8,290 matches
-
deși această mișcare nu este păcat, totuși ea arată că sufletul încă mai bolește. Solomon ne îndeamnă: Cu toată străjuirea păzește inima ta (Pilde 4, 23). Sfântul Ioan Scărarul relatează o întâmplare din care reiese că eliberarea totală de această patimă este atunci când Ziditorul este slăvit pentru frumusețea (feminină) creată de El: Mi-a istorisit cineva o pildă foarte înaltă de curăție. Văzând cineva, zicea, o frumusețe deosebită, slăvea foarte pe Făcătorul din acest prilej și numai de vederea ei era
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
universalitate și profunzime. Însă, urmând sfaturile și exemplele sfinților care s-au izbăvit de bolile păcatelor, urcând treaptă cu treaptă pe scara virtuților, prin străduință și osteneală proprie, cu ajutorul și harul lui Dumnezeu, omul contemporan se poate izbăvi de această patimă ridicându-se la înălțimea curăției și a sfințeniei la care este chemat.
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
spre pătimire<footnote Ibidem. footnote>. Făcându-se astfel călcător al poruncii spune Sfântul Maxim Mărturisitorul și necunoscând pe Dumnezeu, și-a amestecat cu încăpățânare în toată simțirea toată puterea cugetătoare și așa a îmbrățișat cunoștința compusă și pierzătoare, producătoare de patimă, a celor sensibile. Și așa <<alăturatu-s-a cu dobitoacele cele fără de minte și s-a asemănat lor>> (Ps. 48, 12), lucrând, căutând și voind aceeași ca și ele în tot chipul, ba le-a și întrecut în iraționalitate, mutând
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
de haina cea moartă și rău mirositoare care a fost pe noi și care este făcută din niște piei fără socoteală iar când zic piei, înțeleg trăsăturile firii rătăcite cu care ne-am îmbrăcat după ce ne-am unit strâns cu patimile -, de toate zdrențele de piei lipsite de socoteală, care au fost pe noi, ne vom dezbrăca odată cu dezbrăcarea de haină. Și iată câte se leagă de aceste piei lipsite de socoteală: împreunarea trupească, zămislirea, nașterea, murdăria, alăptarea, hrănirea, darea pruncului
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
călcând porunca împreună cu Adam fiindcă ei nici nu existau pe atunci ci fiind din firea lui care căzuse sub legea păcatului [...] și încă datorită neascultării firea omenească în Adam s-a îmbolnăvit de stricăciune și s-au introdus în ea patimile ... <footnote Sf. Chiril al Alexandriei, Tâlcuire la Epistola către Romani apud Alexandros Kalomiros, op. cit., p. 99. footnote> Noi am moștenit o stare căzută de la Adam, dar noi nu suntem personal răspunzători pentru păcatul lui Adam, pentru că nu ne aparține. Nu
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Maxim Mărturisitorul, Părintele Stăniloae menționează că e foarte greu de distins concret între latura lor de păcat și cea de urmare a păcatului. Judecata greșită a minții și lipsa de tărie a voinții sunt susținute de cele mai multe ori de o patimă; simțualitatea și dizarmonia cu natura, la fel. Deci trebuie să le socotim nu numai urmări ale păcatului strămoșesc, slăbiciuni intrinsece ale naturii pure, rămasă prin căderea lui Adam fără har, ca urmări ale unor atitudini păcătoase ale protopărinților sau ale
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
și care nu-și aduce aminte de obârșia sa; asemenea unui rege lipsit de tron, urmărit și chinuit de supușii săi și, ceea ce de o sută de ori mai rău, acesta-i un trădător de lege și de conștiință, jucăria patimilor celor mai josnice și mai nelegiuite, acesta-i ca un fel de duh căzut și lepădat<footnote Ibidem, p. 120. footnote>. După ce a mâncat din pom Dumnezeu l-a scos pe om din Rai ca nu cumva, după ce ajunsese să
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
reintrarea omului în comuniunea de iubire și de viață cu Creatorul Său. În iconomia Prea Sfintei Treimi cu privire la îndumnezeirea omului și aducerea în el la unirea cu Dumnezeu a tuturor făpturilor create, lucrarea răscumpărătoare a Domnului nostru Iisus Hristos, îndeosebi Patimile, răstignirea și învierea Lui, constituie momentul esențial și culminant al mântuirii noastre; prin ea, Dumnezeu-Omul a scos firea omenească de sub tirania diavolului și a duhurilor sale, a nimicit puterea păcatului și a biruit moartea, desființând astfel stavilele care, în urma păcatului
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
adresat omului de a-și fixa ca țel în viață desăvârșirea. Căci ținta vieții virtuoase este de a ne face asemenea cu Dumnezeu; pentru aceasta, omul virtuos își ia tot felul de nevoințe spre cultivarea sufletului și se eliberează de patimi, ca să poată avea parte de vederea Ființei transcendente”. În cel de-al doilea fragment, (62)<footnote Ibidem, (284.5; 285.17); v. Ibidem.footnote>, arhipăstorul Nyssei propune două perspective diferite, dar nu neapărat antagonice, referitoare la simbolistica șofranului menționat la
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
De aceea, el poate fi comparat acum cu un turn (πύργος)<footnote Ibidem, col. 936C. footnote>, semn al viețuirii înalte. Ca o încununare a apatiei apare îndrăznirea (παρρησία), care marchează capătul acestei prime faze a urcușului duhovnicesc, faza purificării de patimi. Παρρησία [parisia], ca expresie a ideii de familiaritate, de intimitate, care poate caracteriza relațiile dintre persoane, exprimă pe plan duhovnicesc același lucru, arătând că sufletul purificat prin ἀπάϑεια își recapătă libertatea raporturilor sale cu Dumnezeu, dobândește din nou îndrăznire către
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
S.M. Scott, „Shades of Grace: Origen and Gregory of Nyssa's Soteriological Exegesis of the “Black and Beautiful” Bride in Song of Songs 1: 5”, în Harvard Theological Review, 99:1, 2006, p. 76. footnote>. Întregul proces al purificării de patimi, ca pregătire a sufletului pentru contemplarea lui Dumnezeu, este înfățișat prin alegoria prinderii miresei de către păzitorii cetății, a baterii, a rănirii și a smulgerii vălului de pe fața ei (cap. 5, 7). Punând în paralelă această alegorie cu descrierea în care
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
important „să dorești atât cât poți”. Într-adevăr, spune el, „îndrăgostește-te”<footnote Idem, In Canticum canticorum, GNO, VI, 23.8-9. footnote>. Pentru că atunci când imaginile Scripturii devin obiectul tânjirii ardente a dorinței, pasiunea este pregătită să tânjească pentru netrupesc. „Această patimă sau pasiune (πάθος) pentru netrupesc este ireproșabilă și nepasională (ἀπαθές), după cum spune Înțelepciunea în Proverbe, atunci când ne poruncește să ne îndrăgostim (ἔρος) de frumusețea divină”<footnote Ibidem, 23.9-12. footnote>. Filosofia conținută în Proverbe și Ecclesiast exersează ceea ce episcopul nyssean
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Songs”, în Modern Theology, 18:4, October, 2002, p. 521) susține că este important să fim conștienți de o oarecare lipsă de omogenitate în vocabularul gregorian asupra dorinței. Un cuvânt obișnuit precum ἐπιθυμία poate fi utilizat în sensul negativ de patimă footnote> nu este de a stinge dorința, ci de a o pregăti prin amplificare. Odată amplificată, tânjește după virtute și lumea spirituală<footnote Martin Laird, „Under Somon's tutelage ...”, p. 511. footnote>. Într-adevăr, facultatea dorinței (ἡ ἐπιθυμητικὴ δύναμις) este
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
studiul său, autorul ne arată că, pentru Sfântul Grigorie de Nyssa, problema dorinței nu se datorează relației sale cu trupul, după cum a sugerat, de exemplu, Stead. Dacă rațiunea guvernează mișcările sufletului, acel ceva care altfel ar putea fi pervertit în patimă devine virtute. Dacă dorința contribuie la problema descoperirii unirii cu Dumnezeu, ea contribuie și la obținerea sa<footnote Martin Laird, „Under Somon's tutelage ...”, p. 508. footnote>. Dorința nu trebuie extirpată, ci educată. Nu este o problemă de eliminare a
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
la problema descoperirii unirii cu Dumnezeu, ea contribuie și la obținerea sa<footnote Martin Laird, „Under Somon's tutelage ...”, p. 508. footnote>. Dorința nu trebuie extirpată, ci educată. Nu este o problemă de eliminare a dorinței, care poate involua în patimă, ci este o problemă de orientare corectă a dorinței. C. Stead îl citează pe Sfântul Grigorie ca oferindu-ne „un tablou al subiectului uman ca nucleu al raționalității dotat cu impulsuri ...”<footnote Rowan Williams, „Macrina’s Deathbed Revisited: Gregory of
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Trecând în revistă titlurile declarațiilor dintr-o zi de dezbateri politice (26.04.2006), avem impresia că răsfoim presa cotidiană, de la cea predominant informativă ("Uniunea Artiștilor Plastici din Cluj a rămas fără sediu", M.G.), la cea implicată afectiv, sentimental, patetic: ,Patimile românilor" (CS), ,România sub blestemul apelor - neputința autorităților, dar și dezinteresul local sporesc haosul creat de natură" (I.D.P.). Titlurile banal politice sînt în inferioritate numerică, așa că sună reconfortant ("România în pragul aderării la Uniunea Europeană", BLC), chiar cînd păstrează stîngăciile și
Declarații by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10048_a_11373]
-
E CU VAR." O caravană aseptică, la care alipesc vagoane și avangarda, care tocește sentimentul, întinzîndu-l disperat, și prozaismul de ieri, de azi, de totdeauna, care dă mutrele și locurile cu ieftină vopsea gri, înghite o lume care ține, cu patimă, de petele ei de culoare. Pe care i le procură estropiații, femeia nebună căutîndu-și bărbatul dus cu dricul, pe ,maidanele galbene ca niște pete de tutun", generalul care ,își clacsona prelung cu pompa biliară/ ce-i atîrna din pîntec, verde
Spune-i că le voi culege pentru el... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10055_a_11380]
-
dezmățului violent din tribune, ci doar un canal de răspândire a unor nereguli care au cariat sportul în foarte multe locuri de pe glob. Sigur, în România vorbim în principal de fotbal și abia pe urmă de hochei (unde se consumă patimi interetnice întreținute artificial) sau de alte sporturi. Totuși, există remedii. Trebuie doar să știm să învelim mâna de fier într-o mănușă de catifea. Englezii au făcut-o la timpul potrivit, iar numărul spectacolelor scandaloase a scăzut. Însă dacă ieșim
Radu Paraschivescu: popularitate, atâta valoare",Marele pariu e să am câtă popularitatea, atâta valoare" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10020_a_11345]
-
tenace asupra Dorinei. Atunci. Cineva mi-a dăruit această șansă pe care am deslușit-o, pe care am înțeles-o și pe care am exploatat-o, fără încetare, de atunci pînă mereu. Am descoperit, datorită muzicii Dorinei Crișan Rusu, datorită patimii ei, datorită transei în care se cufunda pe scenă, lumile sunetelor care înnobilează lumile unui spectacol. Am descoperit un mare artist care a trăit, a visat, a compus, a rîs, s-a încruntat, care a existat pentru muzică, pentru teatru
Dincolo de nori by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10079_a_11404]
-
să ardă. Ca ea însăși. își cînta live propriile stări. Le trăia. Era un personaj care, în loc de cuvinte, folosea sunete. Ele vorbeau, cîntau, povesteau despre lumea Dorinei Crișan Rusu, despre ce și cum simțea, despre tensiunea spectacolului, despre seducție, despre patimă, despre iubire, despre orgoliu și vanitate, despre cuprinsul și necuprinsul din noi, despre viață, despre moarte, despre neputință. Pe scenă ardea. Am urmărit-o de zeci de ori în spectacole, în aproape toate, la repetiții, în atelierele cu studenți sau
Dincolo de nori by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10079_a_11404]
-
prima ședință. Ea se găsește în Arad, cartier Micalaca, strada Beiuș, bloc 605, ap. 3. Telefon 0257/262935, mobil 0744288220. Anonim, transmit prin acest ziar multă sănătate și putere de muncă Valeriei Zena din Arad, pentru că a lecuit băiatul de patima beției din prima ședință. Căutați-o la Arad, și nu veți regreta. Tel. 0257/262935, 0744288220. Alexandra din Reșița mii de mulțumiri doamnei Valeria Zena din Arad, pentru că m-a împreunat cu soțul meu după o despărțire de 3 ani
Agenda2003-21-03-publi () [Corola-journal/Journalistic/281056_a_282385]
-
1991) și președinte (din 1995) al Asociației Chinologice Județene Timiș, dl Marius Iliev este ceea ce numim un pasionat. Dedicându-se exclusiv câinilor și părăsind pentru ei - sublinierea îi aparține - „frumoasa meserie de specialist în aparatură medicală“, dl Iliev îndrăgește cu patimă chinologia și mai cu seamă chinologia timișeană. Știe că, pe 10 aprilie 1927, se constituia la București, sub înaltul patronaj al Alteței Regale Principele Nicolae de România, „Societatea pentru Îmbunătățirea Rasei Canine“, dar îi contestă vehement întâietatea. Și pe bună
Agenda2003-23-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281107_a_282436]
-
o despărțire de 3 ani. Acum sunt foarte fericită alături de familia mea. Sunați la telefoanele 0257/262935, 0744288220. Anonim, transmit prin acest ziar multă sănătate și putere de muncă dnei Valeria Zena, din Arad, pentru că mi-a lecuit băiatul de patima beției din prima ședință. Căutați-o și nu veți regreta. Tel. 0257/262935, 0744288220. Inegalabila vrăjitoare Soveja a sosit în Timișoara pentru a ajuta oamenii de impotență, alcoolism, împreunări, în afaceri etc. Telefoane 0721580640, 223595. Mă numesc Ticălău Georgiana, din
Agenda2003-22-03-publi () [Corola-journal/Journalistic/281080_a_282409]
-
în Timișoara inegalabila vrăjitoare SOVEJA care a venit de la Ierusalim cu plante pentru a vindeca alcoolismul, scoate argintul viu, epilepsia, împreunări, afaceri, impotența etc. Tel. 223595 sau 0721580640. Elisabeta, din Timișoara, mulțumesc doamnei Soveja pentru că mi-a vindecat soțul din patima beției. Ea se află acum în Timișoara. Tel. 223595 sau 0721580640. Sorin, din Reșița, mulțumesc dnei Soveja pentru că mi-a readus soția care plecase cu 3 ani în urmă și mi-a adus liniștea în casă. Telefon 0721580640. Alexil oferă
Agenda2003-23-03-publi () [Corola-journal/Journalistic/281108_a_282437]
-
al II-lea din cartea „Faptele Apostolilor“ scrisă de Sf. Ev. Luca. Această minune a venirii Duhului Sfânt peste Apostoli le-a fost făgăduită de Iisus însuși, în cuvintele rostite la Cina cea de Taină, din Joia Mare, deci înaintea patimilor Sale, când le-a spus: „Va veni Duhul Adevărului, Cel ce din Tatăl purcede, Acela va mărturisi despre Mine“ (Ioan 15, 26) și „El vă va călăuzi întru tot adevărul“ (Ioan 16, 13). Iar înainte de Înălțarea la Cer, le-a
Agenda2003-24-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281123_a_282452]