1,388 matches
-
Dumitrescu, Ernest Verzea, Constantin Almăjanu, Nicolae Balotă ș.a. Semnează articole Nuși Tulliu, G.M. Ivanov, V.P. Râmniceanu. Revista găzduiește medalioane dedicate unor personalități (Octavian Goga, Titu Maiorescu, Ștefan Luchian). În articolul intitulat Amintiri de la „Convorbiri critice”, Florian Cristescu evocă întâlnirile literare patronate de Mihail Dragomirescu. Sunt recenzate Viața lui Caragiale de Șerban Cioculescu, Amândoi de Liviu Rebreanu, Cetatea cu duhuri de Vintilă Horia. Alți colaboratori: Horia Furtună, C. Gerota. O parte din ilustrațiile revistei aparțin lui A. Demian și sunt preluate din
FLACARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287011_a_288340]
-
lungul întregii vieți, semne ale unei căutări cu momente de exaltare, de revoltă, de rar extaz, de continue întrebări legate de rostul ființei muritoare, în care Dumnezeu își oglindește chipul. Familia spirituală în care se situează poetul este hotărât cea patronată de Tudor Arghezi, unii psalmi părând chiar variațiuni pe tema argheziană a orgoliului creatorului: „Cum să Te-ntâmpin, Doamne, - cu ce rugă? / Ai fost copac: acum ești buturugă. / Vrei să mă scol eu însumi din genunchi / Să-Ți fiu coroană
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
și concluzii la „Terra” constituie, în esență, o autobiografie și conține „amintiri și mărturisiri”, pagini care pot fi subsumate jurnalului memorialistic dominat de evocare. Sunt creionate figuri de mari personalități, situații reconstituite în spiritul adevărului, dar nu fără culoare, confesiuni patronate de sinceritate, mărturii ale unui om cu propensiune spre interogarea sensurilor vieții. SCRIERI: Ideile lui J.-J. Rousseau asupra educației, București, 1892; Către noua generație, București, 1912; Ofensiva națională, București, 1913; Poporul. 1913, București, 1913; Primăvara literară, București, 1914; Școala
MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288078_a_289407]
-
vechi și că această activitate, la început, a fost foarte prețuită de Cassiodor, însă așezământul de la Vivarium nu a constituit din acest punct de vedere o mare noutate, pentru că această practică era constantă în toate mănăstirile latine care au fost patronate de mari literați precum Ieronim, Rufinus sau Augustin. Deși era o fundație laică, Vivarium-ul nu punea în practică programul cultural enunțat în rescriptul lui Atalaric despre care am vorbit mai sus și pe care îl redactase după normele retoricii Cassiodor
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
, publicație apărută la București în 20 mai 1941 (număr unic), cu subtitlul „Săptămânal de cultură românească, organ al Asociației Culturale a Tineretului Românesc”, director delegat fiind I. Bogdan. Revista e patronată de PSS Nicodim, patriarhul României, și are în consiliul de îndrumare personalități din lumea universitară, scriitoricească și militară: Gheorghe Brătianu (președinte), Liviu Rebreanu, Nicolae Bănescu, Ștefan Ciobanu, I. Manolescu, N.A. Constantinescu, Ionel Teodoreanu, N. Porsena ș.a. Revista, de nuanță tradiționalistă
HOTARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287453_a_288782]
-
din Franța, este invitat să participe la cea de a X-a aniversare a Revoluției din Octombrie. Sosind la Moscova la 20 octombrie 1927, vizitează URSS timp de șaisprezece luni și suferă un șoc de revoltă și decepție în fața realităților patronate de puterea bolșevică. La 15 februarie 1929 revine la Paris, unde în toamnă își publică, în volumul Vers l’autre flamme, impresiile și constatările. În 1932, aflat din nou în țară, se internează la Sanatoriul Filaret din București, apoi se
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
creuzetele strălucite ale imperiului. L-au interesat apoi, în egală măsură, legăturile grecității postmedievale cu lumea românească și ecourile pe care românii le-au stârnit între scriitorii eleni, mulți dintre ei adăpostiți la curțile generoșilor voievozi români, gata mereu să patroneze elaborarea unui cronograf sau să înființeze școli care să își pună catedrele la dispoziția umaniștilor din veacul al XVIII-lea. Toate aceste întrepătrunderi și-au găsit locul în scrierile cu caracter istoriografic ale unui Mitrofan Grigoras sau N. Chiparissa, pe
RUSSO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289404_a_290733]
-
puținul timp liber al comercianților și meseriașilor „prin bucăți literare potrivite: versuri, povestiri instructive din viața comerțului, glume, aforisme, vorbe înțelepte, eventual romane etc.”. Odată cu mutarea la Cluj, directorul transformă publicația într-un supliment politic și cultural al foii care patrona editarea acestei reviste ce își propune să ofere „lumina” pe care „o așteaptă poporul nostru”. L. publică de predilecție lirică aparținând lui St. O. Iosif, Radu D. Rosetti, Zaharia Bârsan, Ecaterina Pitiș, I.U. Soricu, precum și versurile unui consecvent colaborator
LUMINA-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287909_a_289238]
-
aceia dintre angajați care îi aduceau „mici atenții”. Cu toate acestea, directorul era mulțumit, deoarece timpul său crescuse simțitor și putea să se concentreze pe lucrările pe care le avea de făcut. Într-o zi însă, o echipă din organizația patronată de respectivul director s-a confruntat cu anumite probleme, nu a știut cum să aplice anumite proceduri, compania pierzând contracte și clienți importanți (fiind obligată și la plata unor daune substanțiale). Conducerea de la centru trimise în teritoriu o echipă de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
codexurilor vechi și că această activitate a fost foarte prețuită, în primul rînd, de Cassiodor, însă din acest punct de vedere așezămîntul de la Vivarium nu a constituit o mare noutate, pentru că o asemenea practică era constantă în toate mănăstirile latine patronate de mari literați precum Ieronim, Rufin sau Augustin. Deși era o fundație laică, Vivarium-ul nu punea în practică programul cultural enunțat în rescriptul lui Atalaric despre care am vorbit mai sus și pe care îl redactase după normele retoricii Cassiodor
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
București sau Biblia lui Șerban Cantacuzino (1688), numită astfel după voievodul care o comandase și care supraveghease redactarea ei (fără a apuca, totuși, să o vadă tipărită, cartea apărând sub domnia lui Constantin Brâncoveanu), adună, practic, toate sursele anterioare. Lucrarea patronată de Șerban Cantacuzino este punctul final al unor eforturi îndelungi, purtate adesea în condiții neprielnice, iar tipărirea ei în momentul cel mai fast al unui secol extrem de bogat în cultura națională, în chiar zorii epocii brâncovenești, reprezintă, de fapt, certificatul
BIBLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285725_a_287054]
-
îndemnul și cu cheltuiala mitropolitului s-au tipărit cărți didactice și scrierile lui Amfilohie Hotiniul (în 1795), după ce, în 1787, nepotul său Toma Stamati realizase o nouă traducere din Cer nou de Ioanichie Galeatovski. Cea mai importantă tipăritură prefațată și patronată de S. este Critil și Andronius (1794), traducere după romanul El Criticón de Baltasar Gracián y Morales, făcută, după un intermediar grecesc, de arhimandritul Gherasim de la Mitropolia din Iași. În prefață S. consideră această nouă formă de „divan”, ce amintește
STAMATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289844_a_291173]
-
în comuna natală, Școala Medie Tehnică la Slatina (1945-1952) și urmează cursurile Facultății de Economie a Institutului de Studii Economice din București (1952-1957). Va lucra în calitate de economist la diverse întreprinderi din Pitești (1957-1983) și la Schela Moșoaia (1983-1990). Frecventează cenaclul patronat de Editura Tineretului și pe cel al revistei „Viața studențească”, este prezent cu versuri și în „Gazeta literară”, „Scânteia tineretului”, „Argeș”, „Calende” ș.a. A mai semnat Florea Stanciu Aluniș. Volumul de proză Drumețind prin Argeș (1987), care a constituit debutul
STANCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289864_a_291193]
-
de la literatură către aderențele sale multiple în sfera culturală și, mai departe, spre proximitățile ei epistemice, într-un sistem de referință unde o serie de opțiuni valorice eterogene definesc o mentalitate. Dionysos, zeul lunecător cu mai multe înfățișări și nume, patronează două părți ale acestui proiect ambițios, căruia S. i se consacră începând din anii ’80 ai secolului trecut. Scrise aproape paralel - deși publicate succesiv -, cărțile au ca obiect dinamica mentalității occidentale și, în orizontul ei de referință, articularea discursurilor intelectuale
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
în 1945, cu Ordinul „Coroana României”, în grad de Cavaler. În 1956 e reînhumat în cimitirul militarilor români de la Zvolen, lângă Banská Bystrica. Debutează în 1934 la „Observatorul”, revista liceului din Beiuș, cu poemul Imnul tinereții. Începuturile literare îi sunt patronate de Octav Șuluțiu, pe atunci profesor la liceul din Oradea. Va mai colabora la „Familia”, „Luceafărul”, „Eu și Europa”, „Sentinela”, „Porunca vremii”, „Universul literar”, „Revista Fundațiilor Regale” (unde în 1942-1944 ține și cronica de poezie), „Decalog”, „Pagini literare” (Turda), „Convorbiri
SIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289711_a_291040]
-
continentul american. S.C.R., îndrumătoare a vietii culturale românești în Brazilia, trece în 1957 atribuțiile sale Societății Sf. Treime, organizată în jurul bisericii ortodoxe de aici de Cercul Literar-Artistic Căminul și, mai tarziu, în 1964, de Sociedade Cultural Romeno-Brasileira care, în 1966, patronează la Sao Paulo sărbătorirea centenarului George Coșbuc. M. P.-C.
SOCIETATEA CULTURALA ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289747_a_291076]
-
din cursul superior de la Liceul «Unirea» din Focșani” (1899-1900), în care vor apărea câteva încercări literare ale elevilor focșăneni. Între 1919 și 1923, sub redacția lui I. M. Rașcu, profesor al liceului, se editează și un anuar, oglindind toate manifestările patronate de societate. P. D.
SOCIETATEA LITERARA „GRIGORE ALEXANDRESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289759_a_291088]
-
proprie, „Foaia Soțietății pentru Literatura și Cultura Română în Bucovina”, iar între 1881 și 1884 revista „Aurora română”, la care se adaugă numeroase calendare. În 1942 publică „Revista Bucovinei”, transferată în 1944 de la Cernăuți la București. Din iunie 1990 va patrona revista „Septentrion”, apărută la Rădăuți, în același an filiala din Suceava scoate „Țara Fagilor”, iar mai târziu, în 2003, filiala din București editând „Mesager bucovinean”. Aflată la început sub înrâurirea concepțiilor despre limbă ale lui Aron Pumnul, societatea a renunțat
SOCIETATEA PENTRU CULTURA SI LITERATURA ROMANA IN BUCOVINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289764_a_291093]
-
a contribuit la răspândirea în Bucovina a scrierilor lui Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Mihai Eminescu, Ion Creangă, Petre Ispirescu ș.a., la promovarea unor turnee teatrale, precum și la închegarea unei mișcări artistice locale, în special în jurul revistelor pe care le-a patronat. Din 1930 la Cernăuți începe să funcționeze Universitatea Liberă, iar peste câțiva ani e înființată Școala Superioară Țărănească, intensificându-se activitățile culturale în mediul rural. Ciclurile de conferințe, impulsionarea dotării bibliotecii proprii, ca și marcarea evenimentelor istorice și culturale prin
SOCIETATEA PENTRU CULTURA SI LITERATURA ROMANA IN BUCOVINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289764_a_291093]
-
societății. În 1990 se înființează la Gălănești Universitatea Populară, care funcționează în vara fiecărui an, se organizează simpozioane, cicluri de manifestări culturale, pelerinaje etc. La inițiativa societății, în septembrie 1992, la Rădăuți, se inaugurează Centrul de Studii pentru Problemele Bucovinei, patronat de Academia Română. Repere bibliografice: Șaptezeci de ani de la înființarea Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, Cernăuți, 1932; Constantin Loghin, Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina (1862-1932), Cernăuți, 1932; Constantin Loghin, Societatea pentru Cultura și Literatura Română
SOCIETATEA PENTRU CULTURA SI LITERATURA ROMANA IN BUCOVINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289764_a_291093]
-
și domniia, și țara, ce-i va fi voia lui să facă și să tocmească”), îl alege, spre a-și urma destinul, tocmai pe cel care, în pofida tuturor măsurilor de prevedere pe care și le ia prudentul bătrân, îi va patrona suprimarea. Postelnicul Constantin Cantacuzino instituise un model ce va fi urmat (fiul său, Drăghici, a pășit chiar și pe „traseul jertfirii”), un model ce va avea ca principal țel slujirea optimă a intereselor comunității. în jurul lui - și, după 1663, în jurul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
moarte să fac sufletului tău. Iar eu nu știuiu ce lucru va fi mare și mai bun, ci voiiu și aduș oasele tale, să se îngroape în sfânta casă a ceiia ce au născut pre Dumnezeu”. Biserica de la Argeș, ce patronează, ca act ctitoricesc, discursul memorial, deține o funcție importantă în „economia” retorică a acestui text. înspre ea, către sensurile ce le degajă gravitează, cred, cele două rugăciuni care ornează compunerea lui Neagoe. Prima, o „rugăciune către Fecioara Maria”, susține - ca
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
paternitatea sa, precum și datele suplimentare ale volumelor care sunt deseori menționate incomplet și indirect. Am inclus și un repertoriu al documentelor inedite descoperite de Arion Roșu, dintre care cele mai importante sunt cererea către Asiatic Society of Bengal de a patrona versiunea engleză a acestei cărți, precum și testamentul său din 1869. Am lăsat deoparte bibliografia generală asupra vieții și activității sale (1834-2003), care - integrată În istoria căreia Îi aparține - cuprinde peste 350 de titluri, ea fiind publicată În Stvdia Asiatica. E.C.
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
G. Călinescu, Vladimir Streinu, Dinu Pillat. S. este în primul rând un asemenea evocator, cu darul portretisticii și al refacerii unei atmosfere, fie privind familia, anii de liceu și facultate, fie lecturile de la Biblioteca Academiei ori atmosfera din institutul academic patronat de G. Călinescu atât în timpul directoratului acestuia, cât și - ca sub o luminoasă umbră - după moartea marelui critic. SCRIERI: G. Topîrceanu. Viața și opera, București, 1958; Delavrancea, București, 1964; Pagini de istorie literară, București, 1966; Duiliu Zamfirescu, București, 1969; Literatura
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
câteva luni, o rubrică miscelanee de știri, note și relatări, realizată de Mariana Brăescu. La un moment dat, Emil Brumaru își abandonează rubrica, alta, „Cenaclu prin corespondență”, susținută de Alex. Ștefănescu, luându-i locul. Publicația - de fapt, ziarul „Scânteia tineretului” - patronează și un cenaclu literar, Confluențe, ale cărui lucrări sunt consemnate în paginile sale. Bunăoară, la ședința din 26 noiembrie 1981 invitați de onoare sunt Emil Brumaru și Mihai Șora, ei îi prezintă pe tinerii autori care citesc din scrierile lor
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]