879 matches
-
celor următoare 29? Revolta cazacă și repercusiunile ei dau naștere, de altfel, începând din 1650, conform unei hotărâri a Consiliului celor Patru Țărimmm, unei zile de post fixate în a douăzecea zi a lunii sivan. Erau atunci psalmodiate rugăciunile de penitență compuse pentru a povesti masacrele, precum și altele mai vechi, în special cele compuse după martiriul de la Blois din secolul al XII-lea. Acest post era încă ținut în Europa de Est înainte de al Doilea Război Mondial în amintirea întâmplărilor din 164830. Vom
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
sau a scrierilor despre martiriu. Pentru a înțelege mai bine această variabilitate a răspunsurilor evreiești la suferință, trebuie să luăm în considerare și diversitatea percepțiilor despre creștinism și islam în lumea evreiască. Și sefarzii au compus elegii și rugăciuni de penitență legate de episoade dureroase trăite în momente precise ale istoriei. Aceste scrieri sunt parte integrantă din discursul lor despre suferință, chiar dacă nu formează componenta cea mai importantă. Putem citi astfel elegii care relatează persecuțiile din 1391, scrise în stilul convențional
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
în fața unui corpus care se prezintă în primul rând ca relatarea unei istorii de suferință, ca și cronicile Cruciadelor, care l-au precedat, sau ale persecuțiilor cazace, care-i sunt posterioare. Acest corpus evocă, de asemenea, elegiile și rugăciunile de penitență în formă mai tradițională. Însă, în general, noile povestiri nu se mai integrează în liturgic precum alte componente ale istoriei de suferință. Și, în afara anumitor caracteristici care le apropie de scriitura istorică propriu-zisă, ceea ce ne interesează în cazul de față
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
a "științei iudaismului", apropiat de evreii reformați, al căror predicator oficial devine la sinagoga din Berlin începând din 1821, Leopold Zunz, mare expert în poezia liturgică și martirologia evreiască, și-a consacrat o mare parte din timp studiului rugăciunilor de penitență care exprimă suferința poporului lui Israel în exil, credința lui în Legământ, încrederea în virtutea căinței și în venirea izbăvitorului. Cercetarea lui se materializează prin publicarea a trei cărți între 1855 și 1865. Și nu întâmplător prefața la Synagogale Poesie des
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Nu amintește acest trist fapt tragediile din timpuri obscure, când copiii lui Israel, duși la masacru, piereau "ca jertfele închinate Domnului" cântând rugăciunea Aleinu...?" iiii. Kohut oferă exemple de eroism în cele mai cumplite momente, evocă elegiile și rugăciunile de penitență devenite parte integrantă din liturghia evreiască și adaugă: "Suferința este însemnul întregii noastre seminții". Pentru prefațator, cartea lui L. Zunz, din care prezintă doar extrase, era doar o schiță a martirologiului evreiesc din Evul Mediu. Autorul făcuse într-adevăr, în
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
spun o ultimă rugăciune, pentru "sfințirea Numelui lui Dumnezeu prin moartea și prin viața lor". Sacrificiul lor a fost imortalizat de poetul ebraic Hillel Bavli într-un poem care face parte în zilele noastre din liturghia de Kippur, solemnitate de penitență, într-un spirit apropiat de obiceiul medieval al liturgizării catastrofelor și martiriilor pentru întărirea generațiilor viitoare 7. A muri pentru a sfinți Numele lui Dumnezeu este considerat un act altruist: mori pentru Dumnezeu, din iubire de Dumnezeu, nu pentru a
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Michel, Paris, 2006. Vidal, Dominique, Le Mal-être juif. Entre repli, assimilation et manipulations, Agone, Paris, 2003. -, și Bourtel, Karim, Le Mal-être arabe. Enfants de la colonisation, Agone, Paris, 2005. Wahrmann, Nahum, Izvoare pentru istoria masacrelor din 1648-1649. Rugăciuni și liturghii de penitență pentru 20 sivan, Bamberger & Wahrmann, Ierusalim, 5709/1949 (în ebraică). Walser Smith, Helmut, The Holocaust and Other Genocides: History, Representation, Ethics, Vanderbilt University Press, Nashville, 2002. Webber, Jonathan, "Jewish Identities in the Holocaust: Martyrdom as a Representative Category", Polin: Studies
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
bar Nathan, 62 Elkana, Yehuda, 226-227 Emmanuel, François, 270 Epistola de consolare (de Maimon ben Iosif), 90 Epistolă despre persecuție (de Moise Maimonide), 90, 92, 104 Esau, 222 Esprit, 235 Estera, 49-50, 97-98 Et ha-kol kol Yaakov nohem (rugăciune de penitență de Kalonymos ben Iuda din Mainz), 57 Europa Centrală, 122, 126, 144 Europa de Est, 74, 88, 118, 137, 142, 145, 201, 211 Europa de Vest, 60, 70, 102, 120 Europa, 50, 59-60, 68, 77, 80, 96, 103, 105, 109, 113, 119, 122, 128
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Hanover/Londra, 1998, pp. 89-103. 27 Tsok ha-itim ( Nenorocirea vremurilor) de Meir ben Samuel din Szczebrzeszyn, publicată la Cracovia în 1650, Megilat Eifa (Sulul Groazei) de Shabtai ben Meir Katz, publicată la Amsterdam în 1651 și urmată de rugăciuni de penitență și elegii, Petah Teshuva (Poarta căinței) de Gabriel Shusburg, publicată în 1651 la Amsterdam (vezi E. Fram, "Creating a Tale...", op. cit., p. 90). 28 Vezi în E. Tcherikower, "Jewish Martirology...", op. cit., p. 11. 29 Cu privire la această cronică, vezi N.N. Hannover
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Habermann, Catastrofe în Germania și în Franța de Nord: memorii ale contemporanilor Cruciadelor și selecție din poeziile lor liturgice, Mosad Ha-Rav Kook, Ierusalim 5706/1946 (în ebraică). 71 Nahum Wahrmann, Izvoare pentru istoria masacrelor din 1648-1649. Rugăciuni și liturghii de penitență pentru 20 sivan, Bamberger & Wahrmann, Ierusalim, 5709/1949 (în ebraică). Pentru istoria lacrimală și expresiile ei, vezi D.N. Myers, "Mehabevin et ha-tsarot...", op. cit., pp. 49-64; I. Schorsch, "The Lachrymose Conception...", op. cit., pp. 377-380; A. Mintz, Hurban..., op. cit., pp. 115-129. 72
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Anul Nou, mai mult sau mai puțin analoage, sunt atestate în nenumărate culturi. 5 Asupra cultului, ci". S. N. Kramer, The Sumerians, pp. 140 sq.; A. L. Oppenheim, Ancient Mesopotamia, pp. 183 sq. 6 R. Jestin, op. Cit., p. 184. "Psalmii de penitență apar în literatura târzie, dar influența semitică tot mai mare care se decelează în ei nu ne mai permite să-i considerăm drept expresii autentice ale conștiinței sumeriene" (ibid.). 1 Asupra mt-urilor diferitelor meserii, vocații și instituții, cf. Kramer, From
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
structurilor anterioare. Să semnalăm la început doi zei "naționali" - Marduk din Babilon și, mai târziu, asirianul Assur - care sunt ridicați la rangul de divinități universale. La fel de semnificativă este importanța pe care o dobândesc în cult rugăciunile personale și psalmii de penitență. Una din cele mai frumoase rugăciuni babiloniene este adresată tuturor zeilor, chiar acelora pe care orantul admite smerit că nu-i cunoaște. "O! Doamne, mari sunt păcatele mele! O, Zeu, pe care nu-1 cunosc, mari sunt păcatele mele! O! Zeiță
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
sunt păcatele mele! Omul nu știe nimic; nu știe măcar când păcătuiește sau când face binele. O! Doamne al meu, nu-1 alunga pe robul tău! Păcatele mele sunt de șapte ori câte șapte. Îndepărtează păcatele mele"26. În psalmii de penitență orantul se recunoaște vinovat și își mărturisește cu voce tare păcatele. Mărturisirea este însoțită de gesturi liturgice precise; îngenuncherea, prosternarea și "turtirea nasului". Zeii cei mari - Anu, En-lil, Ea - își pierd treptat supremația în cult. Credincioșii se adresează mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
sinuozități de itinerariu, m-am bucurat să-l știu acasă, fiindcă este cu adevărat un om foarte dotat. Dovedirea Vătămătorului drept turnător al Vătămatului m-a tulburat. Explicațiile pe care le-a dat Vătămătoru’ până acum sunt puerile. Pomenește de penitență, dar nu înțeleg prea bine în ce ar consta ea, ca să nu mai spun că penitența la români este de multe ori o chestiune mai relativă decât șansele de a câștiga la loterie. În ceea ce-l privește, Vătămatu’ mi se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
foarte dotat. Dovedirea Vătămătorului drept turnător al Vătămatului m-a tulburat. Explicațiile pe care le-a dat Vătămătoru’ până acum sunt puerile. Pomenește de penitență, dar nu înțeleg prea bine în ce ar consta ea, ca să nu mai spun că penitența la români este de multe ori o chestiune mai relativă decât șansele de a câștiga la loterie. În ceea ce-l privește, Vătămatu’ mi se pare că-și urmează vocația de exhibiționist. Nu urmărește atât discutarea unui mecanism care a dus
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
lume, ci un martor implicat. Mai mult încă: un martor care își asumă vinovății, apăsat de o grea conștiință a trădării. El a plecat întorcându-și fața de la prăbușirea lumii țărănești. Ar vrea acum să-și răscumpere vina, să facă penitențe, să plătească, fie și târziu, fie și simbolic, pentru evadarea vinovată. Va reveni pentru aceasta în satul „cu lacăte la uși“, decis să nu mai plece, să rămână pentru a sfârși acolo crucificat. Din acest pământ eu nu mai plec
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
îndoială, se abătuse și pe la insti tut, dezlănțuind, după câte am auzit, un scandal atât de monstru, cu ecouri până la Comitetul Central, încât se punea chiar problema existenței viitoare a institutului... E drept că Săucan făcuse în fața consiliului profesoral o penitență atât de totală, încât noi toți cei din echipa Jubileul fuseserăm trecuți in corpore în anul II de studii; iar Săucan a fost îndepărtat din învățământ. După ce m-a internat și m-a plimbat cu targa de la un pavilion la
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
forme de yoga (ex.: Bhakti Yoga, Jnana Yoga, Hatha Yoga...) dar, în foarte puține cazuri discipolii și-au primit Realizarea Sinelui (trezirea energiei Kundalini, activarea întregului sistem subtil și identificarea cu Sinele propriu). Și aceasta după o îndelungată perioadă de penitențe, care mai de care mai dificile. Rolul penitențelor este de a curăța instrumentul subtil atât de bine, încât să permită ascensiunea energiei Kundalini până la eliberarea ei prin al șaptelea centru, Sahasrara. Dar... ajungea discipolul pe mâna Maestrului veritabil, capabil de
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Hatha Yoga...) dar, în foarte puține cazuri discipolii și-au primit Realizarea Sinelui (trezirea energiei Kundalini, activarea întregului sistem subtil și identificarea cu Sinele propriu). Și aceasta după o îndelungată perioadă de penitențe, care mai de care mai dificile. Rolul penitențelor este de a curăța instrumentul subtil atât de bine, încât să permită ascensiunea energiei Kundalini până la eliberarea ei prin al șaptelea centru, Sahasrara. Dar... ajungea discipolul pe mâna Maestrului veritabil, capabil de a-i trezi secreta energie? Și erau trupul
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
ucenicii Mei: dacă aveți dragoste unii față de alții» (In 13,35). Și dacă ne gândim că „atunci când vom apărea în fața lui Isus în ziua de pe urmă - spunea Marmion -, nu vom fi întrebați dacă am postit îndelung, dacă am trăit în penitență, dacă am petrecut multe ore în rugăciune, nu; ci dacă am iubit și i-am asistat pe frații noștri. Oare celelalte porunci vor fi lăsate deoparte? Nu; însă îndeplinirea lor nu ne va ajuta cu nimic, dacă nu am ținut
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Sfânta Liturghie este opera lui Dumnezeu. O Sfântă Liturghie e la fel de valabilă ca Jertfa lui Cristos de pe Cruce. O singură Sfântă Liturghie îi dă mai multă onoare lui Dumnezeu, decât i-au adus și îi vor aduce toate rugăciunile și penitențele Sfinților, înflăcărările de iubire ale serafimilor și ale Maicii divine. Numai Sfânta Liturghie îi dă lui Dumnezeu o onoare infinită. Dumnezeu însuși nu poate să facă să existe ceva mai sfânt și mai mare de celebrat decât Sfânta Liturghie. Iată
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
sărmana. Dorul după fiul ei și evenimentele dureroase pe care le-a trăit au pus capăt vieții ei zbuciumate. E Îngropată sub o stâncă de lângă grota din Sainte Baume, unde se spune că a dus o viață ascetică și de penitență marea păcătoasă de odinioară, cuvioasa Maria Magdalena. Eu am luat pruncul și am pornit Încotro am văzut cu ochii. Am ajuns la Rin și apoi pe fluviu În sus, pe un barcaz care aducea pânză din Flandra. Dumnezeu mi-a
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
aurit pădurile, Spectacolul din pădure, Primăvara, Ghicitori și altele asemănătoare ar putea fi reluate în plachete tematice ori destinate copiilor, în ediții ilustrate. Apropierea, în unele texte, de poezia religioasă, de asemenea ar trebui reținută, mai ales pentru intensitatea trăirii, penitență și smerenie, înfiorate toate de apropierea Marii Treceri. Volumul Pe a dorului aripă..., din 2008, este dedicat părinților săi, Silvestru și Maria Lavric din Costișa, precum și soțului său, Visarion Vasilovschi. Cele peste 200 de pagini ale sale, grupate în șapte
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
a personajului, plecând, așa cum vom vedea Îndată, de la alte episoade evanghelice. Amalgamarea personajelor Pasajele de mai sus vorbesc precis despre Maria Magdalena. Am văzut că ele nu conțin două elemente care vor deveni cosubstanțiale Magdalenei reconstruite de „tradiție”: desfrânarea și penitența din casa lui Simon Leprosul (a se revedea fragmentul din Proloage de la Începutul textului). De unde au apărut ele și prin ce tour de passe passe? Tradiția a folosit rețeta amalgamării personajelor, adică a contopirii a trei personaje, diferite la origine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
și pe Marta din Betania; desfrâul; ungerea picioarelor lui Isus; convertirea; Învierea lui Lazăr; mărturia Învierii. Partea a doua a legendei, călătoria spre Marsilia și minunile săvârșite, calchiază În bună măsură „Viața Mariei Egipteanca”: retragerea În pustiu; conviețuirea cu Îngerii; penitența; revelația finală. Episodul miracolului produs asupra soției principelui va lega pentru totdeauna numele sfintei de maternitate: Maria Magdalena devine patroana și protectoarea nașterilor, așa cum, mai târziu, ea va deveni sprijinul „femeilor pierdute”. Sindromul Maria Magdalena: victima unei „teologii phalocrate” Pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]