidau și Își luau lefurile după planuri prestabilite. Iată că nici cenzorii presei nu făcuseră abstracție și de aici, poate, colosala acribie a acestora, vecină cu paranoia. Colectivul vasluian reunit sub semnătura boss-ului Ion Andrei, a emis la finele anului 1972 un „Plan de măsuri În scopul realizării sarcinilor pe anul 1973”. Iată doar câteva dintre ele: „1. Îmbunătățirea pregătirii politico-profesionale a Împuterniciților prin folosirea cît
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
nu poate să le schimbe acest destin absurd, un clișeu comun în reprezentările apusene și în auto-reprezentările românești. Iată de ce reprezentările acestea despre România nu sunt povești cu happy end. Iubirea sfârșește în moarte, adevărul cochetează cu minciună, normalitatea cu paranoia, speranța cu sinuciderea, evidența cu conspirația, iar visele de libertate în coșmaruri. În ceea ce-i privește pe românii care apar în aceste cărți, ei încearcă să se facă față destinului lor imuabil, uneori într-o disperată căutare a identității, alteori
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Goldsworthy, Inventing Ruritania. The Imperialism of the Imagination, 1998; Maria Todorova, Inventing the Balkans, 1997. Specialiștii au definit Balcanismul ca studiu critic al reprezentării coloniale diferit de Orientalism: În loc să reprezinte Balcanii concret, fie ca spațiu geopolitc, ori ca popor cu "paranoia colectivă", acești autori încep să reprezinte Balcanii ca "loc" într-o geografie discursivă. Altfel spus, ca fiind obiectul unui corpus coerent de cunoaștere Balcanismul. Astfel, în loc să ne spună ce sunt Balcanii, ei au transformat problema Balcanilor în problema limbajului imperial
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
să nimicească Tradiția românească, Satul, Biserica și Cultura -, ci de mediile literare și culturale care nu au știut sau nu au putut, imitându-i măcar În parte pe colegii lor Unguri sau Polonezi, să se organizeze cât de cât În fața paranoiei dictatorului și a liotei sale securisto-partinice, de profitori. (Nota bene: dictatorul era el Însuși părăsit de prima sa echipă, „tânără”, cu care venise la putere În ’65 și cu care, Împreună, reușise câteva fapte remarcabile - descentralizarea economică și administrativă, critica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ticăloși, cu Domni asasini, cu „porci de Domni”, ca să mă exprim astfel! Da, dar... cu acesta ne-am Înșelat! Da, poți să te „Înțelegi” cu un aventurier, cu un „porc”, dar... nu cu un nebun! Pentru că „ăsta” e nebun, semnele paranoiei puterii au izbucnit În ultima vreme cu violență, eu le-am Întrezărit de prin ’71, dar nimeni nu m-a crezut, nimeni nu m-a urmat; toți, chiar și scriitorii mai În vârstă - sau mai ales aceștia! -, au crezut că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
istoria națională, la domnitori, la tradiție, În definitiv. Acest „apel la reala tradiție” s-a făcut Însă continuându-se ațâțarea „maselor largi” - a lumpenului, mai ales, tot mai numeros de la sate și orașe - contra elitei, contra „străinilor”! După cum vedem, În paranoia sa, care se va accentua cu anii și cu izolarea lui tot mai mare de popor și de realitate, Ceaușescu păstra Încă o anumită abilitate În a manevra oamenii. Țara românească, spre deosebire de „suratele” ei comuniste, care, ploconindu-se mai mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și imprevizibilă În care voiam să mă arunc, În afară de propriile-mi calități - pe care Însă nu le verificasem Într-o atare, inedită situație! - era cel al prietenilor și colegilor mei care, credeam eu, trebuiau și ei să fie conștienți de paranoia conducătorului statului și de prăpastia pe care acesta o pregătea nu numai culturii, dar și Întregii națiuni! (Abia după trei decenii urma să se descopere În arhivele c.c.-ului procesul verbal al excluderii din c.c., din partid și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
omul nou!”. „Feriți-vă de idealuri, de visuri”, spunea Nietzsche, ele se pot Îndeplini!” Idealurile, „visurile” sociale pe care unii oameni (normali!Ă le numesc utopii, iar unii politicieni sau unii oameni de știință - programe politice revoluționare; ambii bolnavi de paranoia „adevărului absolut”, În a cărui posesie credeau că se află Grecii, care știau totul, și au botezat această boală a spiritului, care a făcut o „carieră” atât de fulminantă În secolul trecut, drept Hybris: o Îmbolnăvire de o aroganță nemăsurată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
decenii la rând și au rezistat anilor lungi de sărăcie, umilințelor „editoriale”, singurătății aspre, ridicolului chiar! Ceva, cum mai spuneam, ce se Învecinează cu anumite „boli nervoase”, cu anumite „manii”, Înrudite unui tip accentuat de megalomanie, dacă nu chiar de paranoia! Dar, pentru a detalia cumva „treptele succesului”, trebuie spus că prima condiție, cum am numit-o, aceea de a locui un timp Într-un mare centru de cultură, este deja o formă de succes. Apoi, aceea de a găsi o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de pe figura bunicii contestatare pe mutra convalescentă a unei națiuni ; dar este o simplă metonimie : tragicomedia turbată a lui Daneliuc este de fapt despre o mamaie confuză, scăpată de sub control, care iubește nebunește televizorul și vede comploturi peste tot. O paranoie ambulantă, cu basma. N-am citit romanul inspirator, dar pot să afirm, cu un entuziasm abia temperat de acrelile meseriei de critic, că Sistemul nervos este cel mai bun film al lui Daneliuc de după 89 ! în trena și în vâna
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
juca un rol în istorie. Chiar și mediocritățile sau cei sub medie, precum și copiii sau idioții pot deveni figuri istorice, dacă au puterea la îndemână 7. Uneori chiar nebunii ajung la conducere, deși este greu de stabilit dacă nebunia sau paranoia sunt patologice, sau pur și simplu este vorba de puterea absolută care corupe firea umană la fel de absolut. Caligula, Nero, Ivan cel Groaznic, Borgia, Hitler, Stalin, Pol Pot, Idi Amin, Ceaușescu, Saparmurat "Turkmenbashi" Niyazov se înscriu în galeria conducătorilor de tristă
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
de șef al unei Comisii de înființare a unei noi edituri, de membru al Biroului U.S. și de membru supleant c.c. - Mizil, unul dintre activiștii „luminați” din preajma „primului” Ceaușescu (el însuși, apoi, dat la o parte și victimă a „paranoiei crescânde” a tiranuluiă, ce răspundea de cultură în cadrul conducerii de partid, accepta „ideea” unei edituri a scriitorilor, dar „fără clasici și fără literatură universală”, deci fără surse reale de venit și fără titluri de mare prestigiu, iar Breban, în săptămâni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Ceaușescu” a retras cele afirmate public în iulie ’71, că reacționasem astfel, mult prea radical, aflat la distanță și înșelat de cețurile și opticile occidentale!... Nimeni, cu foarte, foarte puține excepții, nu a înțeles atunci, la începuturile puterii dictatoriale când paranoia născândă ar fi putut fi limitată, dacă nu răsturnată, că periclitată, atunci, în ’71, nu era cultura, în primul rând, ci se pregătea ruina întregii națiuni, România separându-se încă o dată de țările democratice occidentale, dar și de cele cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
românești, până la caricatură, cu ideea, secretă - de altfel, tot mai puțin ascunsă! -, de a fonda o dinastie!... O contradicție in adjecto pentru un sistem și o ideologie colectivistă, comunistă, nu numai „antisovietică”, dar și profund anti-leninistă. Probabil, în ultimă instanță, paranoia puterii de care era posedat tot mai evident - generos și pervers alimentată nu numai de unii oportuniști locali, interni, dar și de unele mari state care, la modul cinic, așa cum procedează de altfel imperiile, îl foloseau pe „micul și îndărătnicul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
lipsa de reacție a elitei culturale la cele ce se pregăteau, deși, e drept, la începutul anilor ’70 eram încă departe de a bănui, și eu, și prietenii mei, până la ce forme aberante aproape fascistoide, îl va împinge pe Ceaușescu paranoia sa politică, tot mai evidentă, tot mai nocivă, tot mai greu de limitat. Eram stupefiat de incapacitatea elitei științifice și culturale de a reacționa în fața unei dictaturi ce se năștea, aproape fiecare încerca să-și apere propriile poziții sau să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
o explicație rezonabilă față de cele pe care au trebuit să le suporte ani și decenii la rând, incapacitatea de a se organiza în forme eficiente de protest și de limitare a puterii personale a unui om care se credea, în paranoia sa crescândă, un trimis al destinului României?!... Azi, iată, noi, scriitorii ne întoarcem la acele vremuri și la „atmosfera”, la „psihologia” lor, iute uitată sau chiar răstălmăcită de cei care nu au trăit-o sau care vor să „explice” cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de cinism, de cât e nevoie într-un asemenea „contract” la un asemenea nivel. Eu am făcut enorma greșeală politică de „a crede” în liderul politic, investindu-l nu cu prea multe calități, dar neluând în „calcul” „îmbolnăvirea lui psihică” paranoia sa. De altfel, cine a bănuit-o, cine a prevăzut-o?! Sigur, scepticii, de care am mai vorbit la modul generic, aveau rezerve față de el la modul „firesc”, adică dispreț față de instrucția sa precară, mefiență față de trecutul său de „dur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
șef al culturii, fără nuanțe!Ă, mefiență, neîncredere ca față de orice șef comunist, față de „orice” dictator, instalat cu ajutorul armatei fals de eliberare sovietice și care diriguie cu ajutorul nemijlocit al poliției politice și al armatei ideologizate. Dar... nimeni nu bănuia „boala, paranoia” care urma să-l cuprindă și care avea să târască România, în contrast falagrant cu țările vecine, comuniste și ele, într-o „enclavă” economică și ideologică, în mijlocul Europei, frizând absurdul social, ca într-o piesă de treatru scrisă de un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]