1,208 matches
-
și desfășurarea operați uni lor de trading prin noi instrumente financiare complexe; * controlul unor vaste registre de tranzacții d esf ășurate 24 de ore din 24 în marile centre financiare din Asia, Europa și continentul american. Dacă ar fi să particularizăm globalizarea din z ile le noastre, atunci ar trebui să reliefăm impactul noilor tehnologii c omu nicaționale, al inovațiilor financiare reprezentate de apariția și utilizar ea instrumentelor derivate (ca efect al integrării piețelor de capital) și al unor aranjamente instituționale
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
noilor tehnologii. Tehnolo gia comunicațiilor a progresat enorm și a devenit considerabil mai ieftină, fiind considerată una dintre principalele cauze ale globalizării financiare; prin aceasta, o anumită civili zație își poate afirma și impune supremația. Da că ar fi să particularizăm glo balizarea financiară din zilele noastre, ar tre bui să evidențiem impactul no ilor tehnologii comunicaționale (internetul), a l inovațiilor financiare, repre zentate de apariția și utilizarea instrumentelo r d erivate (ca efect al integrării piețelor de capital) și al
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
asigurări); 3. indicatori cantitativi: prețul de vânzare și de cumpărare a titlurilor, numărul de titluri cotate, volumul tranzacțiilor, valoarea nominală și dobânda; 4. indicatori calitativi: rata rentabilității, riscul și volatilitatea unui titlu. Indicele bursier este un indicator cu valoare statistică, particularizat la fiecare bursă, care reflectă evoluția dinamică, de ansamblu, a pieței de valori mobiliare respective. Este un produs sintetic care poate avea ca activ suport acțiuni (cazul cel mai frecvent), obligațiuni, titluri emise de fondurile mutuale. În construirea unui indice
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
Halima, duhul Șeherezadei bântuind (și sădind, iată, semințe fertile ale epicului) întreaga adolescență a autorului. Mai mult, stilul contrapunctic al lui Beckford, precum și permanenta raportare speculară la tradiția narațiunii arabe conferă prospețime paginilor, care, glisând în trena exotismului asiatic, se particularizează în raport cu literatura perioadei din Occident. Precum era de așteptat în cazul unui produs estetic atât de straniu, Vathek, a cărui sursă, crede Guy Chapman, "este Beckford însuși" (1937: 108), nu a avut continuatori direcți nici în Anglia, nici pe continent
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
revistei ieșene Dacia literară, editate de Mihail Kogălniceanu). Divizată în patru părți, fiecare precedată de un epigraf semnificativ, nuvela poate fi rezumată în termenii unei lupte pentru obținerea și conservarea puterii politice absolutiste. Însă acest conflict, universal prin tematică, este particularizat prin exacerbarea sadică a trăsăturilor comportamentale ce-l caracterizează pe tiranul revanșard. Conflictul inițial îl opune pe Alexandru Lăpușneanu, sprijinit de o armată turcească, lui Ștefan Tomșa, uzurpatorul tronului grație sprijinului oferit de boieri. Odată ce lașul Tomșa fuge în Valahia
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Floarea din prăpastie, și Pompiliu Constantinescu: "Nimeni nu este vinovat de ce se-ntâmplă, decât năprasnica fatalitate, zarul perfid al întâmplării care-a dezlănțuit o dramă în sufletele cel mai puțin pregătite s-o accepte" (1972: 107). În sfârșit, Al. Piru particularizează proza scurtă a lui Philippide, susținând că aceasta "diferă esențial de narațiunile de aventuri ale epocii, străine și românești, excluzând intriga mecanică polițistă și având un fond psihologic serios, nu mai puțin interesant" (1972: 158). Nuvela este divizată în patru
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
minune unor mituri nou create, în care americanii încă mai cred. În articolul său "Songs of the Unseen Road", Robert Reich 53 descrie opt mituri, pe care le consideră "credințe fundamentale" concept împrumutat de la Nachbar și Lause și care îi particularizează pe americani ca societate diferită, compozită, complexă și contradictorie. Cel puțin trei dintre aceste mituri, mai precis miturile "libertății individuale", "tehnologiei protectoare și salvatoare" și "violenței în afara legii pentru dreptate"54, sunt reprezentate de imaginea unor supereroi precum Superman, Batman
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
geopolitice ale procesului de pace din Orientul Apropiat în studiul „Syria and the Middle East Peace Process” (1992). g. Universitatea Southern Connecticut - Martin Ira Glassner, profesor de geografie politică, s-a preocupat de valențele politico-geografice ale frontierelor maritime și capitalelor, particularizându-le și pentru situația statelor arabe, în lucrarea sa de bază “Political Geography” (2003). h. Colegiul Naval de Război din New Port-Rhode Island este principala instituție militară în care se efectuează cercetări de geostrategie globală, incluzând și spațiul statelor arabe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
chinezul. Dușmanul nu este etnic, el este hegemonic. Nu este barbar în sensul din trecut al termenului, de vreme ce barbaria este îngrădită în civilizația tehnică căreia Europa însăși i-a dat naștere. Dușmanul nu are o trăsătură aparte care să-l particularizeze, în afară de omogenizarea care distruge cu buldozerul multiplele particularități, culturale și politice. Dușmanul capătă chip în conjugarea dintre hegemonism, omogenizare și totalitarism. Dușmanul este de asemenea lipsit de chip, căci el este Neantul. Istoria a cunoscut dușmani care au nimicit națiuni
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
mijlocului de secol al XIX-lea cu calitatea de a fi ortodox. "Biserica și religia nu sunt expresii ale principiului național, ci invers, confesiunea este elementul cel mai important, care ne definește, iar etnia este modul specific prin care se particularizează această condiție esențială"136. În asemenea circumstanțe, după cum a arătat, de pildă și Keith Hichins 137, începând cu mijlocul secolului al XVIII-lea, țăranul, omul simplu ardelean ortodox, manifesta adeseori sentimente de afinitate identitară mai puternice în raport cu sârbii ortodocși, decât
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
210. Fiecare în parte închide în sine o lege a cărei încălcare poartă în sine suficient tragism pentru a impresiona: Sara cunoscuse confruntarea doar cu cea dintâi și spectatorul reținuse tensiunea ca find una de altitudine. Ceea ce uimește cititorul și particularizează eroina din Mara este dificultatea de a afla de unde are aceasta capacitatea de a duce lupta până la capăt. Iubirea e și de această dată spațiul confruntării, motivația profundă a acesteia, dar, credem, și sursa de energie a celei care se
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
conceptual și al unei metode de analiză? Dar milenarismul revoluționar, nostalgiile paseiste, cultul personalității carismatice, obsesiile malefice pot de asemenea să fie prezentate sub o formă mai apropiată sau mai directă. Atunci se impune mitul prin tot ceea ce-1 particularizează, constituindu-se el însuși într-o credință coerentă și completă. In asemenea condiții, el nu-și mai revendică nici o altă legitimitate în afara propriei sale afirmări, nici o altă logică decît cea a dezvoltării sale libere. Și, fără îndoială, oricare ar fi
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
4.6. Creativitatea oltenilor 4.6.1. Ce ne puteți spune despre creativitatea oltenilor? Care sunt domeniile în care și-au dovedit cel mai bine creativitatea? Obiective: • Formularea unor teorii ori concepții despre creativitate și cauzele acesteia. Discuția se poate particulariza pe un un domeniu sau altul de creație. • Dezbaterea poate rămâne una generală sau se poate axa pe mai multe detalii despre creativitatea în muzică, artă, teatru, sport etc. 4.7. Modul de petrecere a timpului liber. Distracția la olteni
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
ca datorie a celor rămași în viață, ca o „regulă”, care nerespectată ar atrage după sine pedepse divine; 47 r. 26 27 : „nu i cum vrem noi, ci-i cum vrea Cel-de-sus” acceptare a destinului cu resemnare; atitudine mioritică ce particularizează poporul român; r. 31 32 : „de ce ți-e mai drag în lume, tocmai de-aceea n-ai parte”constatarea cu durere a destinului nemilos, care nu pare a favoriza de cele mai multe ori omul; r. 38 39 : „se vede că și
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
90 100% 125 100% 72 100% 47 100% 334 100% Ambele ierarhii mai sus amintite sînt păstrate. Anumite diferențe apar doar datorită faptului că soțiile au într-o proporție mai mică studii superioare comparativ cu soții. Un alt aspect care particularizează situația mamelor în raport cu apartenența la diferitele modele de coeziune familială îl reprezintă faptul că ponderea celor cu studii postliceale este sensibil mai mare în cazul apartenenței la familiile de tip Asociație. Reamintim că modelul de coeziune familială a fost definit
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
asupra identității și alterității: perspectiva ontologică și cea a devenirii. Din acest punct de vedere, identitatea, pe care o vom considera ca fiind ansamblul de trăsături care definesc individul, și alteritatea, despre care putem spune că reunește elementele care-l particularizează pe celălalt, le vom analiza în funcție de felul în care conținutul lor atribuie semnificații unui obiect. Astfel, deși este valorizată și perspectiva ontologică asupra identității și alterității, un punct important din cadrul analizei este acordat autorilor care privesc identitatea și alteritatea drept
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
peuples", denumită din 1970 "Ethno-psychologie", în cadrul căreia se va acorda o atenție deosebită studiilor de etnopsihologie. Din 1984, revista își schimbă denumirea în "Cahiers de sociologie économique et culturelle", în paginile acesteia fiind analizată dimensiunea socială, economică și culturală care particularizează relațiile dintre popoare și grupuri. La ora actuală, sfera de investigații a revistei este extrem de vastă, oferind o perspectivă multidisciplinară a relațiilor și reprezentărilor dintre popoare și națiuni. Termenul de imagologie a fost introdus pentru prima dată în 1962 de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
au interpretat realitatea. În al doilea rând, trebuie notată transformarea pe care o implică imaginea privită din punctul de vedere al istoriei, fiind practic un proces specific unei epoci, proces care trăiește din mentalul acesteia. În acest sens, imaginea este particularizată la nivelul unui spațiu istoric, extrăgându-și sensul din condiționările acestuia. Dan A. Lăzărescu discută despre imagologie din perspectiva stereotipurilor, susținând în același timp că imaginile sunt supuse devenirii, în funcție de evoluția istorică 175. În opinia lui Lăzărescu, procesul prin care
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
analiză a imaginii sociale cu ajutorul unui set de elemente constant definite, articulate în sistemul indicatorilor de imagine. De fapt, indicatorii de imagine sunt o grilă de evaluare a imaginii sociale, constituindu-se în elementele de structură ale acesteia întrucât o particularizează în funcție de specificul obiectului imaginii. Metoda analizei imaginii folosește ca instrument de investigare a imaginii profilul de imagine cu ajutorul căruia reprezintă valorile pe care indicatorii și subindicatorii de imagine ai unui obiect social le au într-un anumit mediu și pentru
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
cadrul familial, cât și de grupul în care individul trăiește, în acest sens, eul este o construcție care se formează în raport cu o serie de repere sociale, de unde își extrage trăsăturile comune, pentru a se integra, dar și cele care-l particularizează. Interesant este însă faptul că acestea din urmă sunt elemente care își au semmnificația de bază în cadrul grupului, care definește clasele de indivizi, factorii care determină includerea și alienarea și care dau semnificație diferitelor trăsături care intră în componența identității
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Stets consideră identitatea drept "setul de înțelesuri și semnificații care definește ceea ce individul este atunci când are un anumit rol în cadrul societății, când ocupă un anumit loc într-un grup sau atunci când susține că are o serie de caracteristici care-l particularizează"467. Pe cale de consecință, identitatea apare ca un liant între individ și societate, dând sens ambilor și dezvăluind o lume plină de conținut unde are loc schimbul simbolic. Discuția despre relația dintre individ și societate din punctul de vedere al
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
a treia “Fericire”, Părintele Galeriu conchide optimist: “Noi credem și mărturisim că în istorie, până la urmă, vor birui cei blânzi...”, adăugând... cei drepți, cei milostivi, cei înțelepți, cei care au capacitatea de a se “lepăda” de orgoliul sinelui, adică... verticalii... Particularizând, cu referire la drama unui patriarh, la dramele politicului și ale ierarhiilor..., zicem, precum Părintele Profesor Galeriu: Da, ar fi ideal! într-un alt context, ni se oferă alte detalii pline de subtilitate care fac trimitere la o temă de
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
mai apoi plecară. Ieșind din tufiș, îl întîlniră pe Domnul Olibrius care se opri brusc. Recunoscu un vilbergraficus, un arbust dintr-o specie foarte rară. Era asemănător emphobului și avea ca și acesta spertigrame. Caleotrecratina ce creștea lîngă acesta se particulariza prin frunzele sale bicolore, roșii în anotimpul cald și verzi iarna. Ea aprecia în mod deosebit clima secetoasă. Elev de clasa a IV-a Comentariu: Scena este ușor dramatizată (duminică, două vizite). Cei doi îndrăgostiți, prin modul de exprimare, ignoră
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
psihologică specială: la structurarea în interiorul individului a proceselor sale conștiente, a trăsăturilor psiho-fizice, a diferitelor însușiri personale într-o formă unică, nerepetabilă la ceilalți. În acest sens, fiecare om este o individualitate distinctă. Este specifică omului; prin ea omul se particularizează, îsi dobândeste specificitatea sa. În lumea animală, ea este mai mult specificitate, particularitatea fiind mai pronunțată pe unități de specie și familie decât pe indivizi. Individualitatea psihologică începe cu conduitele perceptive, cu conduita corpului propriu. Dacă individul este suportul individualității
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
dezvoltându-se un limbaj mai nuanțat și mai puțin distant față de diferitele forme de discurs academic sau chiar privat. Inserții din zona limbajului academic sau literar, dar și din proza comunicării private, colorează brusc modalitățile de expresie oficială, care se particularizează astfel printr-o flexibilizare spectaculoasă a codurilor, corespunzător cu pretenția renunțării la formalism și dogmatism. Mai mult chiar, idiomul public și chiar și cel academic dobândesc repede o pletoră de neologisme proaspete și o sofisticare tinzând către încifrare: așa cum observa
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]