827 matches
-
Hamlet, actul III, scena 1, în traducerea lui Leon Levițchi și Dan Duțescu (n.tr.). 32 Denis de Rougemont, op. cit. * Sfînta Blandina, sclavă romană convertită la creștinism, a fost martirizată la Lyon în anul 177, în timpul împăratului Marc Aureliu. Este patroana orașului Lyon (sărbătorită la data de 2 iunie) și ocrotitoarea servitoarelor (alături de Sf. Marta). * Lin Biao (1907-1971) lider militar chinez care a jucat un rol-cheie în victoria comuniștilor în Războiul Civil și s-a aflat în fruntea trupelor Armatei de
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
să ia în discuție cererile privind obținerea avizelor de liberă practică sau de înființare a stabilimentelor, modul de amplasare a acestora ș.a. Primarul avea dreptul de a elibera autorizații provizorii de funcționare - hotărârea definitivă aparținea consiliului local -, cu obligația ca patroanele să se conformeze Regulamentului de prevenire a unor boale infecțioase - la sfârșitul secolului al XIX lea, astfel de regulamente erau în vigoare în toate orașele țării. Datorită faptului că Arhivele din Bacău nu păstrează niciun astfel de document, pentru a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de prostituție și locuințele femeilor prostituate nu sunt tolerate: în vecinătatea bisericelor, școlelor, internatelor de educație, în vecinătatea imediată a grădinelor publice, a teatrelor, a cazărmilor, în hoteluri, birturi, cârciumi, berării, restaurante, cafenele șantante. Din banii ce femeile prostituate câștigă, patroana casei nu poate opri decât cel mult dou) părți din trei ca plată de locuință, încălzire, mâncare, serviciu și spălatul rufelor” ș.a. Legislația națională din domeniu, oferea prostituatelor dreptul la liberă practică, atât în casele de toleranță, cât și pe
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
comunal, datorită noilor reguli privind efectuarea controlului medical periodic. Nu de puține ori, în drumul lor spre medicul comunal, prostituatele „au fost expuse la insultele trecătorilor și chiar supuse unui veritabil bombardament cu pietre”. Pentru a evita astfel de situații, patroanele stabilimentelor de prostituție au luat hotărârea utilizării trăsurilor și birjelor, fapt ce a dus la o dublare a sumelor cheltuite lunar, controalele fiind efectuate din trei în trei zile. La insistențele prostituatelor, în vara anului 1911, autoritățile de la București au
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Pământului 324, cu un evident rol protector având în vedere statutul ei matern. De asemenea, hittiții aveau numeroase sărbători în cinstea zeițelor fecundității de la care așteptau rodirea solului 325. Și în civilizația sumeriană se întâlnește o mare zeiță a fecundității, patroana familiilor, turmelor și câmpurilor, fiind practic singura zeitate feminină importantă 326. Miturile fecundității sunt povești care articulează o temă fundamentală fără a impune o imagine comună mai multor popoare. Mai mult, interesant este faptul că istoria credințelor evidențiază că, la
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
muzică și dans. Ne împărțeam melodiile, fiecare era tare pe terenul lui. La melodiile tale, Gică, muzică ușoară veche, din perioada interbelică sau romanțe, timbrul tău de bariton se auzea blând și suav și ne mângâia sufletele. La petrecerile noastre - patroane și onomastici - cântam în duet sau pe trei voci sau, pur și simplu, cu toții, în cor, cu sau fără voce, neafoni și afoni, nu mai conta. Dar armonia melodiei se distingea perfect, și vecinii ascultau, unii deschideau chiar ferestrele, să
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
degete, o privește de parcă ar descoperi acolo cine știe ce răspunsuri la Întrebări existențiale, apoi o introduce din nou Între buze și trage fum În piept. Oftează, eliberând fumul, apucă halba cu bere, pe trei sferturi golită, și o dă peste cap. Patroane, Încă două aici, la noi, că și la Gicu a fost halba spartă, iar lu’ Șpriț nu-i mai da tămâioasa lui că face urât la băutură, cică e brânza pe bani și nu mai face la nimeni cinste. Aș
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
e manager bun. Eeee, ză land of ciois.. Cu ciois sau fără ciois, cu of sau fără, eu aș vrea să câștige Elenuca, mânca-i-aș obrăjorii ei de balcanică... Șpriț se ridică-n picioare și bagă mâna-n buzunar. Patroane, Încă un rând că fac cinste pentru ultima oară! Elenuco, hai peste ruși să-i cucerim muzical! 16.05.2009 Cizmele de cauciuc Sandu Șpriț a făcut piața - buget de austeritate, nenică, dar de mâncat trebuie să mâncăm, verdeața e
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Sandu. Dar nu apucă să-și duc planul la Îndeplinire, fiindcă respectivul Începe să râdă În hohote. Hai, dragilor, că dau eu un rând, v-am făcut, parcă stăteați pe coji de nucă, mai aveați puțin și vărsați lacrimi amare. Patroane, două halbe la băieții, să le treacă Întristarea! Și pune-o pe aia cu În cabina de votare azi e mare sărbătoare, cetățeanul dă un vot, iar pe ei Îi doaren cot! Unu la zero pentru mine, v-am păcălit
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
pe sub masă, În timp ce Gicu tocmai revine de la bar cu două halbe În mână. A vrut să-l scutească pe patron de un drum, ocazie favorabilă și pentru a-i spune că intenționează să bea pe datorie. Măcar o dată pe lună, patroane, om sunt și eu, taie ăștia din buget, tai și eu din banii de băutură. Nu-i bai, când vine scadența Îi pun la loc, așa că trece-mă pe caiet. În ultimele zile, patronul a adus un registru cu coperte
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
ce spune. Și eu fac cinste tot trei zile, sare și Gore, mai ales că de azi am intrat În registrul cu datornici. Și să mor eu dacă nu mă simt ochei, ca să zic așa... M-am obișnuit cu ideea. Patroane, mai adu, neică, două halbe, că ți le plătesc În ziua cu banii. Cât o mai fi și aia! Izbucnesc râsete pe la mese, iar unii dau cu șepcile de pământ și Înjură guvernul, președinția, urnele de vot, ștampilele și parlamentul
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
trântește pe scaunul care protestează prin troznete Înspăimântătoare, răsuflă adânc, apoi pună mâna pe halba lui Gore și o duce la gură. Nu o lasă până când nu rămâne În ea decât un firicel de spumă. Apoi ridică mâna și strigă: Patroane, două halbe și-o tămâioasă! Reci, cât mai reci, ca fiorii de pe șira spinării! Ca gheața care mi-a cuprins corasonul! Gore și Gicu seamănă cu moșuleții din Muppets, varianta mută. Au apropiat capetele, Încetul cu Încetul și mai au
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
lis. Ce costum avea lis, fraților, strălucea. Îi place cu străluciri... Da` și oana, pampoanele Îi mai lipseau. S-a prostit lumea. Gore aruncă ziarul pe masă, apoi ridică mâna, precum cicliștii din Turul Franței și cere beri. Multe beri, patroane, o arteziană de bere, dacă se poate. Ne topim! Ne prăpădim! Și tămâioasa lu` Sandu, că i-a ieșit limba de-un cot! Câine de pripas pari fără tămâioasă, Sandule! Sandu Șpriț zâmbește. Dragilor, după cum se poate observa, intemperiile Își
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
mori Între perioadele de post, nu ne-ntrista suplimentar. Veșnicaaaaa pomeniiiiireee, veeeeșnicaaaa pomenireeeeee! Gore ridică din umeri, resemnat, apoi se alătură celor doi și răcnește, la rândul său, spre deliciul consumatorilor de pe terasă. Strigă: Uite-așa aș vrea să mooooooor! Patroane, Încă un rând la băieții veseli cu obraz subțire, da` să vină cu Gică Petrescu lângă el, altfel nu te trecem În testamente! 23.08. 2011 Badea, nașu` Moraru, che ghevara, sezaria și mahalaua cea de toate zilele Ce faci
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
atenția, ea rezolvase cu Lorelei câteva din micile dificultăți care apăruseră pe parcurs. Se cuvenea să fie și ea prezentă. Însă Nieve insistă, cu fermitate, că era o întâlnire între patru ochi și că avea nevoie să discute personal cu patroana de la Finaluri Fericite. Nu spuse asta cu glas tare, dar știa că va fi intimidată de prezența lui Gail și că va sfârși prin a ceda dacă venea vorba de cine știe ce prostie numai pentru că nu putea să-i spună nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
șapte minute, Ashling aproape că uitase că îl aștepta. Răspunde, dădu Joy din cap către telefon. Dar lui Ashling aproape că îi era frică să o facă, dacă nu era el? — Alo, spuse ea timid. — Alo, vorbesc cu Ashling, sfânta patroană a comicilor? Marcus la telefon. Marcus Valentine. —Bună, spuse Ashling. E el, mimă tăcut către Joy, apoi și-a punctat cu degetul pe față semnele unor pistrui. Cum mi-ai spus? chicoti ea. —Sfânta patroană a comicilor. La primul număr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Alo, vorbesc cu Ashling, sfânta patroană a comicilor? Marcus la telefon. Marcus Valentine. —Bună, spuse Ashling. E el, mimă tăcut către Joy, apoi și-a punctat cu degetul pe față semnele unor pistrui. Cum mi-ai spus? chicoti ea. —Sfânta patroană a comicilor. La primul număr al lui Ted Mullins l-ai ajutat, îți amintești? Și eu mi-am spus: fata asta e prietena comicilor. Ea s-a gândit puțin la spusele lui - da, îi plăcea ideea de a fi sfânta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
a comicilor. La primul număr al lui Ted Mullins l-ai ajutat, îți amintești? Și eu mi-am spus: fata asta e prietena comicilor. Ea s-a gândit puțin la spusele lui - da, îi plăcea ideea de a fi sfânta patroană a comicilor. Deci, ce faci? întrebă el. Ea se hotărî că îi plăcea vocea lui. Nu ai fi spus niciodată că aparține unui om pistruiat. —Ai fost la vreun număr reușit de comedie în ultima vreme? Ea chicoti din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
lui mamă, idee scumpă lui Unamuno (cap. XXI); în fine, mai există două narații intercalate propriu-zise, cu rol de exempla: povestea burlescă lui don Eloíno Rodríguez de Alburquerque y Álvarez de Castro și a căsătoriei sale in articulo mortis cu patroana pensiunii în care își târa zilele de crai decăzut, și, în fine, o foarte frumoasă parabolă, povestită de Augusto, a imutabilității vederii interioare prin orbire, legenda pirotehnistului portughez (fogueteiro) și a frumoasei sale soții, epură, aș spune, în plasa datelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
poți pretinde luna de pe cer, nici limbi de fazan în mujdei de vânt turbat, iar el era foarte pretențios. Și nu prea curat. Și așa, făcându-și rondul din pensiune-n pensiune, a nimerit într-una ținută de-o venerabilă patroană binișor în vârstă, mai bătrână decât el, adică, știi, mai aproape de șaizeci decât de cincizeci, și de două ori văduvă: prima oară după un dulgher care s-a sinucis aruncându-se de pe o schelă în plină stradă și pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
moarte. Au fost chemați să-l consulte mai întâi don José, iar apoi don Valentín. Și omul trăgea să moară! Iar suferința lui cerea îngrijiri atât de multe și de delicate, și uneori nu tocmai agreabile, încât o monopolizau pe patroană, și ceilalți oaspeți începuseră să amenințe cu plecarea. Don Eloíno nici vorbă să poată plăti mult mai mult, dubla văduvă, și ea, îi tot spunea că nu-l mai putea ține în pensiunea ei, căci îi periclita afacerea. „Pentru numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
dacă așa stau lucrurile, îți rămâne un mijloc pentru ca femeia asta de treabă să nu te-azvârle pe stradă și să te oblige s-ajungi la spital.“ „Și care-anume?“ „Să te însori cu ea.“ „Să mă însor cu ea? Cu patroana? Cine, eu? Un Rodríguez de Alburquerque y Álvarez de Castro! Domnule, nu-mi arde de glume!“ Și pare-se că împrejurarea avu un asemenea efect, încât în scurt timp i se înșurubă în cap. — Și nu fără motiv. — Dar, de îndată ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
glume!“ Și pare-se că împrejurarea avu un asemenea efect, încât în scurt timp i se înșurubă în cap. — Și nu fără motiv. — Dar, de îndată ce și-a revenit din prima supriză, amicul i-a demonstrat că, dacă se însura cu patroana, îi putea lăsa treisprezece duros pe lună ca pensie de văduvă, de care altminteri n-ar profita nimeni și-ar merge la Stat. Vezi deci și tu... Da, știu, nu e singura persoană, prietene Víctor, care s-a căsătorit doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
știu, nu e singura persoană, prietene Víctor, care s-a căsătorit doar pentru ca statul să nu economisească o pensie de văduvie. Ăsta da civism! — Dar dacă don Eloíno a respins cu indignare o asemenea propunere, închipuiește-ți ce va fi spus patroana. „Eu? Să mă mărit eu, la vârsta mea, și pentru a treia oară, cu boșorogul ăsta!? Mi-e scârbă!“ S-a consultat însă cu medicul, a fost asigurată că lui Eloíno nu-i mai rămâneau decât foarte puține zile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
l-a chemat pe Correíta și i-a spus, după cum umblă vorba, că voia să se împace cu el - erau certați - și să-i fie martor la nuntă. „Păi cum, don Eloíno, vă căsătoriți?“ „Da, Correíta, da, mă însor cu patroana, cu doña Sinfo, eu, un Rodríguez de Alburquerque y Álvarez de Castro, închipuiește-ți! Eu, pentru ca ea să aibă grijă de mine cele câteva zile câte-mi mai rămân de trăit..., nici nu știu dacă frații mei o s-ajungă la timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]