19,719 matches
-
ca bunuri de valoare și o sursă a avantajului competitiv, prin loialitatea, adaptabilitatea și performanțele lor, pe când modelele „hard” accentuează aspectul de resursă al MRU, resursele umane sunt un factor de producție, un cost al afacerilor, sunt privite ca niște pasive a fi folosite pentru prețul corect și nu ca sursă a unor energii creative. MODELE SOFT Modelul Harward<footnote Model lansat de Richard Walton în 1985 și Michael Beer în 1984 (a se vedea Pinnington, Ashly, Edwards, Tony, op. cit., p.
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
care contractează creditul de 900 de u.m. are două opțiuni: • beneficiarul creditului deschide un cont bancar la aceeași bancă comercială (A), situație În care, până la utilizarea efectivă a creditului, bilanțul băncii comerciale (A) va reflecta o creștere a activului și pasivului cu 900 de u.m., respectiv. • beneficiarul creditului deschide un cont bancar la o altă bancă comercială (B), care, la rândul ei, din depozitul de 900 de u.m., va constitui o rezervă de 10% (90 de u.m.), iar diferența de 810
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
și extrabugetare; • alte operațiuni prevăzute de lege. Trezoreria unităților financiar-monetare, al căror nucleu central Îl reprezintă băncile comerciale, Își propune, În general, realizarea următoarelor obiective<footnote C. Basno, N. Dardac, Management bancar, Editura Economică, București, 2002. footnote>: • optimizarea activelor și pasivelor bancare; • minimizarea riscurilor; • asigurarea operativă a lichidității băncilor; • satisfacerea În condiții superioare a cerințelor clienților. Coordonatele trezoreriei la nivelul instituțiilor și societăților financiar monetare pot fi grupate În următoarele categorii: • coordonate strategice; • coordonate previzionale; • coordonate operaționale. 1) Coordonatele strategice vizează
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
la Banca Centrală; • disponibilul În conturi curente deschise la alte bănci comerciale sau instituții financiar-monetare; • sumele aflate În tranzit; • bonurile de tezaur; 2) Active nelichide sau cu lichiditate scăzută, respectiv: • creditele ipotecare; • creditele acordate agenților economici; • creditele acordate populației; 3) Pasive volatile, respectiv: • depozitele la termen ale populației și ale agenților economici; • Împrumuturile pe termen scurt; 4) Pasivele stabile, respectiv: • depozitele la termen ale populației și ale agenților economici; • capitalul propriu; • capitalul suplimentar. De asemenea, din punctul de vedere al gestiunii
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
În tranzit; • bonurile de tezaur; 2) Active nelichide sau cu lichiditate scăzută, respectiv: • creditele ipotecare; • creditele acordate agenților economici; • creditele acordate populației; 3) Pasive volatile, respectiv: • depozitele la termen ale populației și ale agenților economici; • Împrumuturile pe termen scurt; 4) Pasivele stabile, respectiv: • depozitele la termen ale populației și ale agenților economici; • capitalul propriu; • capitalul suplimentar. De asemenea, din punctul de vedere al gestiunii lichidității, trebuie avute În vedere următoarele aspecte: • creșterea previzionată a creditelor, la structura de activ; • creșterea previzionată
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
populației și ale agenților economici; • capitalul propriu; • capitalul suplimentar. De asemenea, din punctul de vedere al gestiunii lichidității, trebuie avute În vedere următoarele aspecte: • creșterea previzionată a creditelor, la structura de activ; • creșterea previzionată a depozitelor bancare, la structura de pasiv. Creșterea previzionată a creditelor și a depozitelor bancare are o influență directă asupra lichidității societăților bancare, În sensul că, o creștere previzionată a creditelor acordate mai mare decât creșterea previzionată a depozitelor bancare va antrena o nevoie de lichiditate din partea
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
a personalului; 3) identificarea deficiențelor și luarea măsurilor pentru creșterea rentabilității și lichidității. În identificarea și cunoașterea lichidității instituțiilor și societăților financiar-monetare, studiile și cercetările de marketing iau În considerare datele rezultatelor din calculul următorilor indicatori ai lichidității, respectiv: 1) Pasivele nete simple - determinate, de regulă, pentru fiecare perioadă de creditare (o lună, trei luni, șase luni etc.), calculându-se ca o diferență Între pasivele și activele cu aceeași scadență, respectiv. În care: NSP - pasivele nete simple; SP - pasivele scadente În
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
cercetările de marketing iau În considerare datele rezultatelor din calculul următorilor indicatori ai lichidității, respectiv: 1) Pasivele nete simple - determinate, de regulă, pentru fiecare perioadă de creditare (o lună, trei luni, șase luni etc.), calculându-se ca o diferență Între pasivele și activele cu aceeași scadență, respectiv. În care: NSP - pasivele nete simple; SP - pasivele scadente În același timp cu activele; SA - activele scadente În același timp cu pasivele. Indicatorul astfel calculat exprimă măsura În care activele scadente acoperă pasivele scadente
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
următorilor indicatori ai lichidității, respectiv: 1) Pasivele nete simple - determinate, de regulă, pentru fiecare perioadă de creditare (o lună, trei luni, șase luni etc.), calculându-se ca o diferență Între pasivele și activele cu aceeași scadență, respectiv. În care: NSP - pasivele nete simple; SP - pasivele scadente În același timp cu activele; SA - activele scadente În același timp cu pasivele. Indicatorul astfel calculat exprimă măsura În care activele scadente acoperă pasivele scadente. 2) Pasivele nete cumulate - reprezintă un indicator care scoate În
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
respectiv: 1) Pasivele nete simple - determinate, de regulă, pentru fiecare perioadă de creditare (o lună, trei luni, șase luni etc.), calculându-se ca o diferență Între pasivele și activele cu aceeași scadență, respectiv. În care: NSP - pasivele nete simple; SP - pasivele scadente În același timp cu activele; SA - activele scadente În același timp cu pasivele. Indicatorul astfel calculat exprimă măsura În care activele scadente acoperă pasivele scadente. 2) Pasivele nete cumulate - reprezintă un indicator care scoate În evidență, perioada de nevoie
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
lună, trei luni, șase luni etc.), calculându-se ca o diferență Între pasivele și activele cu aceeași scadență, respectiv. În care: NSP - pasivele nete simple; SP - pasivele scadente În același timp cu activele; SA - activele scadente În același timp cu pasivele. Indicatorul astfel calculat exprimă măsura În care activele scadente acoperă pasivele scadente. 2) Pasivele nete cumulate - reprezintă un indicator care scoate În evidență, perioada de nevoie maximă de lichiditate și se determină ca o diferență Între pasivele cumulate și activele
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
Între pasivele și activele cu aceeași scadență, respectiv. În care: NSP - pasivele nete simple; SP - pasivele scadente În același timp cu activele; SA - activele scadente În același timp cu pasivele. Indicatorul astfel calculat exprimă măsura În care activele scadente acoperă pasivele scadente. 2) Pasivele nete cumulate - reprezintă un indicator care scoate În evidență, perioada de nevoie maximă de lichiditate și se determină ca o diferență Între pasivele cumulate și activele cumulate, aferente aceleiași perioade de scadență (de regulă perioade cuprinse Între
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
activele cu aceeași scadență, respectiv. În care: NSP - pasivele nete simple; SP - pasivele scadente În același timp cu activele; SA - activele scadente În același timp cu pasivele. Indicatorul astfel calculat exprimă măsura În care activele scadente acoperă pasivele scadente. 2) Pasivele nete cumulate - reprezintă un indicator care scoate În evidență, perioada de nevoie maximă de lichiditate și se determină ca o diferență Între pasivele cumulate și activele cumulate, aferente aceleiași perioade de scadență (de regulă perioade cuprinse Între o lună și
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
același timp cu pasivele. Indicatorul astfel calculat exprimă măsura În care activele scadente acoperă pasivele scadente. 2) Pasivele nete cumulate - reprezintă un indicator care scoate În evidență, perioada de nevoie maximă de lichiditate și se determină ca o diferență Între pasivele cumulate și activele cumulate, aferente aceleiași perioade de scadență (de regulă perioade cuprinse Între o lună și șase luni, ca În cazul pasivelor nete simple), respectiv. În care: NCP - pasivele nete cumulate; CP - pasivele cumulate; CA - activele cumulate. 3) Indicele
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
care scoate În evidență, perioada de nevoie maximă de lichiditate și se determină ca o diferență Între pasivele cumulate și activele cumulate, aferente aceleiași perioade de scadență (de regulă perioade cuprinse Între o lună și șase luni, ca În cazul pasivelor nete simple), respectiv. În care: NCP - pasivele nete cumulate; CP - pasivele cumulate; CA - activele cumulate. 3) Indicele lichidității - se determină ca un raport Între suma pasivelor ponderate și suma activelor ponderate, În baza următoarei relații de calcul. În care: LI
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
maximă de lichiditate și se determină ca o diferență Între pasivele cumulate și activele cumulate, aferente aceleiași perioade de scadență (de regulă perioade cuprinse Între o lună și șase luni, ca În cazul pasivelor nete simple), respectiv. În care: NCP - pasivele nete cumulate; CP - pasivele cumulate; CA - activele cumulate. 3) Indicele lichidității - se determină ca un raport Între suma pasivelor ponderate și suma activelor ponderate, În baza următoarei relații de calcul. În care: LI - indicele lichidității; PP∑ - suma pasivelor ponderate; PA
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
se determină ca o diferență Între pasivele cumulate și activele cumulate, aferente aceleiași perioade de scadență (de regulă perioade cuprinse Între o lună și șase luni, ca În cazul pasivelor nete simple), respectiv. În care: NCP - pasivele nete cumulate; CP - pasivele cumulate; CA - activele cumulate. 3) Indicele lichidității - se determină ca un raport Între suma pasivelor ponderate și suma activelor ponderate, În baza următoarei relații de calcul. În care: LI - indicele lichidității; PP∑ - suma pasivelor ponderate; PA∑ - suma activelor ponderate. Ponderarea
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
scadență (de regulă perioade cuprinse Între o lună și șase luni, ca În cazul pasivelor nete simple), respectiv. În care: NCP - pasivele nete cumulate; CP - pasivele cumulate; CA - activele cumulate. 3) Indicele lichidității - se determină ca un raport Între suma pasivelor ponderate și suma activelor ponderate, În baza următoarei relații de calcul. În care: LI - indicele lichidității; PP∑ - suma pasivelor ponderate; PA∑ - suma activelor ponderate. Ponderarea pasivelor și activelor se poate realiza În două moduri, respectiv: • ponderarea cu numărul de zile
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
care: NCP - pasivele nete cumulate; CP - pasivele cumulate; CA - activele cumulate. 3) Indicele lichidității - se determină ca un raport Între suma pasivelor ponderate și suma activelor ponderate, În baza următoarei relații de calcul. În care: LI - indicele lichidității; PP∑ - suma pasivelor ponderate; PA∑ - suma activelor ponderate. Ponderarea pasivelor și activelor se poate realiza În două moduri, respectiv: • ponderarea cu numărul de zile, luni sau ani, aferente fiecărei perioade luate În calcul; • ponderarea cu numărul curent al grupei de scadență respective. Valoarea
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
cumulate; CA - activele cumulate. 3) Indicele lichidității - se determină ca un raport Între suma pasivelor ponderate și suma activelor ponderate, În baza următoarei relații de calcul. În care: LI - indicele lichidității; PP∑ - suma pasivelor ponderate; PA∑ - suma activelor ponderate. Ponderarea pasivelor și activelor se poate realiza În două moduri, respectiv: • ponderarea cu numărul de zile, luni sau ani, aferente fiecărei perioade luate În calcul; • ponderarea cu numărul curent al grupei de scadență respective. Valoarea optimă a indicelui lichidității este 100%. 4
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
100%. 4) Transformarea medie a scadențelor - reprezintă un indicator care permite exprimarea În unități de timp (zile, luni, ani) a transformărilor practicate și se determină ca o diferență Între scadența medie ponderată a activelor bancare și scadența medie ponderată a pasivelor bancare, respectiv. În care: MST - transformarea medie a scadențelor; PA∑ - suma activelor bancare ponderate; pP∑ - suma pasivelor bancare ponderate; A∑ - suma activelor bancare; P∑ - suma pasivelor bancare. Sistemul de ponderare utilizat este, de regulă, durata medie a fiecărei perioade, exprimată
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
luni, ani) a transformărilor practicate și se determină ca o diferență Între scadența medie ponderată a activelor bancare și scadența medie ponderată a pasivelor bancare, respectiv. În care: MST - transformarea medie a scadențelor; PA∑ - suma activelor bancare ponderate; pP∑ - suma pasivelor bancare ponderate; A∑ - suma activelor bancare; P∑ - suma pasivelor bancare. Sistemul de ponderare utilizat este, de regulă, durata medie a fiecărei perioade, exprimată În unități de timp (zile, luni, ani). 5) Poziția lichidității - reprezintă un indicator al lichidității imediate, calculat
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
o diferență Între scadența medie ponderată a activelor bancare și scadența medie ponderată a pasivelor bancare, respectiv. În care: MST - transformarea medie a scadențelor; PA∑ - suma activelor bancare ponderate; pP∑ - suma pasivelor bancare ponderate; A∑ - suma activelor bancare; P∑ - suma pasivelor bancare. Sistemul de ponderare utilizat este, de regulă, durata medie a fiecărei perioade, exprimată În unități de timp (zile, luni, ani). 5) Poziția lichidității - reprezintă un indicator al lichidității imediate, calculat În zile, săptămâni sau luni și se determină ca
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
de regulă, durata medie a fiecărei perioade, exprimată În unități de timp (zile, luni, ani). 5) Poziția lichidității - reprezintă un indicator al lichidității imediate, calculat În zile, săptămâni sau luni și se determină ca o diferență Între activele lichide și pasivele imediate, respectiv. În care: LP - poziția lichidității; LA - activele lichide; IP - pasivele imediate. Activele lichide sunt formate din disponibilitățile În contul curent, deschis la Banca Centrală și plasamentele scadente de Încasat, respectiv. În care: LA - active lichide; BCD - disponibilități În
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
zile, luni, ani). 5) Poziția lichidității - reprezintă un indicator al lichidității imediate, calculat În zile, săptămâni sau luni și se determină ca o diferență Între activele lichide și pasivele imediate, respectiv. În care: LP - poziția lichidității; LA - activele lichide; IP - pasivele imediate. Activele lichide sunt formate din disponibilitățile În contul curent, deschis la Banca Centrală și plasamentele scadente de Încasat, respectiv. În care: LA - active lichide; BCD - disponibilități În contul curent, deschis la Banca Centrală; SIP - plasamente scadente de Încasat. Pasivele
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]