776 matches
-
din picioare și m-ar fi putut lua frigul. Dintr-o casă stingheră a ieșit o bătrânică, (probabil stârneam interesul cu bagajului special), care spre bucuria mea, a pronosticat că "azi nu va ploua, fiindcă e frig și bate vântul”. Pedalând de zor, străbăteam locuri singuratice, fără sate. Atmosfera era sumbră, fiindcă se întunecase din cauza norilor negri, groși. Un șofer "glumeț” care venea din sens opus, a vrut să mă sperie, virând brusc spre mine, spre amuzamentul companionilor din mașină. Având
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
în localitatea Oituz, trecând pe lângă un popas turistic. Chiar înainte de a intra în Onești, la un local, am mâncat ceva (un cârnaț de porc), după care, înainte! Prin oraș mergeam mai mult fără frână, din cauza zgomotului îngrozitor al torpedoului, când pedalam. La vale, mai ales, era de groază. La ieșire, aproape de Brătila, am găsit un alt local unde am mâncat bine. Cât așteptam ciorba, am telefonat acasă, am spus unde sunt și că, probabil voi ajunge a doua zi la Roman
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
iar mai sus, tot în stânga și nu prea departe, o turmă de capre, cred. Bănuiam, de fapt eram sigur că pe acolo trebuia, să ajungem... undeva, fiindcă nu se urma nici un sat ci, doar drum, soare torid, curbe, trebuind să pedalăm la deal. Transpirați de curgea apa de pe noi, din cauza împinsului bicicletelor, (pietrișul era de vină), înghițeam și colectam tot praful stârnit, cu răutate parcă, de rarele vehicule care ne depășeau. Când s-a putut, ne-am mai urcat și pe
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
ajuns până aici”. Pentru că eu eram - de regulă - cel cu inițiativa ieșitului cu bicicletele, ce aveam să mai fac... I-am dat dreptate și iar pe biciclete! Când urcam dealurile călare, nici eu nici el, nu ziceam că-i greu, pedalam cât puteam și când nu se mai putea, jos de pe bicicletă, că doar nu eram la vreun concurs... Dar nici unul n-am fi recunoscut în ruptul capului că era tare greu, nu doar pentru noi, ci pentru oricine. Și soarele
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
jos de pe bicicletă, că doar nu eram la vreun concurs... Dar nici unul n-am fi recunoscut în ruptul capului că era tare greu, nu doar pentru noi, ci pentru oricine. Și soarele, parcă în ciudă ne aștepta pe noi să pedalăm, ca să radieze și mai putenic! Uitam, la intrarea în Boghicea, obiectivul final al plimbării, noroc de o fântână cu cumpănă la care ne-am spălat cu apă rece. Apoi, ne-am odihnit la umbră, lângă un gard. De acolo începură
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
de peste Siret, remarcând oamenii mereu fără noroc pierzători de timp în van - cum îi consider eu pe pescari, savurând priveliștea limpede spre munții de departe. Prin Ion Creangă, la intersecția cu drumul spre Icușești, ne-am înțeles din priviri să pedalăm într-acolo. N-am apucat să spun că trebuia să revin acasă în jurul orelor 12.00, fiindcă stabilisem în familie să mergem cu mașina la Moldoveni. Drumul era pe lângă o pădure, cu Siretul în dreapta. Mai la deal, mai
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
că trebuia să revin acasă în jurul orelor 12.00, fiindcă stabilisem în familie să mergem cu mașina la Moldoveni. Drumul era pe lângă o pădure, cu Siretul în dreapta. Mai la deal, mai la vale, am trecut de Recea și pedalând de zor, ne-am trezit la Icușești. Fiind în doi, pe un drum pe care arareori trecea câte o mașină, mergeam unul lângă altul, vorbind. Și ni s-a făcut sete. Cu ochii după un local în care să bem
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
ar putea ajunge la șosea. Mi s-a răspuns că doar prin Bacău (Bacăul este la 40 de kilometri de Roman, de acolo ar mai fi fost încă vreo 15; după trecerea peste Siret la Bacău, ar fi trebuit să pedalăm încă vreo 40 până acasă). Văzând reacția mea, omul s-a oferit să ne treacă el peste Siret. Numai că, iar surpriză neplăcută! Fiind duminică, podarul era liber, iar podul plutitor se legăna prins de celălalt mal. Omul a strigat
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
poartă numele lui Radu Beligan. La primul local mai spălățel am poposit sub o umbrelă și am băut câte o bere. Rece și tare bună, la cât transpirasem. Curios, după 5-6 ore de efort pe bicicletă, nu-mi era foame. Pedalam numai pe asfalt, dar înfruntând vântul care ne bătea din față. De altfel, nu știu cum se face, dar întotdeauna pare că vântul bate mereu din față, fie că pleci, fie că te întorci... La Oniceni cred, am mai luat o coca
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
întorci... La Oniceni cred, am mai luat o coca cola și încă o sticlă de 1,5 litri cu apă minerală, pe care am împărțit-o în două. Am sunat acasă, să anunț pe unde ajunsesem. Încet-încet, am reânceput să pedalăm. La Roman am ajuns la ora 5 (17.00), și simțindu-mă cu musca pe căciulă din cauza întârzierii, primul lucru pe care l-am spus, a fost că plec să iau mașina de la garaj, să mergem la Moldoveni. Fetele
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
mulțumit că făceam și sport în același timp. Greu de explicat bucuria, satisfacție generată de mersul cu bicicleta. Cred că-i legătura cu copilăria, cu plăcerea mea de frumos și de natură, de tot ce însemnă viu. Așa cred eu Pedalând de zor, fără a mă simți obosit, am ajuns la Mircești. Spre casa lui Alecsandri zburam pe lângă biserica catolică, pe lângă dispensar, panicându-mă (din cauza vitezei atinse la vale - cred că vreo 50 km. / oră), dacă eram obligat să depășesc vreo
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
luat-o, într-o doară spre satul bunicilor. Constatam cu mulțumire în suflet (împlinisem deja 47 de ani), că mergeam în același ritm ca în studenție. De fapt perioada aceea îmi este prezentă în minte, de parcă-ar fi fost ieri. Pedalând îmi aminteam că acolo, la Moldoveni unde-mi petreceam vacanțele, mă bucuram când soseau cu mașina cei din oraș. Un unchi, înainte de a avea mașina, venea până acolo deseori cu bicicleta, pe când avea vârsta mea de acum (sau, poate apropiată
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
de oră ne vom vedea. L-am așteptat pe banca unei case (întotdeauna i-am apreciat pe cei care-și fac fântâni acoperite lângă poartă, cu bănci la umbră în apropiere). După vreo 40 de minute a apărut și el, pedalând de zor. Bucurându-ne de vremea bună, am pedalat până la gospodăria care fusese a bunicilor. Mătușa de acolo, de la înălțimea celor 86 de ani ne-a invitat să mai sosim și cu soțiile și cu fetele noastre. Nu puteam refuza
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
banca unei case (întotdeauna i-am apreciat pe cei care-și fac fântâni acoperite lângă poartă, cu bănci la umbră în apropiere). După vreo 40 de minute a apărut și el, pedalând de zor. Bucurându-ne de vremea bună, am pedalat până la gospodăria care fusese a bunicilor. Mătușa de acolo, de la înălțimea celor 86 de ani ne-a invitat să mai sosim și cu soțiile și cu fetele noastre. Nu puteam refuza plăcintele și porumbul fiert, sau perele mai bune ca
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
Nemailucrând în învățământ, răspunsul a avut o singură variantă: mă voi duce la serviciu. LA RĂZBOIENII LUI ȘTEFAN În ultima zi de concediu (08.08.2010), ignorând cerul neprietenos, la orele 7,35 am pornit-o la drum (adică la pedalat). Prima imagine impresionantă a fost a crucii ridicate pe locul în care acum vreo doi ani, am fost martorul fără voie al unei tragedii; cine-l cunoștea pe C-tin Calimac, și mai știe de accidentul în care a fost
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
nu aveam cum să nu fiu auzind tunete, privind deseori spre cerul care n-arăta bine.... Mă gândeam la pelerina de ploaie și la umbrela din geanta pliantă nelipsită la deplăsarile pe două roți, și încet- încet (la propriu, că pedalam la deal), am ajuns în comuna Ștefan cel Mare. Am telefonat la Roman: începuse să picure. Eu eram norocos, se învârtiseră norii desupra mea, se burzuluiseră sonor, dar m-au iertat. Încă neștiind că vremea se va îndrepta, priveam îngrijorat
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
rând, să adaug kilometri deși îmi amintesc de Rezervația dendrologică, și de apariția spectaculoasă spre finalul traseului, a Moldovei, văzută de undeva de sus. În urmă cu vreo 30 de ani, (oricât am socotit, tot atât de mulți îmi ies...), pedalasem spre Văleni prin Dulcești, (puțini știu că acolo se întruniseră, la reședința boierului satului, unioniștii Alecsandri, Cuza ș.a., în preajma Unirii din 1859). Am aflat asta mai târziu, descoperind o nouă posibilă destinație de atins pe două roți, de aceea nu
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
o nouă posibilă destinație de atins pe două roți, de aceea nu insist, acum fiind doar în trecere. În ziua de 5 august soarele dimineții mă îmboldea spre Războieni, localitate cu rezonanțe istorice, amintind de bătăliile lui Ștefan cel Mare. Pedalând de zor, pot zice c-am sfidat celebrul deal de la Felești, urcându-l doar pe bicicletă. Gâfâind la deal, cu pinioanele cele mai mari cuplate, n- aveam gânduri prea bune pentru șoferii care, menținându-și forțele pentru înjurăturile specifice traficului
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
lăsam în urmă sate, peisaje colorate parcă de un maestru al penelului, maestru dedicat vieții satului (prin aranjarea geometrică a banalelor, pentru unii, plante agricole). Crezusem că-ntr-o oră voi ajunge, dar trecuseră vreo două și mai aveam de pedalat. Chiar la intrarea în Moreni, unul dintre satele comunei Văleni, mă depășise o mașină cu însemnele Consiliului Județean. Ei ce-or fi zicând de drumul ăsta, care-ți zguduie și creierii, mă- ntrebam. De fapt, din mașină neregularitățile drumului, cât
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
primăriei. Poate gândurile mele or fi ajuns (nu știu cum...) la autoritățile competente, fiindcă la ieșirea din sat, utilaje specifice pregăteau drumul pentru asfaltare. Mai bine mai târziu decît niciodată, doar că asfaltul avea să fie numai prin sat. Efortul depus pe când pedalam pe pietriș la deal, avea să-mi fie compensat de priveliștile pentru vederea cărora aș face orice sacrificiu. Printr-o pădure, pe un drum care cu greu putea fi numit așa, pe lângă o altă casă a unui alt pădurar, (dotată
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
dar îmi bătea vântul din față și ritmul pedalatului devenise mai lent. Căldura începuse să deranjeze, și pentru a evita neplăcerile posibile m-am hidratat și răcorit cu înghețate, cât am putut, pe unde s-a putut. Pe lângă Rotunda pedalam spre Buruienești, care fusese sub ape la inundațiile de acum doi ani. Școala de Arte și Meserii de acolo, este o construcție solidă, iar biserica bănuiesc, o fi fost ferită, fiind mai sus. Nu știu cum de s-a erodat pământul așa
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
de Arte și Meserii de acolo, este o construcție solidă, iar biserica bănuiesc, o fi fost ferită, fiind mai sus. Nu știu cum de s-a erodat pământul așa vizibil pe drumul spre Luțca. Odată ajuns acasă, recunosc, am răsuflat ușurat fiindcă pedalasem mult la deal, nu coborâsem nicăieri de pe bicicletă, indiferent de dificultatea drumului; temperatura afișată era de 40° C. RECEA, BĂLUȘEȘTI - 2010 Contrar principiilor mele referitoare la mersul pe bicicletă (doar vara, în pantaloni scurți), dumnică 12.09.2010, văzând de
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
nu-i prea plăcea: Otilia îi amintea de o fostă colegă, grasă și urâtă. N-am întrebat pe nimeni din sat dacă-și mai amntește cineva de Otilia Cazimir, temându-mă să nu dau peste vreo urmașă a celeilalte Otilii... Pedalând spre Ion Creangă, primul subiect demn de obiectivul Panasonic-ului meu a fost imaginea unui Oltcit, care cândva avusese parte și de vremuri mai bune, dar mi-a indignat (oarecum) privirea. Cocoșat sub povara recoltei de toamnă, deschidea orizontul prin frunzele
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
o iau. "Păi, l-ați lăsat în urmă cu vreo 10 kilometri! Indicatorul din dreptul drumului a fost ridicat de o vreme...”. Ajunsesem la vreo 17 km. (din cei 44) de Bacău. Ghinion, zic. Nu prea mare, fiindcă până atunci pedalasem mai mult la deal, cu vântul din față. Emoțiile-mi creșteau, până când în sfârșit am văzut plăcuța de la intrarea în Cârligi. M-am așezat pe-o bancă la umbră relaxat, doar ajunsesem; vremea care dimineață mă îngrijorase cu niște nori
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
am văzut plăcuța de la intrarea în Cârligi. M-am așezat pe-o bancă la umbră relaxat, doar ajunsesem; vremea care dimineață mă îngrijorase cu niște nori urâți, se îndreptase pregătindu-se ultima zi caniculară a anului. Atent la aspectul localității pedalam trecând pe lângă biserică, spre școala veche, căreia recunoscândui-se calitatea de monument istoric mă duceam cu gândul la membrii familiei Zarifopol, proprietara de drept a conacului-școală. Unul dintre ei, Paul Zarifopol, se căsătorise cu Ștefania Dobrogeanu- Gherea și fusese prieten cu
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]