654 matches
-
munte, unde magazia și grajdul pentru animale erau așezate in prelungirea caselor de locuit. Curtea gospodăriilor era pavată cu lespezi sau cu piatră de râu. Uneori avea două cărări de lespezi, între ele cu ronduri de flori (Fig.18) sau parcele pentru legume și zarzavaturi. Arta decorativă a caselor își găsește izvorul în tradiția de veacuri a locuitorilor, meșteri neîntrecuți în ciplirea și fasonarea lemnului. Fiecare casă reprezenta, atât în interior, cât și în exterior un adevărat muzeu etnografic. Până astăzi
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
et s'embrouille tout le possible et l'inconcevable". 24 Ion Barbu, "I. Valerian: De vorbă cu d-l Ion Barbu", în Versuri și proza, 1984, p. 136. 25 Henri Bergson, "Matière et mémoire", în Oeuvres, 1970, p. 213: "Justement parce que le souvenir d'intuitions antérieures analogues est plus utile que l'intuition même, étant lié dans notre mémoire à toute la série des événements subséquents et pouvant par là mieux éclairer notre décision, îl déplace l'intuition réelle, dont
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
proclamând istorii împlinite sau numai necesare. Durată specială a poeziei d-lui Blaga e durată Fabulei, vis al umanității". 22 Cf. Gilles Deleuze, Le bergsonisme, 2004, p. 56: " La durée est bien succession réelle, mais elle ne l'est que parce que, plus profondément, elle est coexistence virtuelle" (italice în original). 23"Alfabetul prismatic" este, totodată, o metaforă pentru modul cotidian de a vedea spațializat, i.e., fragmentar și discontinuu, lumea din jurul nostru, "comentat" poetic în "Dioptrie", si desemnează o lectură inadecvată
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
dire, elle n'introduit pas ces sentiments en nous; elle nous introduit plutôt en eux, comme des passants qu'om pousserait dans une danse" (1008). 71 Gilles Deleuze, Le bergsonisme, 2004, p. 117: "Bref, l'émotion est dréatrice (d'abord parce qu'lle éxprime la création tout entière) ; ensuite parce que'ell crée elle-meme l'œuvre ou elle s'exprim ; enfin ; parce qu-elle communicque aux spectateurs opu auditeurs un peu de cette créativité". 72 Ibidem: "Et qu'este ce que cette
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
elle nous introduit plutôt en eux, comme des passants qu'om pousserait dans une danse" (1008). 71 Gilles Deleuze, Le bergsonisme, 2004, p. 117: "Bref, l'émotion est dréatrice (d'abord parce qu'lle éxprime la création tout entière) ; ensuite parce que'ell crée elle-meme l'œuvre ou elle s'exprim ; enfin ; parce qu-elle communicque aux spectateurs opu auditeurs un peu de cette créativité". 72 Ibidem: "Et qu'este ce que cette émotion créatricesinon précisément une Mémoire cosmique, qui actualise a
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
dans une danse" (1008). 71 Gilles Deleuze, Le bergsonisme, 2004, p. 117: "Bref, l'émotion est dréatrice (d'abord parce qu'lle éxprime la création tout entière) ; ensuite parce que'ell crée elle-meme l'œuvre ou elle s'exprim ; enfin ; parce qu-elle communicque aux spectateurs opu auditeurs un peu de cette créativité". 72 Ibidem: "Et qu'este ce que cette émotion créatricesinon précisément une Mémoire cosmique, qui actualise a la fois tous le nivéaux. Qui libère l'homme du plan ou
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
poètes, tous musiciens. Mais le plus souvent, nous n'apercevons de notre état d'âme que son déploiement extérieur. Nous ne saisissons de nos sentiments que leur aspect impersonnel, celui que le langage a pu noter une fois pour toutes parce qu'il est à peu près le même, dans leș mêmes conditions, pour tous leș hommes. Ainsi, jusque dans notre propre individu, l'individualité nous échappe. Nous nous mouvons parmi des généralités et des symboles, comme en un champ cloș
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
de l'obligation politique, en affirmant que Locke construit le consensus moral autour des valeurs chrétiennes, dont l'intuition est garantie par la connaissance de la loi naturelle. C'est la religion chrétienne qui est la source de la solidarité, mais non parce que la révélation serait source d'autorité, mais précisément parce que l'autorité n'est pas révélée. Il convient de fonder l'autorité politique non sur la révélation, mais sur le consensus moral vers lequel les individus sont conduits par
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
consensus moral autour des valeurs chrétiennes, dont l'intuition est garantie par la connaissance de la loi naturelle. C'est la religion chrétienne qui est la source de la solidarité, mais non parce que la révélation serait source d'autorité, mais précisément parce que l'autorité n'est pas révélée. Il convient de fonder l'autorité politique non sur la révélation, mais sur le consensus moral vers lequel les individus sont conduits par la loi de nature. L'obligation de nature a deux
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
situație încît de a devenit, în cazul celor occidentale, marcă a genitivului, iar, în română, deși se construiește cu acuzativul, exprimă tot conținutul genitivului: margine de pădure = marginea pădurii; în celelal-te limbi romanice nu există însă un asemenea paralelism: it. parco di divertimenti, fr. la famille de notre ami, sp. la casa de mi padre, pg. o muro de um edificio, contractat cu articolul hotărît: o muro do edificio. În mod similar, funcțiile dativului au ajuns să se redea cu ajutorul prepoziției
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
prindea. Ce figură inconfundabilă acest Valer Mitru! Cine își mai amintește de el? Cum să nu, încă mulți dintre noi probabil îl mai văd furișându-se pe pavajele care-l conduceau spre cele trei locuri cu destinații precise, de parcă neîndurătoarele Parce i-ar fi stabilit cu exactitate capetele de drum, unul la Radio, altul la Tipografie, celălalt și ultimul spre garsoniera sărăcăcioasă de pe "Cuza Vodă", ticsită de ziare și reviste. Micile eseuri rostite la microfon, între două strănuturi cu multe scuze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
le comte Goluchowski, m’a confié dans une conversation que les intérêts de l’Autriche Hongrie ne peuvent souffrir d’union personnelle dans la péninsule des Balkans. On tient à Vienne l’élection du roi Charles de Roumanie pour impossible, parce que le trône de Bulgarie n’est point sûr; et que la perte du trône de Bulgarie entraînerait celle du trône de Roumanie. Dernièrement a paru dans des feuilles locales la nouvelle alarmante que nos troupes évoluaient aux frontières de la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
ministre Bratiano l’assurance qu’il n’éxiste entre le gouvernement royal et les gouvernants illégaux bulgares aucune entente diplomatique sur l’occupation du trône de Bulgarie par le roi Charles. Cependent je ne puis me fier à cette déclaration, parce que, dans le derniers temps, une fort agitation du parti de l’opposition a ébranlé la confiance de la nation dans le gouvernement actuel. Celui-ci est donc obligé, pour se maintenir au gouvernail, d’inventer des combinaisons multiples pour attirer le
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
nu cu mult trecuți de 20 de ani. Și nu am putut să nu rețin un lucru: mai junii poeți nu s-au arătat (prea, foarte!) radicali, precum s-ar fi putut aștepta cineva și se mai crede în virtutea unor parti pris-uri. Dânșii nu au fost din partea... literaturii pe care n-o mai chinuie problemele artei (... ca artă!) și care se opintește din răsputeri să fie actuală (prin radicalism și sfidare), năucitoare, transformându-se într-o acțiune ciudată, grotescă, în așa-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
fapt, semnul adânc al modernității noastre, acea „luptă pentru libertate care trebuie să aibe loc zilnic” cum se arată, cum se „strigă” În ultimele rânduri ale lui Faust II, al lui Goethe, un răspuns polemic dat Antichității care credea că Parcele ne aruncă În leagăn destinul și firea. Firea, da, cu multă probabilitate, temperamentul și, parțial, caracterul; dar... destinul?! De fapt, pentru a Îndrăzni Încă o dată să abordăm acest concept pe care filosofia actuală, profund postromantică, nu prea Îndrăznește să-l
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
să se finalizeze Încă În timpul vieții și puterii lor, apreciate ca foarte Îndelungate. Ce să mai vorbim de comerțul Înfloritor al unor bogătași americani care cotizează la unele noi firme de congelare a trupului sau de cei ce-și cumpără parcele pe lună!... Pubertatea și fantasmele ei nu se opresc, se pare, niciodată!... Iar toate aceste „surogate” de soluții ale imortalității vin, se pare, din aprecierea pur cantitativă a vieții, a existenței, din „prelungirea” ei peste limitele firești. Nemurirea În forma
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
et la Fornarina. Les secrets de la [?] de Cadigran. Le budget n'est pas un coffre-fort, mais un arrosoir; plus il puisse et répand l'eau, plus un pays prospère. Les premiers cheveux blancs amènent les dernières passions, les plus violentes parce qu'elles sont à cheval sur une puissance qui finit et sur une faiblesse qui commence. Tinerii pomăduiți... Pentru ei starea văzduhului e singura chestiune a Orientului. A mesure que l'homme s'avance dans la vie, l'égoïsme se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
temperatură foarte bună pentru mers. Până la prima localitate, Viana, drumul are mai multe urcușuri și coborâșuri printre lanuri de grâu treierat sau printre plantații de viță de vie. Multă vie mai cultivă spaniolii. Admir rândurile drepte, solul curat și îngrijit; parca îți vine să părăsești camino și să te plimbi printre rândurile de viță ce anunță o recoltă bogată. Dar îmi continui mersul pe drum, cu un pas hotărât, cadențat aproape, mereu același și puțin mai accelerat decât al multor pelerini
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
dragoste pentru litera scrisă, pe care dascălii mi-au canalizat-o În direcția aleasă. Dacă astăzi sunt cel care m-ați prezentat, sunt rezultatul acumulărilor dobândite de la cei În mijlocul cărora mi-am desfășurat activitatea. La intrarea În această lume vremelnică, Parcele sau Ursitoarele mi-au marcat drumul. El a Început Într-un sat de pe Valea Târnavelor, s-a oprit câteva clipe hotărâtoare În Cetatea Sibiului, a continuat apoi spre Cetatea lui Bucur, pentru a mă forma În arta tămăduirilor suferințelor animalelor
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
ar fi foarte greu, mai întâi pentru că nu am scris despre proză și dramaturgie, apoi pentru că... domiciliul meu de mic provincial vă dați seama că mă împiedică de la documentarea amplă reclamată de o atare scriere de anvergură. Poate, cândva, dacă Parcele vor mai fi indulgente, se va închega o istorie a poeziei. Care sunt păcatele cele mai păguboase ale literaturii române de azi, de ieri, dintotdeauna? Ar fi excesiv pentru spațiul prezentului dialog să reflectăm la literatura română din trecut, ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
prieten de la Noua Revistă Română Felix Aderca, caporalul Aurel din Moartea unei republici roșii, fumând de-a călare În fruntea brigăzii sale, fără gând la inamicul improbabil, și rostogolin du-se deodată de pe cal la câteva focuri răzlețe trase de parti zani. Ca urmare a acestei neașteptate Întâmplări, ostașii noștri o rup seră la fugă; iar când, după panica potolită de ofițeri cu latul să biilor pe spinările oamenilor și cu Înjurături de mamă, se-ntoarseră cu toții spre colonel, Îl găsiră
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
sau cele trecute de vârsta canonică, dar Încă neînrăite, pe care Încercam să le salvez cu un cuvânt amabil, cu o privire și un surâs din ungherul cel mai Întunecos al salonului unde ascultam, cu false și sleite zâmbete de parti cipare, sporovăielile și glumele nesărate ale bărbaților atenți numai cu cucoanele frumușele, tinerele și prea mulțumite de ele. Am descoperit În aceste suflete exilate, deportate prin ținuturile pustii și reci de orice afecțiune ale celibatului sau ale văduviei Îndelungate, depozite
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Ebraice din Ierusalim (director Dalia Ofer și, din 2003, Robert S. Wistrich, precum și fostul director de cercetare Leon Volovici), Moshe Idel și Galit Hasan-Rokem (profesori la Universitatea Ebraică din Ierusalim), Institutul de Istorie a Religiilor (Academia Română). Mulțumesc de asemenea colecționarilor parti culari, muzeelor și arhivelor din ale căror colecții am preluat unele dintre ilustrațiile prezente În acest volum. Îi mulțumesc soției mele, Angela, care - ca de fiecare dată - m-a ajutat foarte mult În anevoiosul proces de elaborare a cărții. București
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
perceput ca non- vorbire, o formă de patologie a limbajului.” (trad. mea, A.M.) Mai mult, Gérard Dessons consideră că flecăreala, „rușinea limbajului” ăla honte du langageă în termenii lui Maurice Blanchot, constituie un fapt de antropologie cul- turală. „Le bavardage, parce qu’il est une parole sans objet, précède la sortie hors du langage. (...) La folie du bavard réside précisément dans le projet latent de constituer, à travers l’exhibition de ce «mal» commun, de cette «tare», une anthropologie : «les bavards, je
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
și a dorinței de a ieși din cercul răutății. Și muzica pe care strigam „nu mai vreau, nu mai vreau! Vreau să ies”. Urmată de minunea lui Vanghelis. Și-am intrat în „Blăstămul de mamă” cu o liniște în suflet, parca eram alt om și parcă înfloream cu fiecare cuvânt spus și Vanghelis puncta și se potrivea atât de perfect cu balada mea de parcă m-aș fi născut spunând-o de parcă ea s-ar fi născut cu mine. Și nu-mi
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]