1,178 matches
-
altă amenințare pe care stereotipurile le reprezintă și anume faptul că pot genera o deformare a realității, întrucât conținutul lor ajunge să fie considerat real chiar și de către obiectul reprezentării stereotipale. Asistăm, în acest sens, la transformarea realității în funcție de procesele perceptive, dimensiunea fizică suferind modificări în funcție de imaginea pe care indivizii o au. Practic, planul simbolic metamorfozează planul fizic, prin puterea extraordinară pe care o exercită asupra minții și proceselor cognitive, a imaginii de sine și a felului cum este privită lumea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de la Brentano și Nietzsche la Heidegger și Sartre), Cluj-Napoca, Editura Grinta, 2006, p. 97. 96 Într-un volum dedicat comemorării lui Edmund Husserl, Nicolas de Warren analizează problema imaginii în opera husserliană, evidențiind importanța pe care filosoful o acordă procesului perceptiv: Imaginea este o entitate diferită de orice altă apariție. Imaginea este o manifestare perceptivă care redă alte forme de manifestare. Vedem manifestarea unui obiect într-o manifestare perceptivă, nu ca o manifestare distinctă, ci ca o manifestare diferită de cea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
96 Într-un volum dedicat comemorării lui Edmund Husserl, Nicolas de Warren analizează problema imaginii în opera husserliană, evidențiind importanța pe care filosoful o acordă procesului perceptiv: Imaginea este o entitate diferită de orice altă apariție. Imaginea este o manifestare perceptivă care redă alte forme de manifestare. Vedem manifestarea unui obiect într-o manifestare perceptivă, nu ca o manifestare distinctă, ci ca o manifestare diferită de cea redată (...) Capacitatea de a vedea în interiorul imaginii definește esența ei în ceea ce privește diferențele perceptuale legate
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
imaginii în opera husserliană, evidențiind importanța pe care filosoful o acordă procesului perceptiv: Imaginea este o entitate diferită de orice altă apariție. Imaginea este o manifestare perceptivă care redă alte forme de manifestare. Vedem manifestarea unui obiect într-o manifestare perceptivă, nu ca o manifestare distinctă, ci ca o manifestare diferită de cea redată (...) Capacitatea de a vedea în interiorul imaginii definește esența ei în ceea ce privește diferențele perceptuale legate de percepția lucrurilor (...) Fiind o manifestare perceptivă, imaginea redă un original, un spațiu sau
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Vedem manifestarea unui obiect într-o manifestare perceptivă, nu ca o manifestare distinctă, ci ca o manifestare diferită de cea redată (...) Capacitatea de a vedea în interiorul imaginii definește esența ei în ceea ce privește diferențele perceptuale legate de percepția lucrurilor (...) Fiind o manifestare perceptivă, imaginea redă un original, un spațiu sau un timp, o deschidere prin care ceva imaginar este redat (...) Imaginea este deschiderea și transformarea unei manifestări care are rădăcina în experiența perceptivă". (Nicolas de Warren, Tamino's Eyes, Pamina's Gaze: Husserl
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în ceea ce privește diferențele perceptuale legate de percepția lucrurilor (...) Fiind o manifestare perceptivă, imaginea redă un original, un spațiu sau un timp, o deschidere prin care ceva imaginar este redat (...) Imaginea este deschiderea și transformarea unei manifestări care are rădăcina în experiența perceptivă". (Nicolas de Warren, Tamino's Eyes, Pamina's Gaze: Husserl's Phenomenology of Image-Consciousness Refashioned, în Carlo Ierna, Hann Jacobs, Filip Matteus (eds.), Philosophy, Phenomenology, Sciences, Essays in Commemoration of Edmund Husserl, London, Springer, 2010, pp. 315-316). 97 Robert Audi
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
produc sens și valoare." Muguraș Constantinescu, Prea multe imagini ucid imaginația, Interviu acordat de Jean-Jacques Wunenburger în România Literară, nr. 37, 2003. 123 Jean-Jacques Wunenburger, Filosofia imaginilor, traducere de Muguraș Constantinescu, Iași, Editura Polirom, 2004, p. 365. 124 "Astfel, imaginile perceptive, provenite din impresiile senzoriale, și imaginile de limbaj, fondate pe expresivitatea semiotică, ascultă de funcții simetrice și circulare, care nu sunt decât rareori cu adevărat separate. Numitorul comun al tuturor acestor reprezentări rămâne, la urma urmei, natura lor dublă sau
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
simte protejat de emoții, de suferință, de contactul cu „răul”. Nu „nașterea” este punctul nevralgic, adică ieșirea în lume, ci „despărțirea” de lumea de vis, de-acea puritate virginală. Un refuz de a pierde valorile acumulate de sistemul senzorial și perceptiv, în acea fază de făt. Teama de a nu pierde inocența. Sfiiciunea de a se confrunta cu nemiloasa (duplicitara) realitate. Acest ultim triptic, alcătuit din douăsprezece cânturi (cântece de leagăn prenatal) reprezintă, în fapt, douăsprezece trepte de inițiere, care se
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
este o condiție de la sine Înțeleasă În actul de Învățare, care Îi sporește eficiența și Îl facilitează. Prin definiție, ea constă În orientarea și concentrarea activității psihice cognitive asupra unui obiect sau fenomen. Ea asigură o bună receptare senzorială și perceptivă a stimulilor, o Înțelegere mai profundă, o memorare mai durabilă, selectarea priceperilor și deprinderilor adecvate. Dimpotrivă, lipsa atenției duce la omisiuni În receptarea stimulilor, la erori În reacțiile de răspuns, la confuzie În descifrarea sensurilor, care toate "sabotează" desfășurarea Învățării
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
de metaforizare, de animare sau de ordonare secvențială grație cărora se poate evita așa numitul "efect de listă". Autorul arată că domeniul descrierii nu se poate limita doar la funcția de pauză descriptivă cînd, de exemplu, descrierea povestește o experiență perceptivă, putînd avea, chiar atunci cînd statutul său în raport cu diegeza este de pauză, funcții diverse: decorativă (descrierea "scutului lui Ahile"), explicativă sau simbolică (portretele la Balzac), de credibilizare mimetică sau de indexare ideologică. Descrierea permite în toate cazurile o transformare a
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
dintre focalizare (ceea ce știe descriptorul), ocularizare și auricularizare (ceea ce el vede sau aude) și se rețin două criterii necesare atribuirii unei ocularizări: Poziționarea privirii într-un text descriptor Ocularizarea actorială este atunci cînd în text sînt prezente mărci de selecție perceptivă, precum verbe de percepție (a zări, a privi...), posesivele de persoana a 3-a (la stînga sa), deictice spațiale legate de un pronume anaforic al actorului (în față). Ocularizare zero este atunci cînd coordonatele spațiale sînt independente de poziția descriptorului
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
contradictorii. Din contra, odată cu modalizările, actul descrierii își pierde din autoritatea asertivă. Fără a putea spune că sînt absente din scriitura realistă, ele sînt numeroase totuși la M. Proust sau la A. Robbe-Grillet, primul încercînd să descrie mai mult tatonările perceptive ale descriptorului decît obiectul descris, al doilea dorind să realizeze un bruiaj al referinței cu ajutorul modalizărilor de incertitudine: (58) Chiar în umbletele pe care le aveam de făcut prin spatele bisericii, de unde nu se mai vedea, totul părea ordonat în raport cu
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de după război), se pare1 că, sub presiunea conjugată a evenimentelor istorice și a evoluției informațiilor 2, funcțiile matezice și mime-zice au fost, în principal, cele contestate. Aceasta, în numele preocupărilor estetice și în funcție de afirmarea (cu succes sau deplorabilă) subiectivității oricărei activități perceptive, artistice sau nu. Astfel, Proust califică descrierea realistă drept o "mizerabilă reconstrucție de linii și suprafețe", iar în Timpul regăsit va scrie: "Este o percepție grosolană și falsă care își concentrează toată atenția pe obiect, pe cînd, de fapt, totul este
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
folosim, în clasele mici, cu precădere modele obiectuale, concrete, modele figurative (scheme, reprezentări grafice etc.) dar și modele conceptuale adecvate (simbolice, abstracte). Modelul figurativ îl folosim cu deosebire în perioada preabecedară, pentru însușirea conștientă a citit scrisului, prin formarea deprinderilor perceptive auditiv-fonetice și prin dezvoltarea capacităților analiticosintetice, urmărind ca elevii să sesizeze toate cuvintele din propoziție, fără nici o omisiune. Modelul figurativ al propoziției propuse spre analiză fonetică este structurat pe orizontală, printr-o linie dreaptă reprezentând propoziția și prin segmente de
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
învățate, pentru ca școlarii să-și exerseze priceperile de scriere corectă a acestor grupuri de cuvinte). În manualul clasei a II -a, aproape în fiecare text, elevii vor întâlni ortograme; acestea le explicăm tot pe bază practic-intuitivă, la nivelul capacităților lor perceptive și exersăm scrierea acestora, cu motivațiile necesare. Pentru a preveni formarea unor deprinderi greșite, este bine să-i obișnuim pe copii să întrebe cum se scrie corect, în anumite situații, îndeosebi în momentele când lucrează independent. Deoarece în clasa a
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
să devină automatisme, este absolut necesar elucidarea lor atunci când elevii vin în contact cu asemenea situații, atât în lecțiile de limba română cât și în celelalte discipline de învățământ. Numai prin explicitarea și prin exersarea acestor noțiuni vom crea bazele perceptive necesare perceperii lor științifice, în etapa de dezvoltare. Concluzii Dobândirea conștientă a noțiunilor de ortografie, ortoepie și punctuație, dublată de formarea deprinderilor de exprimare corectă, oral și scrisă, constituie obiective primordiale specifice atât disciplinei limba română, cât și ale procesului
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
individualitate distinctă. Este specifică omului; prin ea omul se particularizează, îsi dobândeste specificitatea sa. În lumea animală, ea este mai mult specificitate, particularitatea fiind mai pronunțată pe unități de specie și familie decât pe indivizi. Individualitatea psihologică începe cu conduitele perceptive, cu conduita corpului propriu. Dacă individul este suportul individualității, individualitatea este felul de a fi al individului. Diferența dintre individ si individualitate semnifică trecerea de la ființa generică - înțeleasă ca unitate indivizibilă a speciei, la ființa unică si irepetabilă - percepută constient
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
mult fondul psihologic al creatorului; - în știință sunt exprimate mai ales aspecte ale mediului investigat; - în arhitectură se consideră că interioritatea și exterioritatea se află în echilibru. 4. Tipul de informație valorificată: - în artă este valorificată informația figurală sau senzorial perceptivă; - în matematică, chimie, logică se valorifică informația simbolică; - în știință, literatură, activitatea juridică și didactică, informația valorificată este cea semantică; - în politică, medicină, literatură, artă este fructificată informația comportamentală. Fiind vorba de un proces creator, indiferent de domeniu, între cele
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
toate probele; El pentru testele figurative. Bateria care evaluează forma figurală a creativității, în afara factorilor de mai sus (fluiditate, flexibilitate, originalitate și elaborare), mai conține două criterii (Dincă, 2002): 1. rezistența la închidere prematură (Rez. înc.) măsoară capacitatea de rezistență perceptivă la figura indusă prin stimul și reprezintă măsura în care subiectul este independent de învățarea perceptivă. Deschiderea psihologică este localizată de Gordon la nivelul etapei de incubație a procesului creativ și este considerată de C. Rogers (1979, apud M. Dincă
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
mai sus (fluiditate, flexibilitate, originalitate și elaborare), mai conține două criterii (Dincă, 2002): 1. rezistența la închidere prematură (Rez. înc.) măsoară capacitatea de rezistență perceptivă la figura indusă prin stimul și reprezintă măsura în care subiectul este independent de învățarea perceptivă. Deschiderea psihologică este localizată de Gordon la nivelul etapei de incubație a procesului creativ și este considerată de C. Rogers (1979, apud M. Dincă, 2002) ca fiind una dintre caracteristicile de nelipsit ale creativității; 2. capacitatea de abstractizare semantică (Abs
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
tetha, la aproximativ 6 cicli/secundă. Metodele sofrologiei pot fi grupate în două categorii: 1. verbale: training autogen Schultz; trainingul autogen modificat (TRAM); metoda celor trei grade de relaxare dinamică (R.D.); transterpsihoterapie (T.T.T.); hipnoză; 2. neverbale: bioenergie; masaje diverse, masaj perceptiv (F. De Rivage); vibrații japoneze; sunetele circulare ale lui J. Feijoo; ritmuri muzicale diverse (jazz, muzică indiană); dans monoton (codificat). Sofronizarea presupune, ca pe un moment indispensabil, inducerea progresivă a relaxării musculare, învățarea unei respirații corecte (abdominală) prin care se
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
o anume experiență, valorificată operațional în scheme, imagini, chiar prejudecăți, toate jucând un rol în anticiparea modului de realizare, în alocarea de resurse, de strategii de atac al problemelor. • Faza de receptare reprezintă intervalul în care subiectul ia contact direct, perceptiv, cu conținutul stimul aflat în câmpul atenției sale (îi alocă o anume atenție), îl codifică, îi acordă o anumită semnificație, îl organizează după legi și scheme proprii (teoria schemelor/a "frame ului"). • Faza de însușire sau de procesare activă acoperă
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
logica obiectului, la psihologia vârstei elevului. Fără a ne propune descrierea lor, prezentăm, în sinteză, câteva dintre cele mai cunoscute criterii și tipuri de învățare, clasificabile, fără un proces încheiat (Neacșu, 1999): • După procesele (stările) psihice angajate, distingem învățarea psihomotorie, perceptivă, verbală, imaginativă, afectivă, morală, socială, atitudinală . După modul de organizare și prezentare a conținuturilor, învățarea poate fi: algoritmică, semieuristică, euristică, prin modelare, prin analogie, prin cercetare structurală (Mânzat, 1979) . • După scopul general urmărit, identificăm: învățarea informativă, formativă, mixtă, de menținere
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
J.Piaget. Acesta înțelege învățarea într-un sens mai general, ca o asimilare informațională, succedată de acomodare sau restructurare operațională. În sensul cel mai general, ca însușire de informații și formare de comportamente, învățarea se prezintă sub mai multe forme: perceptivă, senzorială, motorie, verbală, cognitivă, afectivă. Toate procesele psihice sunt formate prin învățare (percepție, memorie, gândire, voință) și sunt antrenate ca mijloace în procesul învățării. De aceea, învățarea nu poate fi redusă la vreunul din procese (de exemplu, memorie), dar nici
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
interior, aceea ar numi stabilirea echilibrului psihic și emoțional (spre așa ceva se tinde cel putin, chiar dacă într-un mod mai mult sau mai putin conștient), reflectarea acestui echilibru fiind relaționarea cât mai eficientă. Procesul în discuție se realizează în funcție de particularitățile perceptive ale fiecăruia, de expectantele avute, de factorii de personalitate și de cei motivaționali, de imaginea de sine. Această combinație de elemente interne se modelează pe componentele exterioare individului: cultură din care face parte, valorile sociale la care se raportează, poziția
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]