3,006 matches
-
Colonaș, Livia Cotorcea, Constantin Frosin și Tristan Tzara - «Mister ĂĂ, antiphilosopher»); VII) Creații poetice pentru «Caietele „Tristan Tzara“» / Productions poétiques pour leș «Cahiers „Tristan Tzara“» / Geared Poetic Creations for «”Tristan Tzara” Notebooks» (cu substanțial-revoluționare cicluri de poeme-Dada-liric-paradoxiste purtând 11 + 11 „peceți de aur“ puse de: Tristan Tzara, André Breton, Charles Dobzynski, Vincent A. Vigilant, Alain Georges Leduc, Pierre Taminiaux, Elenă Seifert, Urmuz, Ion Caraion, Gabriela Pachia, Ion Pachia-Tatomirescu, Ilarie Voronca, Gellu Naum, Șerban Foarță, Calistrat Costin, Claudine Bertrand, Alexandre Faustino, John
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
în Dacia, în spațiul planetar al Valahimii... Semnalam, în finalul recenziei noastre la Destine literare, nr. 38 - 40 / 41 - 43, 2013, eseistica de formulă academică, ținută universitară a studiilor, cronicilor, recenziilor publicate: Marian Barbu, Despre Brâncuși, la modul absolut («Așadar, pecetea nomenală pentru Brâncuși este de ctitor al sculpturii moderne. [...] Brâncuși a început descifrarea înțelesurilor lumii de la popasurile în Biserică din satul natal și în lăcașurile similare din Craiova - Epitropia Bisericii Madona Dudu i-a oferit nu o dată burse de studiu
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Scrieri > DESTINE PARALELE - ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1155 din 28 februarie 2014 Toate Articolele Autorului PARTEA A DOUA Pecetea destinului Cristian Trăistaru, fiul lui Săndica și al lui Mircea era în ultimul an al Facultății de Construcții Navale din Galați. Peste câteva luni își va susține examenul de stat și va deveni inginer construcții nave, specialitatea navigație și aparatură
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362824_a_364153]
-
Apoi am urmat eu, purtând sabia dreptății și trăgându-i în țeapă pe vrăjmași, trădători, hoți și tâlhari. Dar au fost prea mulți uneltitori și m-au biruit! Se oprește din mers în dreptul lui Paloș și-i pune degetul cu pecetea în piept.) Tu să duci pe mai departe clocotul din sângele meu! Spiritul demnității să se reîntoarcă printre locuitorii acestui pământ strămoșesc! PALOȘ: Așa voi face! Contele îl privește în ochi câteva minute ce par o eternitate, imprimându-i în
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
încăpere goală, cu o pătură în chip de cortină, dar el a făcut-o un câmp penteu monahi.” Opera lui e profund națională, indiferent că personajele sunt grec, latin, italian sau francez. Situațiile descrise și dezbătute în teatrul lui poartă pecetea vieții engleze. Ea oglindește prefacerile Renașterii, în felul cum se regăsesc în societatea elisabetană. Teatrul lui ne pune în față un mare poem al omului. Existăm, deopotrivă, prin înălțările ca și căderile noastre, cu marii lui eroi . Ne integrăm cu toții
ETERNUL SHAKESPEARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363335_a_364664]
-
pe aproape clopote bat amor în eternitate râurile se răsucesc la vale se îngroapă omenirea ne agățăm de muchii speranța e iubirea iubirea ea ridică în divinitate în urma semne arse e vagul ei mormânt trupuri și raze al nostru trecut pecetea de lut în dansul delir înfășurați în al iubirii fir suntem legați pe veci când iubim. Referință Bibliografică: Ne agățăm de muchii / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1081, Anul III, 16 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright
NE AGĂŢĂM DE MUCHII de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363481_a_364810]
-
-ntr-alta/ca să- mi umplu țevile brațelor cu el...). A patra elegie are ca erou liric - peste Evul Mediu - Increatul participant la „durerea ruperii-n două a lumii “, la „lupta dintre visceral și real “. În A cincea elegie, (sub pecetea nunții din real, în „tentația realului “), se condamnă increatul la o perpetuă așteptare, /la o încordare a înțelesurilor în ele însele/până iau forma merelor...; «urmează tragicul opțiunii (A șasea elegie), apoi opțiunea pentru real (A șaptea elegie), cântec al
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
poporul asemeni. Dar să lăsăm acum... Am fost la procuratorul Ponțiu Pilat și am cerut gărzi pentru a întări mormântul acelui impostor, cu soldați, pentru ca ucenicii să nu încerce cumva să fure trupul dezbinătorului. Piatra mormântului a fost pecetluită cu pecetea procuratorului. Pricepi? spuse arhiereul aplecându-se din jilțul său. -Acum înțeleg, mărite arhiereu. Ce-mi cereți să fac? -Vom avea nevoie de brațul tău, spuse arhiereul lăsându-se pe spătar într-o atitudine de relaxare. Nu avem încredere în romani
AL OPTULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362254_a_363583]
-
că omul care a rezolvat delicatele probleme din Arabia Felix urma să reușească și de acestă dată. Intrară amândoi înăuntru și se ocupară apoi doar de problemele negustorești pe care Hasim le avea cu romanii. Procuratorul își puse semnătura și pecetea personală de pe inelul de cavaler și trimise documentele printr-un curier lui Naulius care aplică parafa administrației romane. Apoi, după ce mai vorbiră puțin, Hasim ieși de la procurator cu documentele făcute sul. Negustorul coborî în atrium unde îl aștepta palanchinul pe
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362339_a_363668]
-
afară ninge ca-n basmele din filmele cu Hansel și Gretel, iar în aer plutește mirosul de vin fiert cu scorțișoară atât de specific sărbătorilor (Calendele măgarilor), m-am trezit înconjurat de aromele slovei ce rupe păcatul în două, desființează pecețile întristării și înghite pojghița nopții, împuternicite de scriitorul ce limitează prin cuvântul său urâtul, înșurubând morala sub aripi de crez pentru a locui prin părțile de vorbire ale limbii române. Mihai Batog-Bujeniță (M.B.B.) nu este numai ce s-ar crede
MIHAI BATOG BUJENIŢĂ – DESTIN CU MODULAŢII DE ARHANGHEL ÎN LUPTĂ CU NEANTIZAREA de IOAN GLIGOR STOPIŢA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362426_a_363755]
-
din inima duioasă Eu din povața-ți sfântă făcut-am o comoară. Din sfatul tău, cuvântul azi prinde rădăcină E curcubeu și punte-ntre ceață și senin Din slove îmi cresc aripi zburând către lumină Povața-n flori de suflet pecete-i pe destin. LA POARTA BUNICILOR Gândurile-mi bat și visurile bat La meleagul cel sfânt, bunicii din sat Când alerg fericită, eternul ecou Al tărâmului vechi prin timpul cel nou. Degetele-mi bat și vremurile bat La poarta învechită
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
urmat odinioarăCu vorbele pornite din inima duioasăEu din povața-ți sfântă făcut-am o comoară.Din sfatul tău, cuvântul azi prinde rădăcinăE curcubeu și punte-ntre ceață și seninDin slove îmi cresc aripi zburând către luminăPovața-n flori de suflet pecete-i pe destin.LA POARTA BUNICILORGândurile-mi bat și visurile batLa meleagul cel sfânt, bunicii din satCând alerg fericită, eternul ecouAl tărâmului vechi prin timpul cel nou.Degetele-mi bat și vremurile batLa poarta învechită a casei din satCu inima-mi
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
afară ninge ca-n basmele din filmele cu Hansel și Gretel, iar în aer plutește mirosul de vin fiert cu scorțișoară atât de specific sărbătorilor (Calendele măgarilor), m-am trezit înconjurat de aromele slovei ce rupe păcatul în două, desființează pecețile întristării și înghite pojghița nopții, împuternicite de scriitorul ce limitează prin cuvântul său urâtul, înșurubând morala sub aripi de crez pentru a locui prin părțile de vorbire ale limbii române. Mihai Batog-Bujeniță (M.B.B.) nu este numai ce s-ar crede
IOAN GLIGOR STOPIŢA [Corola-blog/BlogPost/362448_a_363777]
-
afară ninge ca-n basmele din filmele cu Hansel și Gretel, iar în aer plutește mirosul de vin fiert cu scorțișoară atât de specific sărbătorilor (Calendele măgarilor), m-am trezit înconjurat de aromele slovei ce rupe păcatul în două, desființează pecețile întristării și înghite pojghița nopții, împuternicite de scriitorul ce limitează prin cuvântul său urâtul, înșurubând morala sub aripi de crez pentru a locui prin părțile de vorbire ale limbii române. Mihai Batog-Bujeniță (M.B.B.) nu este numai ce s-ar crede
IOAN GLIGOR STOPIŢA [Corola-blog/BlogPost/362448_a_363777]
-
cu stele În podul palmei luna mi se rostogolește că și un bănuț Cheamă-mă îmi spune și râsul lui mă îmbracă în femeie ușoară Palmele lui alunecă pe umerii mei curgători Își lipește buzele de buzele mele că o pecete Timpul pășește tiptil privind în urmă Am să înfloresc toate florile iubirii în trupul tău îmi spune Alunecând fir de apă să-mi ude rădăcinile Îl simt gâdilandu-mă cum îmi urca prin vene, El, primul bărbat ce-a ales să
EL, PRIMUL BĂRBAT de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361238_a_362567]
-
Versuri > Frumusete > POEM MIROSIND A PÂINE Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 229 din 17 august 2011 Toate Articolele Autorului Se cuibărește satul între munți, Ca niște berze casele pe vale Cu ciocuri rosii și pene negre, albe, Pecete sfânta cruce-având pe frunți. E noapte și-i târziu.Țăranul nostru doarme, În somn el simte mângâierea spicelor de grâu În unduiri ca valuri de pârâu, De rodu-o fi bogat, va fi ferit de foame. Cu pielea arsă , mâinile zdrelite
POEM MIROSIND A PÂINE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360852_a_362181]
-
de o unică esență reflectoare a Fiat/ului Creator. Prin schematizare și tipizare decorativă, sedus de latura tematică, locus logicus de factură axiomatică din „Firul de fum”, forează în trecutul abscons al altui Eu contingent, deja eclipsat de o aceeași „pecete“ a arderii: „Am cules/ nenumăratele tale furtuni / și-am continuat să trăiesc / - prin bolul inocenței - / în visul transformat în firul de fum, / ce se strecoară / prin toate ungherele tale/ cu veșnica pecete a arderii”. Culminarea trăirii poetice gândită (sau gândirea
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
altui Eu contingent, deja eclipsat de o aceeași „pecete“ a arderii: „Am cules/ nenumăratele tale furtuni / și-am continuat să trăiesc / - prin bolul inocenței - / în visul transformat în firul de fum, / ce se strecoară / prin toate ungherele tale/ cu veșnica pecete a arderii”. Culminarea trăirii poetice gândită (sau gândirea poetică trăită) prin „bolul inocenței“ sugerează aspirația ontologică la plenitudinea misterului sferic, cu in edite bipolar ități n oeti ce. Fără a instaura confuzii semantice, joncțiunea dintre adevărul tulburător, circumscris în conștiință
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
nu mă omoară / și acopere-mi cerul / cu întregul Tău nume! / Și... iartă, Doamne! copila sălbatică / ce uită numele Tău fără voie“. Prin structuri, tendințe , detalii și tonalități radiante, visele lirice ale Viorelei Codreanu Tiron, exprimate în discursuri raționale, poartă pecetea autenticității, înnobilând demnitatea expresiei. Empiria spațiului poetic este scânteietor locuită de autoritatea gnoseologică a cuvântului. Prof. N.N.Negulescu Referință Bibliografică: Autoritatea gnoseologică a cuvântului - Viorela Codreanu Tiron / Viorela Codreanu Tiron : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 219, Anul I, 07
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
a propovăduit, indiferent de condițiile istorico-politice, discursul Bisericii s-a realizat în aceleași cadre ale dragostei de țară, ale muncii creatoare de valori, ale înc1inării spre cele cu adevărat importante pentru toți cei ce sunt chipul lui Dumnezeu, indiferent de pecetea pe care o poartă în ființa lor. Responsabilitatea moral-politică a membrilor Bisericii nu iese sub nici o formă din cadrul general al responsabilității lor morale și apoi, în relațiile lor cu Biserica nu intervine nici o modificare generată de schimbările de natură politică
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE BISERICA SI STAT... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360798_a_362127]
-
sărut ce parfumat era ce cald ce limpede... radia... și cum vibra... sub apăsarea mea și-a buzelor mele... ce scăpărau scântei din stele era elixirul dragostei mele ce picura te ocrotea te mângâia te îmbrățișa... cu acest ultim sărut pecete pentru veșnicie între atâtea lumi pavăză să-ți fie să-l simți în gând fierbinte alb... imaculat lumină vie... etern să-ți fie. E atât de bine, să te am acum în gând aproape că n-aș mai vrea... să
GÂNDINDU-MĂ LA TINE de ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360943_a_362272]
-
trotuarul are altfel de bolovani” (...) „plîng cu un ochi”! Dar nu pe stradă, ci în suflet, vrea el să ne spună cu instrumentele artei poetice! Obsesia ochiului interior îl obseda și pe Nichita Stănescu... care considera ochiul ca pe o pecete a sufletului, ochiul fiind obsesiv prezent ca starea de grație a percepției vieții! Dar, cu toate că scriitorul își asumă trăirea sufletească în versuri pline de grație, cu sensibilitate, el nu și-o deplînge, ci o metamorfozează în iubirea aia absolută, de
CRONICĂ LA VOLUMUL „ABSTRACŢIUNI CANTABILE” DE AUREL AVRAM STĂNESCU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360950_a_362279]
-
firesc . Talismanul apărător al dragostei ” Cuvântul „talisman” este de origine arabă și a avut inițial sensul de „taină”. Talismanul e un obiect care aduce noroc purtătorului sau și îl apără de primejdii. Iată câteva talismane ce datează din vremuri străvechi: pecetea lui Solomon, peștele, cornul abundentei, potcoava. Ochii fericirii: Se spune ca bucățile de onix sau de piatră albastră care amintesc formă ochilor ne dăruiesc fericire în dragoste. Peștele: Locuitorii Egiptului antic purtau un talisman în chip de pește, ca garant
O LUNA A DRAGOSTEI de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364096_a_365425]
-
iubire fericită. Potcoava: Într-o variantă ușor diferită, de secera a lunii, ea împodobea încălțămintea femeilor din Romă antică. Acest talisman trebuia să le ajute să aducă pe lume copii sănătoși și, totodată, să le apere de somnambulism și isterie. Pecetea lui Venus a fost dintotdeauna un puternic talisman al îndrăgostiților. Ea ar trebui desenată, daca este posibil, ca și altădată, pe un pergament (dar se poate și pe hârtie obișnuită, la nevoie) și se poartă în permanență, mai ales in
O LUNA A DRAGOSTEI de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364096_a_365425]
-
lui Traian, elogiază victoria romană, dar și demnitatea și vitejia dacilor. «Columna lui Traian» a vestit lumii că a fost cucerită «Columna Cerului» din Carpații Daciei. Original monument al artei antichității, a geniului artiștilor romani și greco-romani, «comoară cu șapte peceți» - cum a denumit-o Momsen, Columna este speranța de 19 veacuri a unui popor care-și caută un loc între popoarele Europei. Ridicată în Forul lui Traian din Roma, situată pe o tăietură artificială făcută în stâncă, Columna a fost
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]