2,501 matches
-
contemporaneitatea care rezultă din aceasta, nu intervine mai întâi ca mod deliberat al transmiterii cunoașterii în formele nobile ale culturii, ci se manifestă spontan, prin intermediul fenomenelor de intropatie și de imitare, ca însuși procesul în care se auto-constituie orice intersubiectivitate patetică concretă. Când aceasta se alienează în comunicare și în existența tehnico-mediatică, ea adaugă societății noastre materialiste trăsătura de năucire, iar în același timp îi dă culturii o ultimă lovitură. Pentru a justifica lumea mass-media a cărei umanitate este pe care
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
dimensiunea metafizică, religioasă, acea seninătate specială care a produs o carte precum Jurnalul fericirii, unde nonsensul istoric devine un vector al transfigurării și regenerării alchimice a sinelui. Este o umanitate ce se adaptează greu unor circumstanțe ilogice. Chiar și iubirea patetică dintre Hans și Martha este un fruct al nerăbdării: tânăra de douăzeci de ani nu crede că vor sosi vremuri mai bune și vrea să trăiască deplin hic et nunc. Din fericire, cele mai elevate dintre personaje cunosc și un
O cronică imparțială by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8049_a_9374]
-
acestea nu au cum să dispară, Ingeborg". O invită să se gîndească iarăși la poemul În Egipt, în ale cărui versuri el o regăsește. Ingeborg este " temeiul vieții", pentru că dăruie și va dărui cuvintelor lui, "justificarea". Datată 31 octombrie 1957, patetica scrisoare, mai puțin obișnuită din partea lui Celan, conține și o amară constatare: aceea că lor, celor doi amanți, "viața nu le vine în întîmpinare". Este doar unul din enunțurile cu rezonanțe premonitorii, știind cît de tragic aveau să sfîrșească amîndoi
Vremea inimii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8060_a_9385]
-
în sud, Slobozia și Călărași, cu ceva extensii și prin mediile naționaliste din Ardeal, mai exact din Tîrgu-Mureș, iar crucile de toate felurile și soboarele de preoți ortodocși s-au răspîndit cam peste tot, cele din urmă căpătînd o slăbiciune patetică pentru chipurile cioplite, drept pentru care și-au scuturat busuiocul pe unde au fost convocate, fără crîcnire, fără prejudecăți și, mai ales, fără pic de rușine. Doar Timișoara și Bucureștii au scăpat de această epidemie a pseudomonumentului, aici realizîndu-se și
Istorie, ficțiune și monumente by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7858_a_9183]
-
dvs.? Răspuns: Cum poți vorbi, în cîteva rînduri, în cîteva pagini, în cîteva cărți, în cîteva biblioteci, în cîteva vieți etc., etc. despre rolul pe care l-au jucat (îl joacă) femeile în viața ta fără să fii pleonastic, neconvingător, patetic, previzibil sau, pur și simplu, prost făcut grămadă? Iată un răspuns interogativ la o întrebare aparent simplă, dar care, practic, suspendă orice variantă de răspuns angajat și sobru. Dacă scoți capul în lume printre picioarele unei femei (cezariana este o
Cu Pavel Șușară despre femei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7025_a_8350]
-
publică din România - pe cineva ale cărui luări de poziție să-ți lase impresia judecății definitive. Forța de impact a prezenței sale provine din contrastul (asumat, direcționat, regizat) dintre bonomia inepuizabilă și fermitatea opiniei. Andrei Pleșu e rareori agresiv și patetic. Dar atunci când se întâmplă să fie, e limpede că s-a ajuns la o limită dincolo de care nu mai e nimic de făcut. De regulă, inteligența sa speculativă se manifestă în câmpul unor nesfârșite, deconcertante, inepuizabile "serbări galante" a minții
Vom mai avea un al doilea Pleșu? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7378_a_8703]
-
Polizu, "în rolul greu al nebunului, replică shakespeareiană, de a cărei susținere atârna în parte succesul dramei, și-a dovedit încă o dată se-riozitatea în compunere, aptitudinea de a pune în va-loare omenescul cu eliminarea notei retorice și în-tin-derea registrului său patetic." Spectacolul cu Nebunul de Al. Mace-donski îi prilejuiește lui Șerban Ciocu-lescu o definire succintă a personalității insolite a poetului, intuind și elementele autobiografice metaforizate în subiectul piesei: "Autorul Nopților și al Rondelelor era încă din tinrețe bântuit de două sindroame
Șerban Cioculescu – cronicar dramatic by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/6847_a_8172]
-
și e mai importantă decît toată istoria voastră / dacă voi sunteți morți, dragii mei. Nu în istorie ne întîlnim noi, strămoșilor". Avem a face aici nu doar cu un „boicot al istoriei", ripostă pasivă, „vegetală", ci și cu un proces patetic de substituție, de compensare a acelei „mortificări a vieții de dragul formelor moarte" a „creierelor presate ca niște ierburi" prin viață, deoarece „nimic nu e mai durabil ca viața și dragostea / și nimic mai monumental ca un om / în brațele și
Impactul cu istoria by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6756_a_8081]
-
un neajuns - se prea poate ca într-o bună zi și revolverele să se descarce - nu în pieptul sau în tâmpla redactorului. Cu nădejdea aceasta îl acceptăm. ION DIMITRESCU O zi mai târziu, „Cuvântul" a revenit cu un nou și patetic apel la solidaritatea colegilor de breaslă, din care citez: „Presa din Capitală a relatat brutala agresiune a d-lui Păstorel O. Teodoreanu împotriva redactorului nostru d. Ion Călugăru, în redacția ziarului unde-și face, cu dragoste și cu înaltă probitate
Acum optzeci de ani - Bătaie la „Cuvântul" by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/6762_a_8087]
-
de o reaprindere a entuziasmului pentru literatură, pentru cultură, de un apel heliadesc pe care în final îl și rostește : „ - Veniți înapoi, spirite alese, în ograda atâtor splendide și reușite lupte, vise ale tinereții noastre... " Marele romancier li se adresează patetic mărețelor umbre dar odată ce au trădat ce se mai poate face ? Există însă și azi critici, îl rog pe Breban să mă creadă. Ei nu au trădat, căci ar fi fost prea devreme. Toate la timpul lor.
Trădarea criticii? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/6796_a_8121]
-
împrumutat, da, împrumutat, suma de zece dolari, menită să mă mențină în picioare, pe străzile alunecoase, până când avea să vină dezghețul de primăvară. în felul meu aiurit, sunt o creatură ingenioasă și ingenuă totodată; în zilele acelea am făcut apeluri patetice la anumiți indivizi; și când cei zece dolari s-au epuizat, m-am dus, la ora mesei, la o terasă restaurant de pe Madison Avenue, unde am dat peste un compozitor de muzică "pop", de mare succes. Am fost invitat nu
Tennessee Williams Memorii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/7900_a_9225]
-
chinui să-mi împing limba în cerul gurii, încercînd să declanșez reflexul de a înghiți." (pp. 15-16) În al doilea rînd, omul acesta căruia viața i se scurge printre degete are pudoarea de a nu-și sufoca cititorul cu excese patetice. Cartea e scrisă fără lamentații, fără revolte și fără tentația de a stîrni compătimirea semenilor. Tonul însemnărilor este detașat, însuflețit parcă de curiozitatea vie a unui observator care descrie suferința altuia. Mai mult, Jean-Dominique Bauby arată atîta seninătate în felul
Cîteva bătăi de pleoapă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7905_a_9230]
-
care a trudit pînă-n ultimele ceasuri ce i-au fost hărăzite de implacabilele Parce, romanul Maestrul și Margareta, a apărut postum, în 1967. Volumul de însemnări diaristice și scrisori pe care-l adnotăm în rîndurile de față constituie un document patetic al unei existențe marcate de un dramatism ce informează opera, dar care își are propria-i semnificație, trasînd profilul unui personaj ce întregește galeria măștilor acesteia. O osmoză între autor și creație ne oferă o figură umană bivalentă, pe de-
O victimă a stalinismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7428_a_8753]
-
în ce limbă obișnuiați să vă rugați? Dar acum? - Doamnă Ioana Revnic, în viața mea intelectuală nu a fost nicicând vorba de vreun supliciu lingvistic - e dreptul dumneavoastră să-l găsiți prin paginile mele publice. Mă voi fi exprimat excesiv de patetic, însă nu a fost așa. Crisparea mea dureroasă privea doar pronunțarea limbii franceze, care depinde - cum m-a învățat scumpul meu prieten Alain Paruit - de anatomia umană. Pentru cei care plonjează total în limba franceză, un obstacol trebuie luat în
Ilie Constantin "Sunt egalul celor mai buni" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7457_a_8782]
-
E a românilor. Sunt sincer și vă spun din toată inima că mi-aș fi dorit enorm, dar enorm, ca în seara asta să lupt pentru țara mea. Iubesc tricoul cu tricolor. Să nu mă înțelegeți greșit. Sunt trist, nu patetic. Să vă spun că am urlat ca un nebun în fața televizorului?! Dar asta a fost. Un meci de fotbal. Ce va fi e mai important acum. Pentru că, vă asigur, nu mă despart încă de ceea ce iubesc cel mai mult: echipa
Scandal monstru la Națională: Mutu dă de pământ cu Pițurcă. Selecționerul îi răspunde dur: "Să facă glume cu familia lui, nu cu mine!" by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/74610_a_75935]
-
întregului prin bogăția sugestiilor coagulate pe un spațiu determinat. Asemenea lui Arcimboldo, Georgeta Năpăruș creează metonimii plastice și redefinește noțiunile în cîmpul imaginarului. Eposul ei, atît de confortabil și de generos la prima vedere, este, în profunzimea lui, o încercare patetică de a salva pluridimensionalitatea unei lumi subminate implacabil de ignoranță și amenințate permanent de uitare. Ion Popescu-Negreni A fost unul dintre ultimii artiști cu educație interbelică din pictura noastră de astăzi care, în ciuda faimei și a respectului de care s-
Artiști în epură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7461_a_8786]
-
număr copleșitor. După mai mult de 4000 de kilometric străbătuți prin 15 orașe din România și din Republica Moldova, după difuzarea concertelor prin radio, televiziune, dar și prin internet, turneul a luat sfârșit sâmbătă, la Tulcea, cu un ultim recital. Compozițiile “Patetica”, "Sonata Lunii" și "Appassionata", "Concertul nr. 4 in Sol Major pentru pian și orchestră", de Ludwig van Beethoven au plăcut tuturor participanților, fie ei cunoscători sau neavizați, iar interpretarea artistului Horia Mihail a fost apreciată la superlativ. Muzicianul, citat de
Turneul "Pianul călător” s-a încheiat la Tulcea - VIDEO by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/79581_a_80906]
-
o comite. Iar libertatea de exprimare e valabilă doar pentru ei și ai lor. Nu vă e scârbă de voi, băi, limbricilor? Dacă public câteva mesaje primite de la băsiști (plecarea din Antena 3 la RTV nu mă orbește), nu alinturile patetice ale lui Turcescu, se încrețește pielea pe voi"
Ciutacu, replică lui Turcescu: "Totul, în cartier, se bazează pe c***e" by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79764_a_81089]
-
gratuități pe măsură. Cu alte cuvinte, singura cale de a le comenta cartea e s-o judeci prin prisma idealurilor pe care le exprimă și nu din unghiul intereselor tereste ale cronicarului temător. A treia forță. România profundă este expresia patetică a unei reacții intelectuale. Autorii sunt radicali fiindcă sunt excentrici, adică mărginași în raport cu centrul culturii bucureștene. Rămîne să vedem ce se va întîmpla dacă, întorcîndu-se în țară, se vor lovi de dulceața îmbietoare a favorurilor interesate. De fapt, aceasta va
România clandestină by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7821_a_9146]
-
listă pe singurii doi oameni în fața cărora spiritul meu critic - altminteri, cred că destul de ascuțit - se frânge ca o surcică: Nicolae Manolescu și Dorin Tudoran. Dacă ar fi să răspund întrebării din titlu, aș face-o în felul următor, poate patetic: nu, nu mă împrietenesc ușor. Dar când o fac, mă împrietenesc pe viață
Vă împrieteniți ușor? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7840_a_9165]
-
asemenea întregii sale generații, beneficiarul unei bătălii cîștigate pe toate fronturile artei, de la cel ideologic și pînă la acela, mult mai anevoios, al expresiei propriu-zise. O dată încheiată această luptă cu materia, cu memoria tiranică a statuarului clasic și cu vocația patetică a creatorului romantic, pătruns de spiritul eternității și bîntuit iremediabil de reverii demiurgice, adică aceea cu biftecul pe care Brâncuși îl asociase eroismului renascentist, Izsak Martin și, asemenea lui, încă mulți sculptori din aceeași perioadă, se poate raporta la asemenea
Artiști din Transilvania by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7671_a_8996]
-
au fost/sunt acum în vogă, printr-un gen, am zice, de impresionism obiectivat adică adus la treapta unui discurs în care miza sensibilității personale se dizolvă precum un cub de zahăr într-un pahar cu ceai. Nimic crispat, contorsionat, patetic în propozițiile d-sale ca și cum valorile asupra cărora referă și principiile pe care le împărtășește ar fi subînțelese, astfel încît postura combatantă în favoarea lor s-ar dovedi inutilă. E la mijloc o coerență psihostilistică bizuită pe un optimism difuz, încredințarea
O voce imperturbabilă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6823_a_8148]
-
reamintea soției sale ceea ce îi spusese mai demult, și anume că "există în figura destinului nostru lucruri ce nu pot fi schimbate". Deși scrisă în pragul despărțirii definitive, această scrisoare, ca și întreaga operă a autorului, refuză, cum vedem, tonul patetic. Am convingerea că nu vom cădea în patetism dacă vom recunoaște că omul acesta a fost un erou. Gestul său sacrificial probează un eroism fără nicio urmă de vanitate și spectaculozitate. Nu o dată, actele pe care obișnuim să le considerăm
B. Fundoianu, 65 de ani de la moarte by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/6835_a_8160]
-
înlocuiește surîsul ca și de dimensiunea amplă a tabloului, apare o perspectivă coșmarescă a unui final de epocă, în imaginar și cadențe dantești. Prin aceste versuri poetul face o încercare de solemnizare a tehnicii d-sale mergînd pînă la răsucirea patetică. Aceasta îi izbutește formal la fel de bine ca și witz-ul: Trec prin tunel și luminez cu sânge / acest coșmar forând subsoluri / prin roca unui timp ce nu mai curge // în lanțuri prins și încleiat în noduri / Plângân-du-și amnezia lumi întoarse / pe
Bonomie ironică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6841_a_8166]
-
este întotdeauna mai presus de persecutorii săi. A fi victimă înseamnă a înțelege". Intervine și o notă masochistă: "Să fii adevărat înseamnă să rănești și să te rănești. Pot foarte bine să-mi fac rău singur". Într-o astfel de patetică viziune, adevărul nu e constructiv precum o formă a evidenței, pe filieră carteziană, ci bulversant, dureros, "un lucru cumplit", "insuportabil", "o povară". Obținut oarecum printr-o maieutică socratică, adevărul e o revelare de sine a ființei, înrudit cu expresia lirică
Fețele autenticității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7567_a_8892]