3,855 matches
-
sate la oraș. Legumele păstăioase (proaspete sau chiar uscate) : Fasolea, mazărea și soia, bamele, sau conservate. Din ele se extrag uleiuri : în primul rând, alimentare Margarina și planctonul, sau tehnice-utilitare. Legumele bostănoase, la soroc sau timpurii : Castraveții, dovleceii (și desertul), pepenii ! Din grupa verzelor găsim : albă, roșie, sau creață Guliile și conopida, cea de Bruxelles, în orice piață ! Din legumele frunzoase : spanacul plin de "fierărie", Lăptuci, andive și marule, cu salata aurie ! Legumele condimentare, cu uleiuri aromate Dau gustul bun puse
LEGUME, ZARZAVATURI, FRUCTE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379045_a_380374]
-
folosită la storsul sucului care prin fierbere se îngroșa ca magiunul. Acest consătean cu pământul megieș cu lotul nostru, în spațiile sub formă de cercuri în care se dezvolta printre plantele de porumb mărețul gaolean, a pus și sămânță de pepeni verzi și cum aceștia începeau să se coacă, ziua își mai aducea fiul să stea și el de pază cu mine. Era cam de vârsta mea, cu un an sau doi parcă mai mare. Nu se punea problema între noi
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
își mai aducea fiul să stea și el de pază cu mine. Era cam de vârsta mea, cu un an sau doi parcă mai mare. Nu se punea problema între noi dacă el mânca struguri din via noastră, sau eu pepeni din bostana lor improvizată, așa că ne împăcam destul de bine și aveam și posibilitatea de a ne juca împreună, alungând plictiseala din timpul zilei și mai ales graurii, care făceau ravagii printre boabele dulci de struguri, date în pârgă. La capetele
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
ai / II / Dimineața, cerul se umple/ De un milion de stele/ Nici de lumânări nu avem nevoie/ Pentru că acestea se sting oricând oriunde/ Nici de băutură nu avem nevoie/ Căci conține gaz sau...!/ Noi facem totul natural / III/ Buzele ca pepenele de Miratoc/ Te rog să nu le mai dai cu ruj/ Tu nu ai nevoie de înfrumusețare/ Pentru că la tine totul e frumos/ Te aștept așa naturală cum ești/ Nici rochiile la modă nu te prind/ Ah... cât de fericit
DANIEL MARIAN de BAKI YMERI în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381887_a_383216]
-
de plămadă de pâine de pe pământuri vlăscene”; Mariana Popa “Scriitoarea de neuitat a Brașovului”; Viorica Popescu “Scriitoarea ce scrie cu miere de lună albă de pe nouă coline de pace și armonie stelară”; Mircea Pătrașcu “Poetul naiului de ape dulci de pepene cu dâmburi pe obraji”; Dana Staicu “Poeta zărilor de funigeiși legănări de trestii galbene”; Constantin Sergentu “Poetul dificil, dar fără ranchiună”; Mircea Tutilă “Poetul la care vorba este vorbă iar florile de salcâm, poezii cu sevă neaoș românească”; Ana Luiza
65 DE ANI de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380889_a_382218]
-
flori care vestesc/Că au După „parfumul florilor de mai” ori trilurile păsărelelor, Elena Căpățână ne prezintă începutul verii, cireșarul, apoi scăpat de amorțeală”. cuprutol caiselor coapte...cu căldură și-n miez de noapte. Și, tot așa-n gustar cu pepenii-n galantar, ne cântă și încântă până-ntr-un târziu de toamnă cu bucuriile și darurile acesteia până când frigul se așterne și ajungem iar să-l „Colindăm pe Moș Crăciun”. Partea a II a cuprinde o minunată poveste-n versuri
LA ANIVERSARE, LANSARE A DOUĂ VOLUME de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2277 din 26 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374471_a_375800]
-
să-i pot menține ! Dar mărul auzind așa o cuvântare, îi spuse molcom dup-o cugetare : Culege fructele-mi coapte de soare și mergi și punele-n vânzare ! Ia banii, mergi la ăi prieteni, dar grijă ai ca să ”n-ajungi la pepeni!”! Culese merele, dădu din pinteni, pe măr îl părăsi pentru prieteni. Matur fiind veni din nou la măr, spășit și fără nici un chior... Prietene, îi spuse în răspăr : n-am bani, poți fi de ajutor ? N-am casă, de curând
MĂRUL de NELU PREDA în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371304_a_372633]
-
de pe sub mandarini trebuiau să înceapă din nou muncă în acea zi avuseseră parte de o pauză mai prelungită mai mare ca de obicei din cauza căldurii mari din acea zi, mai aveau de terminat o bună parte din acel câmp de pepeni. Doru se ridicase să-și caute roaba, Vasea mai rămăsese câteva momente întins cu capul sprijinit de tulpina mandarinului, cu ochii privind fix într-un loc gânditor, adâncit în el însuși față să exprimă nostalgie ce era împletita cu un
VASEA ( 2 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371518_a_372847]
-
banii am o alternativă de a lucra și câștigă alții. Ce să-i faci așa sunt eu plăsmuit să umblu din loc în loc ca un vagabond.“ În următoarea zi la lucru Vasea muncea din nou cu bucurie, ridică roaba cu pepeni și pornea cu pas vioi spre remorca glumind din nou cu muncitorii, iar spre seară strigă la ei spunându-le: ,, Haideți mă băieți că parcă voi aveți șaizeci de ani nu eu, miscati-va mai repede ce vreți să dormim
VASEA ( 2 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371518_a_372847]
-
parcă voi aveți șaizeci de ani nu eu, miscati-va mai repede ce vreți să dormim pe câmp în noaptea asta.“ Apoi rase cu poftă că omul care a pus la cale o afacere bună. Iar din remorca de unde așeza pepeni Carlos strigă: ,,Vasea es un valiente.“ Iar ceilalți muncitori izbucniră în râs bucuroși că lui Vasea îi revenise bună dispoziție, iar cel mai tare îi încântă faptul că Vasea în timp ce își descarcă roaba la remorca le mai povestea câte ceva hazliu
VASEA ( 2 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371518_a_372847]
-
baltă, Cu-al stufurilor laolaltă. Colo-n grădină nu știu cui Miros amar de nuci verzui, La chioșcul cel din colț de stradă Miros plăcut de pâine caldă. Miros bogat de păpușoi În carele trase de boi, Mirosul iute de hăldani, De pepeni verzi și de bostani. Miros aparte unde-nveti, Cu hărți întinse pe pereți, De tablă neagră,revopsita, Miros de carte aurita. Însă mirosul ce domnește Și pururea te-ntinereste, Precum e floarea de April, Este mirosul de copil! Lie , Lie
OMAGIU COPIILOR) de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371621_a_372950]
-
că Dinu, primarul, ne-a băgat beleaua în casă. Și chiar belea era, căci brandabură ăla repară gardurile, ară mândrețea de țelină pe unde pășteam vacile, își aliniase droaia de copii și-i puse la sapă și o semănă cu pepeni. Nouă, tuturor, ai casei, ne interzise să mai dăm pe acolo; dacă avem ceva de luat, să cerem la el, altfel o pățim! Într-una din seri mă chemă la gard Ioniță, vecinul, și-mi spuse: -Băăă, la ăștia nu
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
mătușă de la Tecuci și m-a luat. Între timp a murit și mătușa și am rămas la ăștia! - și arătă spre curtea plină de puradei. - Cine sunt ei? -O șatră de lăieți... Cu toată seceta care venise pe capul nostru, pepenii acelui om se copseseră. Ioniță vine la mine și mă ia la furat pepeni. Erau niște lubenițe mari, ca purceii, printre vrejuri. Îi udase întruna, zi și noapte, cărând apă de la fântâna cu ciutură din vale de la Coșerii. -Știi ce
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
am rămas la ăștia! - și arătă spre curtea plină de puradei. - Cine sunt ei? -O șatră de lăieți... Cu toată seceta care venise pe capul nostru, pepenii acelui om se copseseră. Ioniță vine la mine și mă ia la furat pepeni. Erau niște lubenițe mari, ca purceii, printre vrejuri. Îi udase întruna, zi și noapte, cărând apă de la fântâna cu ciutură din vale de la Coșerii. -Știi ce, zice Ioniță, Frida, deși s-a făcut frumoasă, nu mă mai interesează! Noaptea pe lângă
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
să se întunece bine, timp în care el mi-a povestit cu de-amănuntul toate scenele groaznice prin care trecuse în acea misiune. Îmi derulase întregul film, scenă cu scenă, filă cu filă... Apoi am plecat tiptil spre grădina cu pepeni. Am sărit gardul de nuiele și am ascultat. Nu se auzea nici țipenie de om. Tăcerile se așternuseră peste sat ca-ntr-un pustiu. Niște cârpe de nori alburii alunecau pe cer, închizând și deschizând ca o imensă perdea de
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
Fata asta se comportă ireprobabil! Are nevoie de o atenționare serioasă! - Crezi că merge cu răul, mami? Cine știe ce simte și ce gândește ea! Nici nu mai știu dacă e vina depresiei sau a caracterului său! Pe mine mă scoate din pepeni, că se preface că nu există, nici Carlos și nici copilul! - Liviu zice că nu are legătură cu firea Leei. Depresia are o mie de fețe și sora ta suferă de o formă foarte perfidă și periculoasă. Va trebui să
DILEME ( FRAGMENT 30) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375441_a_376770]
-
Înfiorați, trăim zbuciumul trecerii noastre prin timp, mișcările vizibile înlăuntrul și înafara Ființei, în natură, societate , dar mai ales în familie. După mai multe încercări eșuate, Elisa a insistat să caut în piață și să negociez, special pentru ea, un pepene roșu și dulce, așa cum știa ea că trebuie să fie:proaspăt și parfumat, mustos și delicat, fraged și rece. Căutam mereu să-i fac pe plac, avea tot felul de dorințe simple, dar nu totdeauna ușor de împlinit.Trăiam tristețea
TREPTELE TRISTEȚII de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375471_a_376800]
-
povară. Mi se punea un nod în gât și nu o mai puteam susține, ea singură ducea versurile mai departe într-o bucurie dureroasă a aflării încă împreună, când timpul se scurge implacabil, rămânând așa puțin în clepsidră ! Alegeam un pepene pentru ea, soarele îmi ardea umerii și ceafa, dar temerea că nici acum nu sunt în stare să-i duc unul bun, mă ținea acolo înrădăcinată în pretenții, până când femeia ce vindea se hotărî brusc să facă dop de probă
TREPTELE TRISTEȚII de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375471_a_376800]
-
V.Burlan D.Deaconu, Anton Fieraru, Iancu Ciubuc, C.Chefălan. Arsănoiu : I., D., Radu ; Văduva, Stoian, Jianu Iagăru Cârstea, Dascălu, Radu Ion, Iancu Floreanu. Radu Sburliș, Belea Ion, Ionică I.și Stancu Ene M.Fieraru, I.Zăvelcă, Badea Marin și Pepene. N.Cârstea, Nicolae Luțu, Buzatu I.,Ion Mănescu D.Ungureanu, Mircea Alex., Preda I., Constantinescu. Amza Z., Mincu Ilie, Eftenie și R.Murugă, D.Bucura și Sburliș Ene, T.Deaconu, merită Rugă ! Arsănoiu : Costi., Oanță ; D.Iagăru, Ion Burlan Băncilă
EROILOR NEAMULUI ROMÂNESC DIN VALEA MARE-OLT de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371815_a_373144]
-
Își amintea uneori cu neplăcere de începuturile sale, o fată de țară, cu o diplomă de liceu în buzunar și ăla făcut cu chiu cu vai și cu mari sacrificii financiare ale părinților săi, foști colectiviști, țărani care cultivau acum pepeni și legume pe undeva în Câmpia Olteniei. Pe soț s-a întâmplat să-l cunoască la un restaurant unde era și ea la aniversarea unei colege de serviciu din poștă. Era om de afaceri, cu perspectivă de ascensiune și gândindu
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371760_a_373089]
-
din când în când câte o broască răgușită. Restul de broaște stăteau ascunse prin rogozul crescut pe lângă maluri, să se ferească de căldura verii. Ajuns la bostană se întristă de situația jalnică găsită. Vrejurile curpenilor se răsucise din cauza uscăciunii, iar pepenii nu au mai apucat să se dezvolte. Parcă erau niște tărtăcuțe bune de pus la murat. Ici colo, mai găseai câte un pepene mai mare decât pumnul, dar nu știai dacă a apucat să se coacă, ori s-a pălit
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
verii. Ajuns la bostană se întristă de situația jalnică găsită. Vrejurile curpenilor se răsucise din cauza uscăciunii, iar pepenii nu au mai apucat să se dezvolte. Parcă erau niște tărtăcuțe bune de pus la murat. Ici colo, mai găseai câte un pepene mai mare decât pumnul, dar nu știai dacă a apucat să se coacă, ori s-a pălit înainte de coacere. Nici să crească curpenii nu au avut timp. Și cum lacul era secat din cauza secetei prelungite, nu aveai de unde să cari
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
piatră roșie ca și pământul din care se extrăgea. Viiturile de apă de la ploi se scurgeau, spălând clisa roșie de prin cariera abandonată, până ajungeau la lacul Tatlaceag cale de vreo opt km. Victor s-a întors acasă luând câțiva pepeni mai mari, la întâmplare, adăpă caii cu apă proaspătă la ulucul de lângă fântână, îi băgă în grajd și le aruncă un braț de fân verde adunat din flora spontană crescută rară pe marginea drumurilor. Își aruncă pălăria din păi pe
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
folosită la storsul sucului care prin fierbere se îngroșa ca magiunul. Acest consătean cu pământul megieș cu lotul nostru, în spațiile sub formă de cercuri în care se dezvolta printre plantele de porumb mărețul gaolean, a pus și sămânță de pepeni verzi și cum aceștia începeau să se coacă, ziua își mai aducea fiul să stea și el de pază cu mine. Era cam de vârsta mea, cu un an sau doi parcă mai mare. Nu se punea problema între noi
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
își mai aducea fiul să stea și el de pază cu mine. Era cam de vârsta mea, cu un an sau doi parcă mai mare. Nu se punea problema între noi dacă el mânca struguri din via noastră sau eu pepeni din bostana lor improvizată, așa că ne împăcam destul de bine și aveam și posibilitatea de a ne juca împreună, alungând plictiseala din timpul zilei și mai ales graurii care făceau ravagii printre boabele dulci de struguri, date în pârgă. La capetele
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]