1,388 matches
-
îi salută pe apostoli după învierea sa, fapt ce vrea să indice că abia atunci, primind darul învierii și iertarea de păcate, ei pot să se bucure cu adevărat de pace. Primind acest salut și confirmându-i-se iertarea primită, penitentul pleacă din confesional plin de speranță. El începe o nouă viață a harului, continuându-și convertirea, în primul rând, prin împlinirea operei penitențiale. Cu această trimitere, se indică atât un sfârșit al vieții în care exista păcatul, cât și un
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
pur juridică, moralistă, intimistică a sacramentului reconcilierii, așa cum era în trecut, la o celebrare mai evanghelică și mai eclezială, promovând totodată și un itinerariu mai accesibil de convertire. Structura propusă de Ritualul Penitenței trebuie menținută cu fidelitate de către confesor și penitent. Însă, dacă există alte necesități pastorale, preotul celebrant are permisiunea chiar de a omite anumite părți, sau doar de a le prescurta, dar nu și de a schimba elementele esențiale ale celebrării reconcilierii sacramentale: mărturisirea păcatelor, propunerea pocăinței, invitația la
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
părți, sau doar de a le prescurta, dar nu și de a schimba elementele esențiale ale celebrării reconcilierii sacramentale: mărturisirea păcatelor, propunerea pocăinței, invitația la căință, formula dezlegării și formula trimiterii. Este evident că Forma A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte, propune un „limbaj de tip colocvial și în mărturisirea păcatelor și în răspunsul preotului”, fapt ce promovează un adevărat proces dialogic, care se derulează pe tot parcursul celebrării sacramentului. Acesta are loc între confesor și penitent, fără ca unul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
reconcilierii fiecărui penitent în parte, propune un „limbaj de tip colocvial și în mărturisirea păcatelor și în răspunsul preotului”, fapt ce promovează un adevărat proces dialogic, care se derulează pe tot parcursul celebrării sacramentului. Acesta are loc între confesor și penitent, fără ca unul sau celălalt să își altereze rolurile, ci făcând ca fiecare să își păstreze pozițiile și atribuțiile lor, încercând prin aceasta să respecte prescrierile Ritualului. Fiind fideli acestor indicații, atât confesorul, cât și penitentul se vor angaja în procesualitatea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
are loc între confesor și penitent, fără ca unul sau celălalt să își altereze rolurile, ci făcând ca fiecare să își păstreze pozițiile și atribuțiile lor, încercând prin aceasta să respecte prescrierile Ritualului. Fiind fideli acestor indicații, atât confesorul, cât și penitentul se vor angaja în procesualitatea dialogului, având conștiința că, de fapt, Dumnezeu este inițiatorul acestui proces dialogic, el însuși fiind prezent pe tot parcursul celebrării sacramentale, încurajând răspunsul pozitiv al penitentului. 3.2 Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Ritualului. Fiind fideli acestor indicații, atât confesorul, cât și penitentul se vor angaja în procesualitatea dialogului, având conștiința că, de fapt, Dumnezeu este inițiatorul acestui proces dialogic, el însuși fiind prezent pe tot parcursul celebrării sacramentale, încurajând răspunsul pozitiv al penitentului. 3.2 Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală Deși păstrează structura esențială a Formei A de celebrare, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte, Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
se vor angaja în procesualitatea dialogului, având conștiința că, de fapt, Dumnezeu este inițiatorul acestui proces dialogic, el însuși fiind prezent pe tot parcursul celebrării sacramentale, încurajând răspunsul pozitiv al penitentului. 3.2 Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală Deși păstrează structura esențială a Formei A de celebrare, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte, Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală, se diferențiază de cea precedentă prin
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
fiind prezent pe tot parcursul celebrării sacramentale, încurajând răspunsul pozitiv al penitentului. 3.2 Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală Deși păstrează structura esențială a Formei A de celebrare, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte, Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală, se diferențiază de cea precedentă prin unele aspecte particulare: a) numărul mai mare de penitenți care participă la această celebrare; b) modul comunitar în care
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
al penitentului. 3.2 Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală Deși păstrează structura esențială a Formei A de celebrare, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte, Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală, se diferențiază de cea precedentă prin unele aspecte particulare: a) numărul mai mare de penitenți care participă la această celebrare; b) modul comunitar în care este celebrată prima parte a momentului, adică ritul inițial și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
esențială a Formei A de celebrare, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte, Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală, se diferențiază de cea precedentă prin unele aspecte particulare: a) numărul mai mare de penitenți care participă la această celebrare; b) modul comunitar în care este celebrată prima parte a momentului, adică ritul inițial și proclamarea cuvântului lui Dumnezeu; c) posibilitatea prezenței mai multor preoți confesori, dintre care unul prezidează întreaga ceremonie liturgică, iar ceilalți
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
care unul prezidează întreaga ceremonie liturgică, iar ceilalți sunt implicați doar în momentul mărturisirii individuale. Asemănarea apare abia în momentul mărturisirii păcatelor, când, din nou, dialogul este reluat în mod personalizat și privat, între un singur confesor și un singur penitent, urmărindu-se în acest caz aceeași structură a procesului dialogic ca cea prezentă în Forma A de celebrare, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte. Scopul principal al acestei Forme B este accentuarea conștiinței comunitare cu privire la faptul că atât starea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
din nou, dialogul este reluat în mod personalizat și privat, între un singur confesor și un singur penitent, urmărindu-se în acest caz aceeași structură a procesului dialogic ca cea prezentă în Forma A de celebrare, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte. Scopul principal al acestei Forme B este accentuarea conștiinței comunitare cu privire la faptul că atât starea de păcat cât și viața de sfințenie a unui singur credincios influențează într-un mod negativ, respectiv pozitiv, viața întregii comunități a credincioșilor
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
principal al acestei Forme B este accentuarea conștiinței comunitare cu privire la faptul că atât starea de păcat cât și viața de sfințenie a unui singur credincios influențează într-un mod negativ, respectiv pozitiv, viața întregii comunități a credincioșilor. În această celebrare, penitentul este chemat să nu rămână doar la raportul „eu-Tu” cu Dumnezeu, ci să creeze și un nou raport, de tipul „eu-noi” sau „noi-Dumnezeu”, conturându-se mai clar natura eclezială a penitenței, așa cum era prezentă în trecut, în cadrul celebrărilor penitențiale
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și acționează în vederea actualizării harului reconcilierii în viața particulară a creștinului și a însăși comunității. Privită din punctul de vedere al procesualității dialogului, Forma B conține în sine un întreg parcurs dialogic, urmărind un mod specific de implicare, atât din partea penitentului, cât și a confesorului. Procesul dialogic se desfășoară fidel structurii propuse de Ritualul Penitenței, astfel că, în prima și în a doua parte, se accentuează raportul „noi-tu”, adică penitenți-confesor, urmând ca, în a treia parte, raportul să se restrângă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
se desfășoară fidel structurii propuse de Ritualul Penitenței, astfel că, în prima și în a doua parte, se accentuează raportul „noi-tu”, adică penitenți-confesor, urmând ca, în a treia parte, raportul să se restrângă la forma „eu-tu”, realizat între penitent și confesor, așa cum a fost prezent și în Forma A de celebrare. Nu se ignoră nici faptul că, în timp ce participă la această celebrare, penitentul este într-un permanent proces dialogic de tipul „eu-Tu” cu însuși Dumnezeu. Analizând structura Formei
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
urmând ca, în a treia parte, raportul să se restrângă la forma „eu-tu”, realizat între penitent și confesor, așa cum a fost prezent și în Forma A de celebrare. Nu se ignoră nici faptul că, în timp ce participă la această celebrare, penitentul este într-un permanent proces dialogic de tipul „eu-Tu” cu însuși Dumnezeu. Analizând structura Formei B, cu cele trei părți de referință (ritul inițial, celebrarea cuvântului lui Dumnezeu și ritul reconcilierii), vom observa prezența unui raport dialogic destul de amplu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
tipul „eu-Tu” cu însuși Dumnezeu. Analizând structura Formei B, cu cele trei părți de referință (ritul inițial, celebrarea cuvântului lui Dumnezeu și ritul reconcilierii), vom observa prezența unui raport dialogic destul de amplu, în care sunt implicați practic patru „actori”: penitentul, confesorul, comunitatea și Dumnezeu. 3.2.1 Ritul inițial În această formă de celebrare, ritul inițial are scopul de a conștientiza credincioșii adunați că formează o comunitate, că toți sunt păcătoși și că împreună vin înaintea unicului Dumnezeu milostiv care
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cerând darul iertării asupra comunității și implorând asistența Duhului Sfânt, care să reverse lumina sa în inimile oamenilor. Se observă că dialogul nu se mai desfășoară în același mod personalizat, ca în Forma A de celebrare, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte. Aici, el trădează mai mult un aspect imperativ, realizat prin invitații, îndemnuri sau alte indicații. Se lasă impresia că preotul celebrant are mai mult rolul unui lider organizațional, care, în principal, are grijă să dirijeze întreaga comunitate adunată
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
astfel încât mesajul lor să conțină chemarea la convertire și la conformare cu Cristos, sau să indice că misterul reconcilierii este în legătură strânsă cu moartea și învierea lui Cristos și cu darurile Duhului Sfânt. Ele au rolul de a ajuta penitenții să își privească sufletul în mod corespunzător, cu o conștiință corectă. Se poate alege însă și numai o lectură, dar în acest caz este recomandat ca aceasta să fie luată din cadrul Evangheliilor. După acest moment, atenția celor prezenți este din
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
acest caz este recomandat ca aceasta să fie luată din cadrul Evangheliilor. După acest moment, atenția celor prezenți este din nou îndreptată către preotul celebrant, care, inspirându-se din textele citite, poate ține o omilie. Prin cuvintele sale, va căuta ca penitenții să fie luminați în a înțelege mesajul pe care Dumnezeu l-a adresat comunității și să fie ajutați să își cerceteze cugetele, să își dorească îndepărtarea de păcat și să înceapă un drum de convertire prin reînnoirea vieții. Preotul celebrant
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
înceapă un drum de convertire prin reînnoirea vieții. Preotul celebrant va urmări ca procesul dialogic să nu se desfășoare între el și comunitate, ci între cuvântul lui Dumnezeu și comunitate. El va aduce acest cuvânt mai aproape de inimile și viețile penitenților prin prezentarea unor teme concrete, de exemplu: milostivirea lui Dumnezeu, necesitatea pocăinței interioare, aspectul social al păcatului, Cristos mijlocitor al omului, practica iubirii față de Dumnezeu și față de aproapele, etc.. Omilia nu trebuie să anunțe doar norme de viață, ci să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
clare, care se nasc nu din propria intuiție, ci din învățătura Bisericii. Mesajul omiliei este eficace doar în măsura în care este consecvent și cu viața proprie, pentru că, cu sau fără intenție, celebrantul se pune și în ipostaza de model în fața creștinilor. Atenția penitenților asupra omiliei este coroborată cu informațiile ce vin din viața personală a preotului, cu erorile și reușitele acestuia, cu succesul sau cu umilința pe care el le trăiește. Acestea influențează credibilitatea sa în fața comunității. Însuși stilul de viață al celebrantului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
erorile și reușitele acestuia, cu succesul sau cu umilința pe care el le trăiește. Acestea influențează credibilitatea sa în fața comunității. Însuși stilul de viață al celebrantului, caracterizat de caritate, fidelitate, umilință, ascultare și responsabilitate, devine un mesaj autentic în favoarea vieții penitentului, pentru că procesul dialogic are loc nu doar între mesajul verbal al preotului și penitent, ci mai ales între viața sa și viața penitenților. Prin acest discurs omiletic, celebrantul trebuie să amintească celor adunați că sunt chemați la sfințenie și la
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Acestea influențează credibilitatea sa în fața comunității. Însuși stilul de viață al celebrantului, caracterizat de caritate, fidelitate, umilință, ascultare și responsabilitate, devine un mesaj autentic în favoarea vieții penitentului, pentru că procesul dialogic are loc nu doar între mesajul verbal al preotului și penitent, ci mai ales între viața sa și viața penitenților. Prin acest discurs omiletic, celebrantul trebuie să amintească celor adunați că sunt chemați la sfințenie și la un stil de viață penitențial. După omilie, urmează un timp de tăcere, cu intenția
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
viață al celebrantului, caracterizat de caritate, fidelitate, umilință, ascultare și responsabilitate, devine un mesaj autentic în favoarea vieții penitentului, pentru că procesul dialogic are loc nu doar între mesajul verbal al preotului și penitent, ci mai ales între viața sa și viața penitenților. Prin acest discurs omiletic, celebrantul trebuie să amintească celor adunați că sunt chemați la sfințenie și la un stil de viață penitențial. După omilie, urmează un timp de tăcere, cu intenția de a favoriza examenul de conștiință. Penitentul începe acum
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]