1,557 matches
-
Ploiești, cât și activitatea în sine au fost concepute sub forma unui paralelism perfect între poezie și pictură. În carte fiecărei poezii îi corespunde câte o pictură reprezentativă. Autoarea, cel mai bun cunoscător al propriei creații, a vorbit cu mult patos despre propria creație și a recitat din propriile poezii. Citește mai mult GEORGETA POPESCU: LANSAREA CĂRȚII ȘI VERNISAJUL EXPOZIȚIEI „OPREȘTE-TE!”Joi, 12 mai 2016, la Sala “Marii Uniri” a Palatului Culturii Ploiești, Goergeta Popescu, inginer chimist de profesie, le-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381033_a_382362]
-
Ploiești, cât și activitatea în sine au fost concepute sub forma unui paralelism perfect între poezie și pictură.În carte fiecărei poezii îi corespunde câte o pictură reprezentativă.Autoarea, cel mai bun cunoscător al propriei creații, a vorbit cu mult patos despre propria creație și a recitat din propriile poezii.... Abonare la articolele scrise de elena trifan
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381033_a_382362]
-
uitat la marginea timpului”. • Partea a II a. Scriitori din perioada postdecembristă Ioan V. Maftei-Buhăiești “Scriitorul care nu m-a dezamăgit; Daniel Pralea-Blaga “Poetul musician și oglinda sa magică de cer cu țurțuri de bemoli pe margini”; Ilie Barbu “Poetul patosului fibrei pământului strămoșesc”; Ion Mazilu Crângașu “Poetul care înlesnea prietenii literare”; Eugen Cojocaru “ Scriitorul capricios pe care nu puteai ține mânie”; Octavia Crăciun “Muzicianul eseist”; Maria Dobrin “Romanciera propriei construcții sufletești”; Ileana Ghelase “Doctor în chimie, dar și poet”; Mihai
65 DE ANI de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380889_a_382218]
-
Ploiești, cât și activitatea în sine au fost concepute sub forma unui paralelism perfect între poezie și pictură. În carte fiecărei poezii îi corespunde câte o pictură reprezentativă. Autoarea, cel mai bun cunoscător al propriei creații, a vorbit cu mult patos despre propria creație și a recitat din propriile poezii. După cum afirmă în “Cuvântul înainte,” finalitatea artei sale se conturează într-un îndemn vizual și versificat de a ne armoniza viața pe frecvențele lucrurilor ce ne înconjoară, oprindu-ne asupra fiecărui
GEORGETA POPESCU: LANSAREA CĂRŢII ŞI VERNISAJUL EXPOZIŢIEI „OPREŞTE-TE!” de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381005_a_382334]
-
pe-o intimă terasă A unui bar,le cântă un trubadur modern “Frumoasa mea”,se-aude și-n suflete le lasă Inconfundabil gustul de dragoste,etern. Se-opresc din drum deodată și clipa-ncremenește Când ochi în ochi iubiții cu patos se privesc Pe un obraz al fetei,o lacrimă grăbește La întâlnirea-n fine cu-al ei destin,lumesc Paradoxal,în colțul guriței poposită De fericire pură,cea perlă-a apărut. Ea-i plină de iubire,de-acuma mulțumită Alesul
LA PLIMBARE de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374382_a_375711]
-
cerul nemuririi,în brațe ocrotitoare! Se pierde steaua nopții, căzând în altă lume se pierd florile vieții,călcate pe cărări suflete-n pustiuri se sting fără de nume nisipuri mișcătoare ,călătoresc pe mari! Au înflorit caișii și visul se intoarce din patosul ce arde în viață această crudă a mai rămas fuiorul,ce încă ne mai toarce cămașă amintirii,ce-n versuri mai asuda! Au înflorit și codrii,etern nemuritori nu mai aveau arama ,nu mai aveau argint au înțeles săracii că
FUZIUNE de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374497_a_375826]
-
DEBUT- RODICA DASCĂLU- DANSUL VIEȚII(VERSURI) Autor: Cristina Ștefan Publicat în: Ediția nr. 1984 din 06 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Cerință obligatorie, viața! Se spune că oamenii, după o experiență dramatică sau tragică, se bucură de viața rămasă, cu patos. Ne îmbolnăvim de la o vârstă și cauzele nu ne mai bat la cap când înțelegem că mai aveam atâtea de făcut cu viața noastră și așa inadmisibil de scurtă, darmite să te mai întorci în timp, să-ți demonstrez unde
DEBUT- RODICA DASCĂLU- DANSUL VIEȚII(VERSURI) de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373554_a_374883]
-
se varsă lin, Și pacea curge peste însângerata glie, Din nou coboară îngeri din cerul cristalin- Creștinii se adună la ceas de bucurie. Altarele sfințite în alb s-au îmbrăcat, Bisericile, toate, par torțe vii, aprinse, Ce ard cântând cu patos „Hristos a înviat,” În corul cel de îngeri cu glasuri necuprinse... Citește mai mult E timpul pentru muguri și plânsete de miei-Ce mor doar pentru plata amarelor păcate,Oricât ar fi vreunii pe lume de atei,În fața jerftei sfinte le
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
atunci se varsă lin,Și pacea curge peste însângerata glie,Din nou coboară îngeri din cerul cristalin-Creștinii se adună la ceas de bucurie.Altarele sfințite în alb s-au îmbrăcat,Bisericile, toate, par torțe vii, aprinse,Ce ard cântând cu patos „Hristos a înviat,”În corul cel de îngeri cu glasuri necuprinse...... VI. ȘI DE-AR FI SĂ VINĂ CLIPA, de Emilia Amariei , publicat în Ediția nr. 2285 din 03 aprilie 2017. Și de-ar fi să se-mplinească tot ce
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
conștiința că unitatea acesteia nu e posibilă fără credință și fără iubire față de cei care ți-au dat viață. Poetul este elegiac, dar fără dominanța unor tonuri sfâșietoare; are simplitate în expresie, fără să renunțe la simbolistică și metaforizare; are patos, când mai moderat, când mai accentuat, dar strigătul i se oprește, de multe ori, într-o împăcare senină cu destinul, deși nu lipsesc nici notele răzvrătirii.În mai tot ceea ce scrie Teodor Dume, fie că vorbește despre părinți, despre bunici
MOARTEA, UN FLUTURE ALB de TEODOR DUME în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374892_a_376221]
-
fi el de colosal, este aceea de a servi într-un fel sau altul omului e ușor hazardată și, mda, de ce să nu recunoaștem... tipic americană. Eu o consider un filon definitoriu al mentalității multor occidentali. Pe mine, ca european, patosul cu care e propagată ideea în filmul respectiv m-a frapat. Cred că și noi căutăm instinctiv aceeași fericire, dar o facem mai mult pe cont propriu, nu așa, în mase, dirijat. Pentru urechea mea poate prea sensibilă, se insinuează
VÂN(Z)ARE DE FERICIRE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375301_a_376630]
-
1849 se năștea la Paris Armand-René-François Prudhomme, care avea să ajungă cunoscut sub numele de Sully Prudhomme. După debutul editorial din 1865, Sully Prudhomme devine repede celebru. În 1870, în plină tragedie a Franței ocupate, Sully Prudhomme își striga cu patos iubirea de țară, dovedită și prin fapte de arme, ca voluntar pe frontul franco-prusac, de unde a revenit în 1871 cu Legiunea de Onoare, dar și cu o invaliditate care-l va țintui în scaun tot restul vieții. Depășindu-și suferința
AR FI PUTUT LUA MIHAI EMINESCU PREMIUL NOBEL? de ELISABETA ISANOS în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375488_a_376817]
-
nasvalo pale-phendă Lesqe: Răja, na-ni mân manuś kaj te ćudel mân and-o panǐ nanimasro kana hin kerdo o panǐ zovorośon; 'ke, źi kaj avaw me, aver źăl tele angla manθe. [8] O Jezuśis phendă lesqe: Uśti, le t'rro patos the phir. [9] The jekh'ar o manuś sasësto kerdǐlă, jilă pesro patos the phirelas. De ande kodo děs hâș savatos. [10] Kidă ke phenenas o judeji le manuśesqe kaj sastilă: Hin savatosro děs the na-ni tuqe slobodon te
E EV-ANGELIA PALA IWAN, O ŚERO 5 / IOAN, V de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371978_a_373307]
-
panǐ nanimasro kana hin kerdo o panǐ zovorośon; 'ke, źi kaj avaw me, aver źăl tele angla manθe. [8] O Jezuśis phendă lesqe: Uśti, le t'rro patos the phir. [9] The jekh'ar o manuś sasësto kerdǐlă, jilă pesro patos the phirelas. De ande kodo děs hâș savatos. [10] Kidă ke phenenas o judeji le manuśesqe kaj sastilă: Hin savatosro děs the na-ni tuqe slobodon te leș t'rro patos. [11] Phendă lenqe vo': Kon kerdă mân sasësto, Kodo
E EV-ANGELIA PALA IWAN, O ŚERO 5 / IOAN, V de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371978_a_373307]
-
The jekh'ar o manuś sasësto kerdǐlă, jilă pesro patos the phirelas. De ande kodo děs hâș savatos. [10] Kidă ke phenenas o judeji le manuśesqe kaj sastilă: Hin savatosro děs the na-ni tuqe slobodon te leș t'rro patos. [11] Phendă lenqe vo': Kon kerdă mân sasësto, Kodo phendă manqe: Le t'rro patos the phir. [12] Von phućle leș: Kon hin o manuś kaj phendă tuqe: Le t'rro patos the phir ? [13] The o kerdino sasësto na
E EV-ANGELIA PALA IWAN, O ŚERO 5 / IOAN, V de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371978_a_373307]
-
děs hâș savatos. [10] Kidă ke phenenas o judeji le manuśesqe kaj sastilă: Hin savatosro děs the na-ni tuqe slobodon te leș t'rro patos. [11] Phendă lenqe vo': Kon kerdă mân sasësto, Kodo phendă manqe: Le t'rro patos the phir. [12] Von phućle leș: Kon hin o manuś kaj phendă tuqe: Le t'rro patos the phir ? [13] The o kerdino sasësto na źănglă kon hin, 'ke o Jezuśis dina' Peș ande jegh rig maśka but manuśa kaj
E EV-ANGELIA PALA IWAN, O ŚERO 5 / IOAN, V de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371978_a_373307]
-
na-ni tuqe slobodon te leș t'rro patos. [11] Phendă lenqe vo': Kon kerdă mân sasësto, Kodo phendă manqe: Le t'rro patos the phir. [12] Von phućle leș: Kon hin o manuś kaj phendă tuqe: Le t'rro patos the phir ? [13] The o kerdino sasësto na źănglă kon hin, 'ke o Jezuśis dina' Peș ande jegh rig maśka but manuśa kaj has-le ande kodo than. [14] Pala kădă o Jezuśis rakhlă leș ande Khangiri the phendă lesqe
E EV-ANGELIA PALA IWAN, O ŚERO 5 / IOAN, V de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371978_a_373307]
-
laqri nënaśa. ¶ Kana dikhlă la tistan śargon, akor phućlă la: ¶ - Șo päcindăn, șo hin tuva ? Han śargon sar o viosis ! Migh mân, 'ke n-aśtig phenaw tuqe ! De mân jegh kući panǐ ! ¶ Pila o panǐ, the laqri nënaśa ćună la and-o patos, akhardă pesre ćhăs, kaj has-lo o doktoros le gavesro, the vow phendă: ¶ - Na-ni laqe kheć ! Marel laqro vodǐ zores, darană varesosθar ! ¶ Akor e tërni, te na maj phućen la kheć, phendă: ¶ - Źaw manqe khere, 'ke auźarel mân morro rrom
ZGRIPȚUROAICA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372805_a_374134]
-
o crimă. Cine ține vie în noi iubirea de neam și de glie, istoria noastră, care este dovada, în fața lumii întregi, a obârșiei poporului nostru, dacă nu limba noastră, româna, această „comoară din adâncuri revărsată” despre care a scris cu patos poetul ... Citește mai mult Limba noastră, diamantul neamului românesc„Luați un copil de mână și duceți-l de la Dunăre la Mare (...) din sat în sat, și întrebați-l: Unde este? Și cum îi zice locului pe care calcă? Și vă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
o crimă. Cine ține vie în noi iubirea de neam și de glie, istoria noastră, care este dovada, în fața lumii întregi, a obârșiei poporului nostru, dacă nu limba noastră, româna, această „comoară din adâncuri revărsată” despre care a scris cu patos poetul ... VII. A FI PATRIOT..., de Ion C. Hiru, publicat în Ediția nr. 492 din 06 mai 2012. A fi patriot... MOTTO: „Cine bea apă din pumni streini, nu se satură niciodată”. (ANTON PANN) Patriotismul, iubirea de țară, este sentimentul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
nu puteam distinge ce înseamna a iubi și a plăcea ceea ce ai admirat - să pornească din lipsa unei partenere de distracții sau petrecera clipelor pierdute - ...iar în privința dragostei mele față de tine nu sînt deloc străin ci sînt cuprins cu tot patosul sufletului meu pînă în eternitate... 19.02.1988 ...Scuză-mă în capul meu e un haus sînt foarte agitat în ultima vreme n-am pofta de nimic, noaptea am vise urîte - nu știu de ce mă aflu într-o asemenea stare
PETITIE CATRE VREMURILE ODIOASE XIII de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370980_a_372309]
-
nu puteam distinge ce înseamna a iubi și a plăcea ceea ce ai admirat - să pornească din lipsa unei partenere de distracții sau petrecera clipelor pierdute - ... iar în privința dragostei mele față de tine nu sînt deloc străin ci sînt cuprins cu tot patosul sufletului meu pînă în eternitate ... 19.02.1988 ... Scuză-mă în capul meu e un haus sînt foarte agitat în ultima vreme n-am pofta de nimic, noaptea am vise urîte - nu știu de ce mă aflu într-o asemenea stare
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 8. de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/370966_a_372295]
-
și operă, exterioară , a deformat profilul esențial al operei filosofice, care mai așteaptă să fie aduse din tainițele textului original în conul de lumină. Schopenhauer prin această mască a dorit să convingă că meditația sa, fals pesimistă, vibrează de un patos al sincerității provenit din nefericirea sa, dar tot filosoful a dorit să convingă că în existența tuturor oamenilor se desfășoară o comedie ipocrită, incifrată în” hieroglifa bucuriei”, un fel de bal mascat jucat pe scena lumii ce se încheie la
MASCA LUI SCHOPENHAUER-PARADISUL PIERDUT AL NEFIINŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371191_a_372520]
-
de învățători religioși... Diferitele școli rabinice funcționau că și partidele politice de azi... La colțurile străzilor Orașului Sfânt, grupe importante de cărturari dezbăteau înțelesul Scripturii, cu fiecare iota, sau fărâma de slova din Lege... Oamenii asistau fascinați la elocventa sau patosul oratorilor... Fiecare susținea o tabără, sau alta. Erau prea multe discursuri... În această situație, sutașul cere favoarea “unui singur cuvânt”... Gestul sutașului român împarte lumea și istoria în două... O tabără în care Cuvântul este din abundență și totuși nu
MANTUITI CU ... UN CUVANT! de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344875_a_346204]
-
portretul moșului: “Și de-acolo știe Mosul, / Că-i siret el, lucru mare”.Din cauza stânjenelii create de primele încercări eșuate, toți cei de față, copii și părinți, m-au ascultat cu mare atenție. Și versurile pline de credință spuse cu patos și inima de un copil care nu cunoștea spaimă de comuniști i-au impresionat și i-au bucurat pentru că de fapt, dădeau glas și simțirii unora dintre ei. Spun unora, pentru că la câteva zile, am avut în casa o mică
CRACIUNUL COPIILOR de RODICA-ELENA LUPU în ediţia nr. 34 din 03 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344923_a_346252]