18,357 matches
-
Culmile mai înalte ale dealurilor ce despart bazinul Lohan de cel al Crasnei (Dealul Vinețești, Dealul Berbeceni, Dealul Cimitirului, Dealul Bobești, Dealul Muncelului) - la vest; • Depresiunea Răducăneni - Moșna - la nord. Bazinul Lohan are o suprafață de 110 Km2 și un perimetru de 89,3 Km. Lungimea arterei hidrografice principale este de circa 42 Km. Altitudinea absolută maximă în bazin este de 385 m și se realizează în sectorul nordic al bazinului, la obârșie. Nivelul de bază local, la confluența cu valea
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
un grad mare de fragmentare a reliefului. d). Elemente morfometrice ale bazinului Lohan. Pentru analiza morfometriei bazinului Lohan m-am oprit doar la 9 variabile care sunt semnificative în evoluția unui râu: • ordinul Strahler - W. Strahler; • suprafața bazinelor - Sb (kmp); • perimetrul bazinelor - P (km); • altitudinea maximă - Hmax (m); • altitudinea minimă - Hmin (m); • energia de relief maximă în bazinele hidrografice - E (m); • panta medie a bazinelor - Pm (m/km); • pseudointegrala hipsometrică - P.I.H. (pe care am analizat-o la „Profile longitudinale de văi
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
tăierea pomilor pe jumătate și dărâmarea lor în serie, ca piesele unui domino. O altă categorie de tehnici era legată în principal de intenția de a crea poieni artificiale. În acest scop, tăiau ca un inel coaja copacilor de pe un perimetru, iar aceștia se uscau, permițând pătrunderea luminii și creșterea ierbii. În final, rădăcinile acestor copaci erau fie scoase, fie arse. O tehnică mai devastatoare era aceea a incendierii pădurii. Atunci când a fost interzisă de către stat, sătenii profitau de incendiile naturale
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
de cuprindere în privința defrișărilor din pădurile românești consta în stabilirea dimensiunii normale a unei poieni artificiale. Măsurarea se făcea prin aruncarea unui obiect (de obicei o bardă) de jur împrejur, stând la mijloc. Poiana avea dimensiunile corecte dacă nu depășea perimetrul conturat prin procedeul descris (Stahl, 1998, vol. I, pp. 223-256). Și această regulă este însă discutabilă. În primul rând, din studiul lui Stahl nu reiese care erau motivele stabilirii unei dimensiuni „standard” a poienii, dar, dat fiind că nu există
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
politicoadministrativ al țării, la reconstrucția unora din principalele artere ale Bucureștiului, la realizarea unui număr de importante edificii sociale și culturale și la sistematizarea cursului Dâmboviței. Noul plan de urbanizare preconizat de conducerea de stat comunistă se înscria într-un perimetru de aproximativ 18 km și urmărea ca toate clădirile care se aflau în perimetrul viitoarelor artere de comunicație să fie demolate sau cosmetizate pentru orientarea arhitectonică vizată. Pentru proiectul „Casa Poporului” Ceaușescu a organizat un concurs, care a fost câștigat
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
număr de importante edificii sociale și culturale și la sistematizarea cursului Dâmboviței. Noul plan de urbanizare preconizat de conducerea de stat comunistă se înscria într-un perimetru de aproximativ 18 km și urmărea ca toate clădirile care se aflau în perimetrul viitoarelor artere de comunicație să fie demolate sau cosmetizate pentru orientarea arhitectonică vizată. Pentru proiectul „Casa Poporului” Ceaușescu a organizat un concurs, care a fost câștigat de Anca Petrescu, o tânără de 25 de ani, proaspătă absolventă a Institutului de
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
hotărârea „de a reabilita acest complex pentru al transforma în muzeu istoricocultural”. În 1974 începuseră chiar lucrările de restaurare a decorațiunilor interioare, care cuprindeau și icoane în stil bizantin. Pe 2 decembrie 1984, Nicoale Ceaușescu a efectuat o vizită în perimetrul mănăstirii Văcărești și în urma acesteia a dat ordinul de dărâmare a sfântului lăcaș. S-a dispus ca peste ansamblul mănăstirii Văcărești să se amplaseze un nou tribunal. Pe 9 ianuarie 1985, s-a hotărât punerea în aplicare a proiectului de
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
unor sulfați (gips - CaSO4, kieserit - MgSO4 etcă, în prezența unor substanțe organice (hidrocarburi, cărbune etcă, iar de aici ajungând la orizontul acvifer mineralizat pe diferite căi de acces (fisuri, fracturi majore-falii, capete de strat etc.). Sursele minerale hidrominerale existente în perimetrul localității Breza, după cum s-a arătat anterior sunt reprezentate prin: - IZVOARELE SULFUROASE, SULFATE, CLORO-SODICE HIPOTOME (izvoarele din Dealul Cacova și izvoarele din Breaza de Josă - IZVOARELE CLORO-SODICE, BROMURATE, SULFATATE, CALCICE, MAGNEZIENE HIPERTONE (izvorul sărat din Valea Morii), surse cu debite
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
în final pe fundul văii. Analiza densității fragmentării a permis evidențiunea sectoarelor cu cele mai caracteristice valori. În zonele limitrofe orașului, densitatea fragmentării reliefului prezintă valori mici cuprinse între 0,1-1km/km2. În lungul văii Prahova și Provița, precum și în perimetrul orașului, valorile sunt cuprinse între 1, 1-2km/km2. Deasupra teraselor, cu cât ne 12 apropiem de trepte altimetrice de 500-00m, densitatea fragmentării cunoaște valori ridicate, cuprinse între 3km-km2 și 3,2-4km/km2. Valori mai mari 4,1-5km/km2 și mai
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
numai prin eradicarea fecalelor de infectare microbiologică. Obținerea unui grad ridicat de puritate a apei minerale provenite de la sursele enumerate mai sus s-ar putea realiza în primul rând printr-o captare corespunzătoare a surselor și mai apoi prin instituirea perimetrelor de protecție sanitară și geologică a zăcămintelor hidrominerale. Analizele fizico - chimice și examenul microbiologic, efectuat asupra apei unor surse hidrominerale din perimetrul localității Breaza, pun în evidență ape minerale care pot fi utilizate în cura balneară, fie în cura internă
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
s-ar putea realiza în primul rând printr-o captare corespunzătoare a surselor și mai apoi prin instituirea perimetrelor de protecție sanitară și geologică a zăcămintelor hidrominerale. Analizele fizico - chimice și examenul microbiologic, efectuat asupra apei unor surse hidrominerale din perimetrul localității Breaza, pun în evidență ape minerale care pot fi utilizate în cura balneară, fie în cura internă, fie în cura externă. Deși, prin compoziția fizico - chimică aceste surse ar putea prezenta interes terapeutic imediat, examenul microbiologic evidențiind unele populații
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
amplifice. Desfășurarea localității în lungul unei singure străzi principale, cu multe cartiere situate pe versanți (Nistorești, Frăsinet, parțial Podu Vadului, Gura Beliei, Valea Târseiă și amplasarea unităților industriale în partea central-nordică face ca, deplasarea pentru muncă să devină chiar în perimetrul localității o navetă. Legătura rutieră între orașul Breaza și celelalte localități este asigurată de DN1. Orașul este traversat de la sud la nord de DJ101 care măsoară aproximativ 10km. Se adaugă legătura feroviară prin intermediul stațiilor CF de la Breaza, Nistorești, Gura Beliei
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Gura Beliei. Breaza reprezintă de asemenea o destinație pentru deplasările zilnice pentru domenii ca: învățământ, sănătate, administrație publică. În scopul limitării navetismului se impune apariția unor noi unități industriale și de altă factură care să ofere locuri de muncă în perimetrul orașului. 5. 4. DENSITATEA POPULAȚIEI Densitatea populației, calculată la un teritoriu administrativ de 50, 16 km2 (24 km2 intravilan - 26, 1 km2 extravilană este de 363 loc/km2, aceasta relevând faptul că orașul Breaza are o populație de două ori
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
sectorul sudic se situează limita nordică a fagului. Pădurile nu formează masive mari, ci, din cauza despăduririlor efectuate în favoarea terenului agricol, se prezintă sub forma unor trupuri răspândite mai ales pe creștetul dealurilor (Gurga - Breaza de Jos - 8, 61%) și în perimetrul localităților Gura Beliei - 20ha (2, 6%), Frăsinet - 6, 3ha (0, 65%), Podu Corbului - 7, 9ha (0, 81%), Nistorești - 88ha (9, 8%), Valea Târsei - 18ha (1, 855), Surdești - 0, 842ha (0, 08%), Podu Vadului - 25ha (2, 5%), Breaza de Sus - 25
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
reprezintă numărul de locuitori pentru fiecare cartier. 2 - Debitul pentru incendiu exterior, Qie și numărul de incendii simultane, n, pentru centrele populate cu peste un milion de locuitori se determină pe bază de studii speciale. 3 - Localizarea incendiilor simultane, în perimetrul luat în calcul la dimensionarea rețelelor de distribuție se face astfel încât un incendiu teoretic - să revină unei suprafețe locuite de cel mult 10000 locuitori. 4 - În cazul rețelelor cu zone de presiune, se analizează varianta în care fiecare zonă funcționează
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
economic de orice fel, să fie îndepărtate prin conducte proprii independente de rețeaua de canalizare a folosinței, spre cel mai apropiat emisar, realizându-se astfel îndepărtarea apelor mari de viitură de pe suprafața care se canalizează, precum și apărarea zonelor inundabile din perimetrul construit. În cazurile în care colectarea apelor din surse de suprafață în rețeaua de canalizare a folosinței nu poate fi evitată, la dimensionarea hidraulică a elementelor sistemului de canalizare se iau în considerare debitele maxime de calcul ale apelor de
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
parte, debitele din sistemul de canalizare al folosinței, iar, pe de altă parte, de a apăra de inundații suprafața folosinței respective, luându-se măsuri de prevenire a antrenării suspensiilor de orice natură. Canale de gardă se prevăd și la limita perimetrelor construite ale unităților sociale sau economice care se canalizează, cu rol de apărare împotriva apelor meteorice care depășesc capacitatea sistemului de 106 canalizare a folosinței respective, care pot aduce prejudicii terenurilor și celorlalte folosințe situate în aval, dacă acestea au
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
186 pentru: L A33,1Ho ׳ (m) (2.38) în care: Ho - adâncimea admisibilă a apei în rigole, (m); v - viteza apei în vecinătatea gurii de scurgere (m/s); A - suprafața golurilor grătarului, (m2); L - lungimea frontului de deversare, egal cu perimetrul grătarului (m). Gurile de scurgere cu sifon și depozit se prevăd la canalizări exterioare și din incinte în sistem unitar și la canalizări pentru ape meteorice. Aceste accesorii ale rețelei de canalizare pot fi folosite și în terenuri macroporice sensibile
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
și prietenia, simțul patern și acela filial s-ar putea întâlni și contopi în trăirile unui cuplu, chiar dacă ea simte și pretinde că iubește în primul rând bărbatul, iar el crede că iubește doar femeia. Astfel stând lucrurile, adică în „perimetrul strict delimitat” al relației mascul-femelă, cei doi n-ar ajunge să simtă de la un moment o anume inconsistență a relației lor, o anume limitare proprie „singurătății în doi”? Mă întreb și eu... P.H.Lippa nu încearcă să speculeze eseistic asupra
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
dintre cei doi. Ultima variantă ar putea deveni premisa unui alt fel de victorie, cu condiția ca nici unul din membrii cuplului să vadă în celălalt pe vinovatul exclusiv. Sunt curios cum și cât povestea eroilor lui P.H.L. se încadrează în „perimetrul” „schemei” creionate de mine. (Nu scap, se pare, de mania - dezagreabilă - de „detectiv literar”). 22 iulie 2006 După fiecare „petrecere” cu mare consum fizic, la țară (vreau să zic, la „moșia” soacrei mele, pe care m-am angajat să o
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
disperate. Atacatorii erau mulți și puternici, și aveau în priviri acel licăr de animal hotărît să-și ducă treaba pînă la capăt, indiferent de consecințe. Ca la comandă, captivii înțeleseră. Se lăsară la pămînt, tînguindu-se răscolitor. Lupino pătrunse primul în perimetrul adăpostului. Aruncă un strigăt scurt, ca să-și înștiințeze tatăl, rămas undeva, mai în spate, despre mișcarea făcută. Cîțiva dintre prietenii lui îi încercuiră pe lupii captivi. Sfîșiară cu colții legăturile care-i țineau prinși, încurajîndu-i să se ridice. Puteți pleca
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
la baza teraselor. Satul Lespezi este alimentat cu apa captată de la trei izvoare din locul numit “la velniță”. Prin satul Brătești, partea din vale, locuită de rușii-lipoveni, trece pârâul “Recica” (numit astfel de staroveri) care confluează cu pârâul Părului. În perimetrul localității, nivelul apei subterane depășește frecvent adâncimea de 20 metri. Rețeaua hidrografică a teritoriului comunei Focuri aparține bazinului Jijioarei, afluent al Jijiei. Pe râul Jijioara s-au amenajat mai multe iazuri: Bulbucani, Gropnița și Mălăiești. În perimetrul comunei, pânza de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
pârâul Părului. În perimetrul localității, nivelul apei subterane depășește frecvent adâncimea de 20 metri. Rețeaua hidrografică a teritoriului comunei Focuri aparține bazinului Jijioarei, afluent al Jijiei. Pe râul Jijioara s-au amenajat mai multe iazuri: Bulbucani, Gropnița și Mălăiești. În perimetrul comunei, pânza de apă freatică se găsește la adâncimi cuprinse între 3 și 18 metri. Teritoriul Municipiului Iași are un potențial hidric variat format din ape subterane (minerale și dulci), ape curgătoare (râul Bahlui și afluenții acestuia - Nicolina, Manta Roșie
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
experiența bogată acumulată în câteva secole. Orașul Tg. Frumos dispune de 914 hectare de teren arabil, din care 250 hectare sunt cultivate cu legume, iar circa 40 de hectare reprezintă culturi protejate cu solarii. Aceste culturi sunt prezente atât în perimetrul orașului cât și în lunca Bahluiețului până la Jora și Dădești, spre vest și spre Războieni, în partea de est a orașului. Apa pentru irigații provine din pânza freatică din șesul Bahluiețului dar și din baza teraselor, fiind captată în fântâni
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
principalii furnizori de legume din județ. Și aici, ca și la Focuri și Lespezi, culturile sunt amplasate pe lunci, terase și platouri, cu condiții favorabile mai ales pentru ceapă, varză, castraveți și rădăcinoase. În solarii, care se găsesc atât în perimetrul satelor cât și la marginea acestora, se practică aceeași structură legumicolă care a fost prezentată la orașul Tg. Frumos. Tot mai mulți producători individuali (din toate comunitățile ruso-lipovenești) au obținut fonduri europene pentru modernizarea solariilor, extinderea suprafețelor cultivate, dezvoltându-și
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]