632 matches
-
senzației de necesitate de defecație. Fibrele parasimpaticului sacrat conduc și comenzile efectoare care declanșează unde peristaltice în colonul descendent, sigmoid și rect, având drept rezultat împingerea fecalelor spre anus. Sfincterul anal intern se contractă sub influența impulsurilor simpatice, pe când cele parasimpatice exercită un efect relaxant. Controlul asupra sfincterului anal extern se exercită prin intermediul nervilor rusinoși. Distensia rectului determină relaxarea sfincterului anal intern, deplasarea materiilor fecale spre anus și contracția instantanee a sfincterului anal extern care oprește defecația. Prin controlul voluntar al
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
vasoactiv (VIP), substanța P, somatostatin, enkefaline, colecistokinină, peptid eliberator de gastrină (GRP), neurotensină și angiotensină II. Plexurile nervoase sunt responsabile de toate tipurile de mișcări de la nivel intestinal. Intestinul primește o inervație extrinsecă dublă: de la sistemul nervos autonom, cu activitate parasimpatică colinergică care determină o activitate crescută a mușchiului neted intestinal și activitate simpatică noradrenergică are efecte inverse asupra mușchiului neted intestinal, dar produce contracția sfincteriană. Fibrele preganglionare parasimpatice trimit aproximativ 2000 de aferențe vagale precum și alte eferențe prin nervii sacrați
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Intestinul primește o inervație extrinsecă dublă: de la sistemul nervos autonom, cu activitate parasimpatică colinergică care determină o activitate crescută a mușchiului neted intestinal și activitate simpatică noradrenergică are efecte inverse asupra mușchiului neted intestinal, dar produce contracția sfincteriană. Fibrele preganglionare parasimpatice trimit aproximativ 2000 de aferențe vagale precum și alte eferențe prin nervii sacrați. In general, ele fac sinapsă cu neuronii colinergici din plexurile mienteric și submucos. Fibrele simpatice sunt postganglionare; multe din ele se termină pe neuronii postganglionari colinergici, unde inhibă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Fick) sau prin metoda diluției indicatorului. Se numește index cardiac raportul dintre debitul cardiac și suprafața corporală (sau masa corporală). In mod evident debitul cardiac este determinat de factorii care influențează frecvența cardiacă (mai ales raportul dintre influența simpatică și parasimpatică) și volumul sistolic (reglare homometrică prin modificări de contractilitate sub control nervos și umoral și reglare heterometrică de către pre-sarcină și post sarcină). Numeroase condiții fiziologice pot determina mari creșteri ale debitului cardiac: postprandial (30%), emoții (50-100%), efort (până la 700%), temperatură
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
debitul sanguin crescut la nivelul mușchilor scheletici este asigurat de vasodilatația locală și de creșterea presiunii arteriale, astfel că o creștere presională de numai 30-40 % asigură o dublare a debitului în acest sector. Vasele sanguine umane sunt lipsite de inervație parasimpatică, cu excepții notabile (creier, tubul digestiv, glande salivare, organe genitale). Terminațiile parasimpatice folosesc ca mediator principal acetilcolina, cu efect vasodilatator dependent de endoteliu, dar nervii perivasculari conțin și neuroni nitrergici și peptidergici, astfel încât vasodilatația neurogenă este mediată și de oxidul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
și de creșterea presiunii arteriale, astfel că o creștere presională de numai 30-40 % asigură o dublare a debitului în acest sector. Vasele sanguine umane sunt lipsite de inervație parasimpatică, cu excepții notabile (creier, tubul digestiv, glande salivare, organe genitale). Terminațiile parasimpatice folosesc ca mediator principal acetilcolina, cu efect vasodilatator dependent de endoteliu, dar nervii perivasculari conțin și neuroni nitrergici și peptidergici, astfel încât vasodilatația neurogenă este mediată și de oxidul nitric și de diverse peptide, cum ar fi peptidul intestinal vasoactiv (vasoactive
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
folosite în descrierea controlului nervos al mușchiului neted vascular la acest nivel. Fibrele menționate sunt terminații axonale ale neuronilor simpatici cu corpul celular plasat în ganglionii paravertebrali. Vasele sanguine mai posedă și inervație senzitivă, iar în unele teritorii fibre motorii parasimpatice determină vasodilatație. Alte fibre motorii sunt cele vasodilatatoare simpatice și cele non-adrenergice non-cholinergice (NANC). Dintre cele două componente ale sistemului nervos vegetativ, cea simpatică este mult mai bine reprezentată și mai activă la nivel vascular. Există un puternic tonus simpatic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
profunde și sinusurile durale mai ales prin venele jugulare dar și prin venele paravertebrale, oftalmice, emisare și plexurile venoase pterigoidale. Inervația vasculară este reprezentată de neuroni postganglionari simpatici vasoconstrictori din ganglionii cervicali superiori (care eliberează noradrenalină și NPY), neuroni postganglionari parasimpatici vasodilatatori din ganglionul sfenopalatin (care eliberează acetilcolină și VIP) și neuroni senzoriali din ganglionii trigeminali (care eliberează peptide vasodilatatoare: SP, CGRP, VIP). Lichidul cefalorahidian are o compoziție similară cu lichidul extracelular cerebral și este format jumătate în plexurile coroide, jumătate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
monitorizat acești parametri la pacienții cu rezistență mare a căilor aeriene (de exemplu, în astmul bronșic). Un alt factor determinant al calibrului căilor aeriene este tonusul mușchiului neted bronșic; acesta este sub control vegetativ. Stimularea simpatică produce dilatație, pe când activitatea parasimpatică produce constricție bronșică. O scădere a PCO2 alveolar are ca rezultat hiperventilație sau o reducere locală a fluxului sanguin pulmonar care, de asemenea, produce bronhoconstricție, probabil prin acțiune directă asupra mușchilor netezi ai căilor aeriene. Constricția bronșică are loc reflex
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de receptori β-adrenergici, ce pot fi stimulați de către componentul simpatic al sistemului nervos vegetativ. Nervul hipogastric, ce inervează corpul vezical, conține fibre simpatice ce inervează corpul vezicii și a căror stimulare inhibă contracția detrusorului vezical. Pe de altă parte, stimularea parasimpatică, ce este realizată prin intermediul nervilor pelvini, produc contracția mușchiului detrusor. Stimularea simpatică are loc predominat în cursul umplerii vezicale, în vreme ce stimularea parasimpatică are loc în timpul micțiunii. Colul vezical prezintă două sfinctere. Sfincterul intern este alcătuit din fibre musculare netede, la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
simpatice ce inervează corpul vezicii și a căror stimulare inhibă contracția detrusorului vezical. Pe de altă parte, stimularea parasimpatică, ce este realizată prin intermediul nervilor pelvini, produc contracția mușchiului detrusor. Stimularea simpatică are loc predominat în cursul umplerii vezicale, în vreme ce stimularea parasimpatică are loc în timpul micțiunii. Colul vezical prezintă două sfinctere. Sfincterul intern este alcătuit din fibre musculare netede, la fel ca și detrusorul și se extinde către colul vezical. Ca și detrusorul, sfincterul intern este controlat de către sistemul nervos vegetativ și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
are originea în coarnele anterioare ale măduvei spinării lombo-sacrate și este distribuită prin intermediul nervilor rușinoși. In timpul micțiunii, centrii supraspinali blochează stimularea de către nervii hipogastrici și rușinoși. Se produce relaxarea sfincterelor intern și extern și îndepărtează inhibiția simpatică a receptorilor parasimpatici. Aceasta va produce trecerea prin colul vezical a urinei, propulsată de presiunea internă generată de contracția reflexă a detrusorului la care se adaugă și presiunea abdominală (fig. 119). Relaxarea adaptativă (prin plasticitate), reprezintă capacitatea vezicii urinare a-și mări volumul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
a rezistenței reduse la flux și a activității contractile a mușchiului, rezultă activarea întoarcerii venoase din teritoriul activ muscular, urmată de creșterea umplerii diastolice, forței de contracție a inimii, minutului-bătaie. Pe de altă parte, descărcările adreno-simpatice dublate de scăderea tonusului parasimpatic stimulează contractilitatea și frecvența cardiacă, contribuind la creșterea debitului cardiac de la 5 - 6 l / min, până la 30 l/min. De remarcat că acesta crește în timpul efortului mai mult pe seama frecvenței cardiace, la neantrenați, și pe seama volumului sistolic la sportivii bine
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
în sângele venos concentrația O2 este de 100-110ml/litru de sânge, în țesuturi rămânând 80-90ml O2. Frecvența cardiacă - prezintă valori scăzute la sportivii care desfășoară antrenamente vreme îndelungată. Ea poate atinge valori de 30-40 bătăi/minut, aceasta datorită creșterii tonusului parasimpatic. În schimb în eforturi maxime se poate adapta mai bine decât inima celui neantrenat. În principiu la neantrenați, la eforturi ușoare, FC atinge 90-120 bătăi / minut, la eforturi moderate 120-140 bătăi / minut, la eforturi submaximale 150-170 bătăi / minut, iar la
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
determină persoana să fugă conduce spre gesturi de ascundere sau de depărtare; c) fericirea caracterizându-se printr-o activitate sporită a centrului creierului și favorizând o creștere energetică determină apariția gesturilor de bucurie și de apropiere; d) dragostea generând trezire parasimpatică, relaxare și mulțumire antrenează apariția gesturilor de mângâiere și de îmbrățișare; e) surpriza permițând unei persoane mărirea razei vizuale și totodată pătrunderea în cantitate mai mare a luminii în retină provoacă ridicarea sprâncenelor; f) dezgustul transmițând în întreaga lume același
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
normale a miocardului perilezional. 1.5. Disfuncția autonomă cardiacă Neuropatia autonomă cardiacă este rezultatul visceralizării diabetului complicat. Prin neuropatie diabetică vegetativă cardiacă se înțelege ansamblul tulburărilor cardiace apărute în diabetul zaharat ca urmare a afectării nervilor vegetativi (autonomi) simpatici și parasimpatici, datorită microangiopatiei și tulburărilor metabolice specifice; după Braunwald și colaboratorii(8), această entitate este denumită „disfuncție autonomă cardiacă”. Una dintre consecințele clinice este percepția redusă sau absența durerii precordiale ca semnal de ischemie, putând conduce la leziuni care se instalează
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
frecvente decât la pacienții nediabetici și pot fi trecute cu vederea, întârziindu-se diagnosticul. Afectarea aparatului cardiocirculator prin neuropatie vegetativă are semnificație clinică, diagnostică și prognostică la pacienții diabetici. Din punct de vedere fiziopatologic, de mare importanță este scăderea tonusului parasimpatic vagal, care lasă o predominență simpatică, manifestată printr-o frecvență cardiacă crescută. Tahicardia presupune un consum de oxigen crescut dar și scurtarea duratei diastolei, reducând în acest fel fluxul sangvin miocardic. Dezechilibrul celor două componente vegetative, simpatică și parasimpatică, mergând
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
tonusului parasimpatic vagal, care lasă o predominență simpatică, manifestată printr-o frecvență cardiacă crescută. Tahicardia presupune un consum de oxigen crescut dar și scurtarea duratei diastolei, reducând în acest fel fluxul sangvin miocardic. Dezechilibrul celor două componente vegetative, simpatică și parasimpatică, mergând până la denervare cardiacă, predispune și la apariția unor aritmii maligne cu risc de moarte subită. La baza anomaliei de tonus vegetativ simpatic stau numeroși factori cu rol patogenic: metabolici, vasculari, hemoreologici, deși patogeneza nu este complet explicată. Heterogenitatea atât
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
umplere ventriculară diastolică. Ecografia Doppler este o metodă accesibilă și fiabilă de evaluare a disfuncției diastolice a VS, prin analiza velocităților din cursul fluxului transmitral (17, 22). Disfuncția autonomă. IC este asociată mai ales cu anomalii ale activării simpatice, denervare parasimpatică și reducerea sensibilității baroreflexe. Disfuncția autonomă parasimpatică este prima care apare cronologic în evoluția diabetului și precede apariția manifestărilor clinice ale neuropatiei autonome. Prin tahicardia persistentă pe care o generează, are loc o reducere a diastolei și ca urmare o
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
metodă accesibilă și fiabilă de evaluare a disfuncției diastolice a VS, prin analiza velocităților din cursul fluxului transmitral (17, 22). Disfuncția autonomă. IC este asociată mai ales cu anomalii ale activării simpatice, denervare parasimpatică și reducerea sensibilității baroreflexe. Disfuncția autonomă parasimpatică este prima care apare cronologic în evoluția diabetului și precede apariția manifestărilor clinice ale neuropatiei autonome. Prin tahicardia persistentă pe care o generează, are loc o reducere a diastolei și ca urmare o agravare a ischemiei miocardice. Predominența tonusului simpatic
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
în evoluția diabetului și precede apariția manifestărilor clinice ale neuropatiei autonome. Prin tahicardia persistentă pe care o generează, are loc o reducere a diastolei și ca urmare o agravare a ischemiei miocardice. Predominența tonusului simpatic care rămâne necontracarat de componenta parasimpatică defectivă duce la o predispoziție pentru aritmii, cu atât mai mult în condițiile ischemiei miocardice. IC este categoric o stare patologică asociată cu insulinorezistență (44, 57). Pacienții nediabetici cu insuficiență cardiacă prezintă scăderea sensibilității la insulină comparativ cu subiecții de
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
la pacienții cu T1DM (25). Scăderea secreției de insulină și creșterea secreției de glucagon sunt reglate în special de factori locali de la nivelul pancreasului, existând însă date și ale implicării centrale în răspunsul glucagonului, prin activarea sistemului nervos simpatic și parasimpatic (82). În schimb, activarea simpatoadrenergică, creșterea secreției de cortizol și STH sunt controlate de centrii cerebrali (hipotalamusul ventromedial), cu activarea centrilor nervoși autonomi hipotalamici și stimularea sistemului simpatoadrenal periferic prin intermediul axei hipotalamo-hipofizo-adrenale (fig. 9). Deși glucagonul este hormonul cu rolul
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92271_a_92766]
-
și coma hipoglicemică. Întrucât atitudinea terapeutică în aceste două situații este total diferită, cunoașterea semnelor de diferențiere este deosebit de importantă. Aceste semne sunt redate pe larg în Tabelul 11. Simptomatologia hipoglicemiei este secundară activării componentelor sistemului nervos autonom (simpatică și parasimpatică), urmată de stimularea organelor țintă pe calea nervilor periferici autonomi, cu creșterea secreției de adrenalină la nivelul glandelor adrenale. Simptome ca: palpitații, tremurături, nervozitate, anxietate sunt de natură adrenergică, în timp ce stimularea colinergică, asociată cu activarea α-adrenoreceptorilor de către catecolaminele circulante, provoacă
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92271_a_92766]
-
venos stâng brahiocefalic. Sângele venos timic mai drenează în venele toracice interne, tiroidiene inferioare, pericardo-frenice. Căile limfatice eferente, ce părăsesc timusul, ajung în ganglionii toracici interni, ganglionii mediastinali anteriori (prevasculari) și ganglionii pulmonari hilari. Timusul are dublă inervație simpatică și parasimpatică. Timectomia se poate realiza pe cale cervicală, transsternală (sternotomie parțială sau totală), toracoscopic sau prin toracotomie. În caz de miastenie se preferă abordul chirurgical miniinvaziv, iar în prezența timomului, sternotomia este calea de ales. Structurile endocrine Tiroida mediastinală În mod normal
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
nivelul plexului nervos mezenteric superior, vase limfatice, ganglioni limfatici și vase sanguine [30]. El este situat retropancreatic, între capul, procesul uncinat pancreatic și șanțul interaorticocav, posterior VMS și AMS (fig. 305 și 306). Mezopancreasul conține fibrele nervoase eferente postganglionare simpatice, parasimpatice și fibre nervoase viscerosenzitive [31]. La acest nivel are loc invazia perineurală în cancerul pancreatic cefalic, prezentă în până la 77% din cazuri [31]. În timpul rezecției chirurgicale mezopancreasul trebuie excizat în totalitate, dat fiind că la acest nivel se înregistrează cel
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]