833 matches
-
de ordin individual și general (social) par să-i moduleze eficacitatea... Relația activitate profesională/frecvența recăderilor. Pe durata perioadei de studiu doar 112 (23.9%) din subiecți au menținut o încadrare într-o activitate remunerată, 166 (35.4%) au necesitat pensionare, având o evoluție grevată de multiple recăderi, 59 (12.6%) nu au prestat niciodată anterior vreo activitate lucrativă, iar din 131 (27.9%) dintre subiecții care în momentul debutului nu-și terminaseră studiile, doar 29 (6.19) au reușit să
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
batiste, flori, să o sărute pur și simplu. Aici are loc una dintre cele mai interesante scene la care am asistat până acum, legată de practica pelerină și avansul tehnologic al societății noastre. O femeie de circa 60 de ani, pensionară, fără nicio îndoială, scoate din buzunar un telefon mobil, formează preocupată și stângace în același timp un număr de telefon, închide, așteaptă să fie sunată de cineva, răspunde, apoi, vorbind puternic în aparat, spune : „Mamă, am ajuns. Luați și voi
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
urmă să prindă câteva cadre cu acesta, ba mai mult, ca din senin apare și un grup de copii de școală îmbrăcați în costume naționale, sunt repede explorați și exploatați vizual. Atracția sacrului. Port o discuție liberă cu o învățătoare pensionară, originară din județul Ialomița. Regretă că în ultimii ani pelerinii nu mai pot avea contact direct cu Sfânta, protejată acum cu un fel de capac de protecție din plexiglas rezistent. „Mai înainte, prin 1990, am pus mâna pe mâna ei
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
extrem de devotată. „Lasă-le să ardă până la capăt, să fie jertfă adevărată !”, spune tare de tot una dintre ele. Puțin mai târziu, le regăsesc stând așezate pe două scaune pliante de lemn, mâncau provizia adusă de acasă, zacuscă la borcan. Pensionare amândouă. „Ne-am cunoscut așa, pe la mănăstiri, și de atunci facem pelerinaje împreună.” „Facem pelerinaje”, au spus, și nu „mergem la pelerinaje”. Au sosit la Iași cu trenul de noapte, la ora cinci dimineața erau deja aici, s-au închinat
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a scos din poșetă o revistă de sfaturi culinare și un creion mecanic. Am văzut cum a insistat deosebit de mult, trăgând o mulțime de cercuri pe hârtia lucioasă, la un grupaj dedicat „salatelor orientale”. O altă persoană din rând, profesoară pensionară de geografie, îmi spune : „Dacă era după mine, aș fi mutat rândul de aici, dintre mașini și tramvaie, exact pe mijlocul Dealului ; altfel am fi simțit că facem parte din Catedrală, din Sărbătoare... dar știu că nu se poate, acolo
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
-ți dorea răul era omniprezentă ? În treacăt fie spus, tot atunci nu se găseau nici hărți de orientare turistică sau hărți ale orașelor, percepute și ele drept subversive. Totuși, este vorba și de un anumit fel de a fotografia. Pe pensionara cu telefon mobil nu o bagă nimeni în seamă, iar atunci când apare echipa ProTV, toți se înghesuie să fie filmați”. În jurul orelor 14.30-15.00, pelerinajul este aproape încheiat. Racla a fost dusă înapoi în paraclisul unde se află locul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
încă ceva, oare „consacrarea” definitivă a unui pelerinaj, în vremurile noastre, ține de prezența jandarmilor ? Profit de starea de calm din jur, de prezența încă foarte redusă a potențialilor pelerini și ochesc de departe, da, acesta-i cuvântul, „ochesc”, o pensionară cu un dosar de plastic în mână, plasată strategic în fața locului unde se ardeau lumânări. Îi dau bani și rostesc frumos numele de familie atunci când sunt întrebat „Cum vă cheamă, să vă trecem pentru pomenire”. Femeia este o voluntară, strânge
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
12.15. Procesiunea cu racla Sfântului Ioan cel Nou a pornit pe străzile orașului Suceava. Lângă mine, pe marginea unei borduri mai înalte, se găsește o femeie din Suceava. Poartă cu ea un buchet de sânziene, este îmbrăcată simplu, proaspătă pensionară. Îmi furnizează o mulțime de informații despre cum se va derula procesiunea, cât va dura, stațiile (opririle) acesteia etc. Bat clopotele, se aud cântările liturgice ale cortegiului care se apropie, mulțimea freamătă ca înaintea furtunii. „știți, domnu’, de zece ani
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cu 44 de ani, m-am născut la București, dintr-o familie nevoiașă. Tata a fost muncitor tramvaist, apoi muncitor textilist, paznic, om de serviciu, lucrător cu ziua în prezent decedat. Mama a fost femeie de serviciu, spălătoreasă în prezent pensionară. Am o soră membră naivă de partid, blândă și cinstită. V-am spus toate astea ca să vă reamintesc că am origine socială sănătoasă, deși asta nu se mai poartă cu atâta zel, ca prin anii copilăriei mele pe care mi-
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Eminescu). Între 1942 și 1947 este director al Teatrului Municipal din București. Funcționar la Uniunea Scriitorilor (1949-1951), cercetător științific la Institutul de Istorie Literară și Folclor (1951-1955), contribuie la înființarea Muzeului Literaturii Române, unde activează ca muzeograf din 1957 până la pensionare, în 1968. Debutează în 1923 la „Cuvântul studențesc”, cu versuri, reluate imediat în „Universul”. În 1931 ziarele „Epoca” și „Lupta” îi găzduiau fragmente din volumul Carnet de drum, tipărit câteva luni mai târziu. De acum înainte colaborează sporadic, semnând uneori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288555_a_289884]
-
atingi pragul bătrâneții? În ceea ce privește mediul familial al persoanelor trecute de 60 de ani, schimbări mari sunt notabile. Ținând seama de creșterea speranței de viață, astăzi patru, dacă nu chiar cinci generații trăiesc în același moment în sânul familiei. Femeia, tânără pensionară de 60 de ani, îi are în preajmă pe mama sa (82-90 de ani), pe fiica sa (20-35 de ani) și pe nepoți. Generația seniorilor a devenit o generație intermediară, căreia cei tineri îi cer ajutorul, iar cei mai în
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
186, 269, 273, 280 Normă redusă, 99, 113, 115, 117, 119, 155, 156, 161, 174, 180, 196 O Ofertă de muncă, 54, 118, 125, 139, 144, 176 P Pensionare anticipată, 50, 109-110, 201-202 Pensionare prin repartiție, 95, 130, 189, 263 Pensionare, 34, 37, 50, 91-96, 105, 108, 110-113, 120, 161, 189, 201, 203, 205-206, 209-211, 217-218, 245-246, 250 275, 279, 281 Piramida vârstelor, 34-35, 42, 44, 54, 61, 64, 207, 216, 230 Politică demografică, 88 Politici familiale, 37, 151-189, 195-197 Populație
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
adică de jurist. După absolvirea Facultății de Drept, până în anul 1950 a fost cadru didactic la școli ieșene prestigioase - Liceul Național „Mihail Sadoveanu”, școala pedagogică de băieți, școala Normală „Vasile Lupu” și Liceul Comercial de băieți. Din anul 1950 până la pensionare, în anul 1980, a fost procuror anchetator în cadrul Procuraturii din Iași, unde se evidențiază printr-un înalt profesionalism, obiectivitate și corectitudine în exercitarea profesiunii. Totodată, are în supraveghere juridică prestigioase unități industriale din zona industrială a municipiului Iași unde, prin
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
la o serie de licee din țară (Aiud, Izmail, Chilia Nouă, Cetatea Albă și Iași), îndeplinind și funcții de director în 1934-1936 la Chilia Nouă, 1936-1938 la Cetatea Albă și de inspector școlar la Iași (1948). Din februarie 1946 până la pensionare în 1975, prof. Gheorghe Gheorghiev funcționează din nou la Universitatea din Iași unde îndeplinește următoarele funcții: șef de lucrări la mecanică (1946-1948), conferențiar onorific la matematici generale (1946-1948), profesor suplinitor la geometrie analitică (1947-1954), profesor titular de geometrie (1955-1975). După
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
de drumuri. Astfel: - În anii 1946-1953 este numit șef de secție de întreținerea drumurilor din zona de sud a Romăniei, unde se afirmă ca un destoinic organizator și un deosebit profesionist. Pentru că și-a iubit meseria. - Din anul 1953 până la pensionare în 1982, a lucrat ca șef de șantier, tot în cadrul MTTC la următoarele lucrări magistrale: - Construcția drumului național București-Pitești. - Din 1978 la construcția drumului strategic Transfăgărășanul, drum ce face legătura, prin munții Carpați, între sudul țării și Ardeal. Ambele lucrări
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
București, iar în anul 1953 obține titlul de inginer textilist. În cadrul facultății a fost scutit de serviciul militar. Totuși, a obținut gradul de căpitan în rezervă. Activitatea sa profesională de inginer textilist a desfășurat-o din anul 1954 până la pensionare în cadrul Ministerului Industriei Ușoare la întreprinderea de tricotaje „Adejgo” din București, având ca profil de producție ciorapi pentru femei pe lângă blănuri și alte produse textile În cadrul acestei întreprinderi de textile a îndeplinit mai multe atribuțiuni și anume: șeful secției de
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
concediat pe marii maeștri ai scenei, care au fost repuși În drepturi. Nici până azi nu știu cine sunt „victimele“, căci eu nu am cerut nimănui să plece, nu am dat pe nimeni afară. Dimpotrivă, am primit o vizită a unei proaspete pensionare cu temperament vulcanic, care a invadat ca un tanc biroul directorial unde tocmai Îmi sorbeam supa Între două repetiții, gata să mă dea ea pe mine afară, cu țipete histrionice, injurii și insulte cum că aș distruge Teatrul Național cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
să mă dea ea pe mine afară, cu țipete histrionice, injurii și insulte cum că aș distruge Teatrul Național cu Trilogia greacă. „Unde sunt limba și cultura neamului? Au fost vândute la străini!“ Am Încercat s-o liniștesc pe marea pensionară, dar și-a scos pantoful din picior și l-a ridicat, agitându-l precum Hrușciov la ONU, ca să-mi bag mințile-n cap și să fac să se vorbească limba română pe prima scenă a țării, „nu păsăreasca mă-tii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Măciucă, vă știu ca intelectual care ați crezut În dramaturgia românească, cum să lăsați să iasă o asemenea gogomănie?“. Măciucă, Înarmat cu calmul lui imperturbabil și o curtoazie bine educată, a reușit În zece secunde să o calmeze pe faimoasa pensionară, care a ieșit, aruncându-mi din ușă un ultim avertisment dramatic: „N-o să mai calc cât trăiesc În biroul acesta!“. De fapt, a călcat, dar În prezența altor ocupanți ai scaunului directorial, poate cu aceleași tocuri ascuțite pe care nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
în gospodăriile țăranilor. Vizita în micul muzeu, dar de o mare valoare a luat sfârșit, savurând fiecare câte un ceai dintr-un amestec de diferite plante preparat de gazdă, la umbra unui nuc din ogradă; era o femeie destul de învârstă, pensionară, fusese căsătorită cu un fost coleg de facultate al lui Vintilă. După moartea soțului, s-a mutat împreună cu o soră a ei de o vârstă apropiată, bucurându-se de frumusețile vieții. După plecarea lui Vintilă la culcare, seara s-a
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
până la ai ei peste cincizeci de ani și șaizeci și patru ai mei, care Încă nu se văd. Brusc, fără pic de mofturi și ca să-mi arate că [sentimentele] ei de odinioară n-au degenerat În simplă prietenie, doamna directoare pensionară și-a ridicat fustele ușoare până la nasul memorialistului și moralistului, ca să-mi arate mândrețea de altădată a trupului ei de statuie care nu are nimic de ascuns și nici de ce să se rușineze: pulpele ei netede și pre lungi, coapsele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
tarifate cu 100 de lei ședința pentru muncitori și ostași și 150 de lei pentru populația cu cartele negre; sume achitate anticipat și contra bon eliberat din bonierul vizat și ștampilat de organele fiscale. Din sumele astfel Încasate de fiecare pensionară a bordelului, [acesteia] Îi revenea, pentru munca prestată și după scăderea cuvenitului impozit profesional (22% plus 3% impozit servicii prestate), o jumătate, munca lor fiind programată de la 8 seara și până la 11, cu eventuale ore suplimentare executate În cele șase
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de securitate. Am plecat la Baia Mare în familia mea. Cu multă greutate am reușit să fiu angajat ca muncitor necalificat la Atelierele Centrale ale minelor; devenite, apoi, Fabrica de utilaj minier. Aici am lucrat de la sfârșitul lunii decembrie 1955 până la pensionare în 1979. Am început ca muncitor necalificat, dar am fost utilizat într-un birou. De la început am fost stăpânit de convingerea că este imposibil ca, nu peste mult timp, să fim arestați din nou, fapt care m-a determinat să
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
câteva hectare de pământ la Haraiț. Aveau doi copii: Laurica și Ghiță. Ghiță a rămas moștenitor în gospodărie, iar Laurica s-a căsătorit cu Isopescu Gh. și locuiește în Rădăuți. A prestat serviciu la cofetăria "Macul Roșu" și acum este pensionară și văduvă. Are un băiat licențiat în științe economice. Cantorul Cazacu E. cu dăscălița locuiau mai în centru, vizavi de primărie. Pe lângă gospodărie aveau o livadă de invidiat: mulți pomi fructiferi și-o abundență de arbuști de coacăze (rebize) roșii
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Georgeta Brândușa Paulencu, profesoară de limba română și franceză, gr. II, în oraș, clasele V-VIII, care locuiește cu mine în același imobil. Din familie a mai rămas nepoata Brândușa Răduța Paulencu (Cepuc) fiica Oltei, locuind la bloc, în oraș, pensionară (prof. de istorie Colegiul "E. Hurmuzachi"). Ceilalți toți sunt trecuți la cele eterne, dormindu-și somnul de veci în cimitirul din Rădăuți. În viață m-am condus mereu după cugetarea latină: "Nu înceta să înveți și să scrii!" și că
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]