658 matches
-
că unei anumite viteze îi corespunde o anumită combinație între frecvența și lungimea pașilor care permite optimizarea randamentului ciclului întindere-impulsie. Lungimea fuleului este determinată în principal de cantitatea de forță exprimată la nivelul trenului inferior în momentul impulsiei și al pendulării. Lungimea pasului poate fi îmbunătățită prin: creșterea forței de impulsie realizată la nivelul pistei, ca rezultat al creșterii forței generale și specifice; îmbunătățirea tehnicii de execuție ca rezultat al realizării unei bune coordonări intra și intermusculare având la bază creșterea
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
alergare pe 80-100 m cu fulee mai mari decât cele normale, cu viteză foarte mare, înregistrând timpul și numărul de pași. alergare cu fulee mai mici și cu frecvență foarte mare pe 60-80m. alergare cu genunchii sus și alergare cu pendularea coapsei înainte pe distanțe de 30-60 m, cu accent pe ridicarea și deschiderea coapselor. Menținerea sau scăderea vitezei la un moment dat este consecința reducerii fuleului și creșterea frecvenței pașilor. Pentru a realiza o lungime a fuleului care să permită
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
cuvântului, dar ale căror personaje caracterizate de traume psihologice și alienarea din cadrul societății se leagă direct de experiențele din timpul războiului. Un astfel de exemplu de roman îl constituie cel al Virginiei Woolf, Mrs. Dalloway, în care cheia poveștii privește pendulările unui tânăr veteran, Spetimus Warren Smith, între nebunie și sinucidere. Anii 1920 aduc în prim plan perioada cărții de război, perioadă pe parcursul căreia mulți dintre cei care au luptat ajunseseră, în sfârșit, la acea stare propice care să le dea
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Sadoveanu, Blaga și apoi Eliade. Romanii n-ar fi tăiat în marmură portretul adversarului învins, dacă acesta ar fi fost insignifiant. Fondul psihologic tracodacic își spune cuvântul alături de cel latin. Paralel cu nevoia de luciditate există nevoia de mit, încât pendularea între clasicismul structural și romantismul orientat spre acțiune și impregnat de seva populară e firească în literatura noastră, realizând un „echilibru între antiteze”. Față de tendințele antinomice din epocă, Eminescu a înfăptuit o strălucită sinteză demonstrând necesitatea delimitării literaturii române de
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
personajului principal sau dupa nici o regulă: birjarul parcă atemporal care îl duce la locul magic este un mesager, care îl ajută pe neștiutor să se descurce, singurul punct de intersecție între cele două secvențe de timp fiind tot la țigănci. Pendularea aceasta între două lumi, acum bizare amândouă, una străjuită de astrul nopții, cealaltă-ascunsă, atesta invazia totală a irealului, birjarul fiind un fel de Charon, care face legătura cu punctul de inflexiune, aici lucrurile rămânând neschimbate: aceeași baba, care îi cere
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
culcat dorsal: ridicări ale picioarelor alternativ sau simultan la diferite unghiuri față de sol în diferite tempouri, cu opriri și mențineri; b) Din culcat dorsal cu picioarele la 45O: depărtări și apropieri ale picioarelor, forfecarea lor în plan frontal și vertical, pendulări ca bicicleta, descrierea unor cercuri, cifre, figuri diferite, scrierea numelui, a diferitelor cuvinte, etc. c) Din culcat dorsal: ridicări de trunchi la 30O în tempouri variate și cu opriri; d) Din culcat dorsal: ridicări simultane de trunchi și picioare; e
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
fazei de zbor. Ea influențează în mod serios aparatul cardiovascular și respirator. Ca și variantele de mers cele de alergare pot fi utilizate pentru influențarea calităților motrice. Dintre variantele cu caracter de forță enumerăm: alergare cu genunchii sus, alergare cu pendularea gambei înapoi, alergare cu picioarele întinse înainte sau înapoi, alergare cu transport de greutăți, alergare cu urcare a unei pante, etc. Alergarea pe suprafețe înguste și înalte contribuie la educarea echilibrului dinamic. Sprinturile, alergarea cu urmărirea celui din față, etc.
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
V.P.: Vă mulțumesc, stimate Ovidiu Genaru. A fost o încântare pentru mine să purtăm acest dialog. Iași-Bacău, 2014 Comentarii critice "Între cei care au instaurat un nou climat al rostirii adevărurilor poetice, Ovidiu Genaru ocupă un loc de frunte, grație pendulării sale-niciodată sub limita valorii-între utopia și real." Ștefan Augustin Doinaș "Este un poet vital, ingenious, mimetic, metaforele lui sunt îndrăznețe și mobilitatea spiritului său e mare.Privește de departe nevrozele provinciei și nu se lasă cuprins de ele. Omul însuși
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
străvezii; un guleraș îi strânge talia ca un corset și, precum o agrafă superbă, o bijuterie minunată îi strălucește între sâni; mai jos, pe șolduri, o curea o încinge, ascunzând partea de sus a coapselor care se zbat sub o pendulare gigantescă din care curge un râu de nestemate și smaralde.258 Primul paragraf este construit prin temă derivată; hipertema "Salomé" este urmată de două sub-teme (părți din corpul tinerei fete): "ochii" și "mâna". Schema apare imediat: "ea", progresie cu temă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
a insistenței noastre de a prezenta conținutul celor două reviste. În receptare se pot remarca cele două extreme, fie exagerarea rolului revistei și a luptei antifasciste, fie dimpotrivă minimizarea acestui rol. Cadran este o revistă de stânga, caracterizată printr-o pendulare continuă între literar și extraliterar. În articolele-program se afirmă o orientare spre estetic (deși există constant o tendință de subordonare a literaturii socialului), necesitatea ieșirii din "turnul de fildeș", un refuz al sentimentalismului și al intimismului, preferându-se o tematică
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
învingător etern al ignoranței - Alexandru Balaci) sau a unei literaturi preferate (Literatura de azi în Statele Unite - Mihnea Gheorghiu). În dreapta-jos, tot pe prima pagină, apare și o invitație la lectură menținută și în numerele următoare. Prima pagină exprimă, de fapt, pendularea întregii reviste între social și literar. Ultima pagină este consacrată în bună parte notelor, deși unele dintre acestea sunt presărate și în cuprinsul revistei. Este apreciat, în numărul 1, "curajul tinerilor cari editează revista Prepoem"102, făcându-se totuși observația
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
în care se prezintă volumul de versuri al lui Coriolan Chisanu, La Răscruce, concluzionându-se "și dacă d. Coriolan Chisanu e La Răscruce, îl sfătuim ca în orice caz să nu ia drumul poeziei". În cuprinsul revistei se observă aceeași pendulare între literar și preocupările extraliterare ale redactorilor. Deși numit, începând cu cel de-al treilea număr, "Bilunar pentru literatură și artă", Cadran va adăposti în paginile sale articole sau cronici referitoare la cele mai diverse domenii (cultură, economie, istorie, politică
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
în articolele sale la propriile poezii, înțelegem că acest realism nu are nimic de-a face cu redarea fidelă a realității (opera sa nu este una mimetică), ci cu depășirea clișeelor vetuste și căutarea unor modalități lirice noi, cu o pendulare între concret și abstract: "Odată o să-mi ceri mai mult: (...)/ să te las să-ți speli mîinile în apele sufletului". În același număr, apare și un text al Elenei Diaconu Șah în care universul uman este văzut ca o desfășurare
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
este și ea prezentă. Construcțiile sunt inedite, demitizante, refuzând să închege o poezie elegiacă, deși sonoritățile amintesc de tonurile simboliste. Deicticele conturează un spațiu-timp al ezitărilor ("Astăzi, mâine (sau poate niciodată)", "Odată o să-mi ceri mai mult", Poem final), al pendulării continue între dorință și realizare, între vis personal și ideal colectiv sau între eros și thanatos ("Dar n-o să ne putem iubi atâta, draga mea,/ e mult prea târziu până vine moartea!...", Poem final). Aspectul de conversație casnică contrastează cu
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
lumii descrise, prin termeni ca "legănându-se", "se aruncau năvoade (...) într-o zonă din străfunduri cu lumini", "miraj", interogații " Mă întrebam ce puteau fi decât Satane vâslind/ ori vestitori de tragedii pe aripi cu luciri de cuțit?". E aceeași veșnică pendulare între tragedia care înspăimântă și cea care aduce cu ea o fascinație imposibil de evitat. Limitele temporale sunt și ele fluide, tranziția se face cu ușurință, "pluteau în desfrunzire prin natura nopții/ din evuri în evuri în zbor amețit". Marile
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
astfel de cazuri de evidențiat ostentația cu care sunt afișați indicii certitudinii, ostentație care tinde să provoace tocmai impresia contrară, aceea că universul (real sau imaginar) e lipsit de certitudini ("evident", "categoric"), adverbul "cum" care fixează contextul sugerează, în fond, pendularea spiritului uman între o serie de clișee care-i definesc existența, inclusiv raportarea sa la necunoscut se înscrie în linia cutumelor. Textul e interesant și pentru modul în care se preia o imagine care a făcut carieră în literatură și
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
dormitam ca apa în țevile subterane de plumb"), incertitudinea asupra propriilor senzații, asupra lumii în care se mișcă e marcată atât semantic ("nedumerit"), cât și retoric, prin interogație: "și nedumerit asupra luminii: era stea ori semnul de la canton?" E o pendulare între convenție poetică și refuz al ei. Totul e prilej de reverie, dar una deformatoare, marcată explicit " Se făcea că mă șerpuiau brațe fierbinți de fecioară africană/ pe care o chemam când albii îmi dădeau cu de-a sila rom
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
unor imagini fotografice, detalii surprinse în manieră caragialeană, ca în La Moși: "Tramvaiul vechi era tras pe linia moartă,/ la o casă o fereastră era deschisă la etaj;/ era cald, prea cald și copiii de joacă obosiți" (După-amiază). E o pendulare continuă între nuditatea expresiei și a imaginilor prezente-n aceste texte și răsturnările spectaculoase de perspectivă: "Erau maidane galbene ca niște pete de tutun" (Maidane galbene) sau "Ca o monedă de cinci într-o cutie de milă/ cu cu privirea
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
A suta definiție care-mi vine în minte: o poezie depoetizată. Angoasa e, poate, boala cea mai potrivită pentru un scriitor. Nu carnea suferă, ci ființa, condamnată la agitație perpetuă și la așteptări fără sens, la înălțări și surpări, la pendulări între fascinații și temeri. Angoasa nu se împacă deloc cu echilibrul și seninătatea. Descoperă în toate agonia, faza finală a luptei dintre viață și moarte. Angoasa sporește acuitatea simțurilor, dar, în același timp, induce obsesii și-l istovește pe cel
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
este printre toate femeile pe care le-a cunoscut Rougon "la machine la plus compliquée qu'on pût imaginer (...) Elle restait multiple, puérile et profonde" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.80, 275]. Această metaforizare permanentă a personajelor face posibilă pendularea lor între lumea mitică și cea reală 131. Personalitatea Parizienei este un spațiu misterios al coincidentei contrariilor, care acționează potrivit logicii și dinamicii mitologice, al convertirii continue a unui conținut în opusul său132. O formulă uzitata a Parizienei la modă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
poeme. În Psalmi poezia filozofică argheziană se adapă din singurătate, ca ființă gânditoare a omului pe pământ. Sursa ei se află În permanenta căutare a unui „Dumnezeu” care refuză a se arăta și care determină o stare sufletească de permanentă pendulare Între credință și tăgadă. Poetul acceptă și refuză succesiv existența Dumnezeului, trecând prin cele mai felurite și contradictorii stări de spirit. Eșecul lui Arghezi de a ajunge la revelația divină l-a condus pe acesta la o viziune panteistică asupra
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de la acelea, numeroase, ale destinelor mutilate de Securitate în România, la jertfa cotidiană a unei cercetătoare italience mai inteligente decât soțul pe care îl iubește), romanul devine elocvent în calitatea sa de dezbatere existențială. Noua ediție nu pierde nici grația pendulării personajelor între două țări și mai multe locuri ale memoriei: între România comunistă și Occidentul democratic, între nostalgia lui Traian Manu și oroarea de trecut a soției sale germane Christa, între bârfeala întrepridă a „rudelor“ lui Traian și idealismul naiv
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
trecând prin Clara B. (2005Ă și ajungând la COLD WAVES/Război pe calea undelor (2007Ă, să zicem că este o legătură tematică. E vorba de propagandă, de descifrarea imaginilor și a mesajelor care ne-au rămas din timpul Războiului Rece. Pendularea asta între trecut și prezent - între trecutul revăzut cu ochii de azi și prezentul încărcat de trecut - poate că este legătura. Te revendici de la vreun documentarist român anume, vreun maestru? Nu. Au fost subiecte de care ți-a fost teamă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
băga frica în toți cei care s-au obișnuit cu huzurul unor slujbe, cu tăiatul frunzelor la câini. Ultima ieșire de acest gen, a primarului sectorului 2 al Bucureștiului, Neculai Onțanu, altfel un politician de duzină, remarcat mai ales prin pendulările între PSD și PD de-a lungul mandatului său, este cireașa de pe tortul unor asemenea manifestări. De curând, dumnealui, nemulțumit că într-un grup de măturători ai străzii se fuma în loc să se lucreze în urma înaltpreadecisivului său ordin, s-a apropiat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
relații pe bază de egalitate în drepturi între o națiune mare și una mică. Dar noi, oamenii sovietici, socotim că asemenea relații pot și trebuie să existe”. Autorul îi avertizează pe conducătorii de la Belgrad că este o iluzie încercarea de pendulare între cele două sisteme socialpolitice. Aceasta nu reprezintă decât o versiune a teoriei „celei de-a treia forțe internaționale”, inventată de americani și de socialiștii de dreapta, „cu scopul de a sparge unitatea de luptă a frontului păcii și democrației
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]