1,304 matches
-
se opune executării hotărârilor luate la Berlin. "L'Independance roumaine", ziar ce are meritul de a se fi ocupat mai mult și mai pre larg cu cestiunea dunăreană, nu uită a recapitula, față cu energicul ultimat al foii guvernamentale, toate peripețiile prin cari a trecut cestiunea și a arătat a cui este vina că situația supărătoare, poate chiar primejdioasă, de astăzi n-au fost evitată. Trebuie - zice foaia franceză - să ne-ntoarcem la epoca în care s-a pus cestiunea dunăreană
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
scuzând, daca nu aplaudând asasinatul". Degeaba se îngrijește și rău vede "Romînul". {EminescuOpXI 442} Nu scuzăm, nu justificăm nicicând o crimă. Dar căutăm a o esplica: între scuză și esplicare e o deosebire cât cerul de pământ. Dacă vom esplica peripețiile prin care trece sufletul lui Richard al III[-lea], dacă vom dezvăli acele sofisme adânci și tenebroase pe cari un mare critic al lui Shakespeare le numește "logica patimei", nu scuzăm și nu justificăm crimele regelui Angliei. Ei bine, și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
afirma că este vorba de anume situații și evenimente în anume universuri, se poate spune și că ea execută (cel puțin) actul de a afirma. ¶Austin 1962 [2003]; Lyons 1977 [1995]; Pratt 1977. Vezi și ACT ILOCUTORIU. peripeteia [peripeteia]. Vezi PERIPEȚIE. peripeție [peripety]. Inversiunea (RĂSTURNAREA DE SITUAȚIE) de la o stare de lucruri la opusul ei. De exemplu, o acțiune pare menită succesului, dar dintr-o dată se îndreaptă către eșec, sau invers. ¶După Aristotel, peripeția (PERIPETEIA) este, împreună cu RECUNOAȘTEREA, mijlocul cel mai
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
că este vorba de anume situații și evenimente în anume universuri, se poate spune și că ea execută (cel puțin) actul de a afirma. ¶Austin 1962 [2003]; Lyons 1977 [1995]; Pratt 1977. Vezi și ACT ILOCUTORIU. peripeteia [peripeteia]. Vezi PERIPEȚIE. peripeție [peripety]. Inversiunea (RĂSTURNAREA DE SITUAȚIE) de la o stare de lucruri la opusul ei. De exemplu, o acțiune pare menită succesului, dar dintr-o dată se îndreaptă către eșec, sau invers. ¶După Aristotel, peripeția (PERIPETEIA) este, împreună cu RECUNOAȘTEREA, mijlocul cel mai puternic
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Vezi și ACT ILOCUTORIU. peripeteia [peripeteia]. Vezi PERIPEȚIE. peripeție [peripety]. Inversiunea (RĂSTURNAREA DE SITUAȚIE) de la o stare de lucruri la opusul ei. De exemplu, o acțiune pare menită succesului, dar dintr-o dată se îndreaptă către eșec, sau invers. ¶După Aristotel, peripeția (PERIPETEIA) este, împreună cu RECUNOAȘTEREA, mijlocul cel mai puternic de asigurare a efectului tragic. ¶Aristotle 1968 [1965]. persoană [person]. Setul de relații între NARATOR (și NARATAR) și povestirea narată. Se face îndeobște o distincție între NARAȚIUNILE LA PERSOANA ÎNTÎI (al căror
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
narațiune constituie o serie de răspunsuri la anumite întrebări, acțiunea complicantă este acel constituent al său care răspunde la întrebarea " Ce s-a întîmplat apoi?". Pratt 1977. punere sub tensiune. Vezi PUNERE ÎN INTRIGĂ. R răsturnare de situație [reversal]. Vezi PERIPEȚIE. răufăcător [villain]. 1. Un ANTAGONIST rău; un dușman al eroului, capabil sau vinovat de fapte rele. 2. Unul din cele șapte ROLURI fundamentale pe care și le poate asuma un personaj (într-un basm), potrivit lui Propp. Răufăcătorul (analog OPOZANTULUI la
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Vezi și ÎNCERCARE GLORIFICANTĂ, SCHEMĂ NARATIVĂ. recunoaștere [recognition/anagnorisis]. În terminologia aristotelică, o schimbare de la ignoranță la cunoaștere trăită de PROTAGONIST, produsă de evenimentele din INTRIGĂ și ducînd la o turnură a acțiunii. ¶După Aristotel, recunoașterea (DESCOPERIRE, anagnorisis) este, împreună cu PERIPEȚIA (PERIPETEIA, RĂSTURNAREA DE SITUAȚIE), mijlocul cel mai puternic de a asigura efectul tragic. În plus, el este foarte eficace cînd este strîns legat de PERIPEȚIE. ¶Aristotle 1968 [1965]. recuzită [prop]. Un EXISTENT care nu este activ în situațiile și evenimentele
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
INTRIGĂ și ducînd la o turnură a acțiunii. ¶După Aristotel, recunoașterea (DESCOPERIRE, anagnorisis) este, împreună cu PERIPEȚIA (PERIPETEIA, RĂSTURNAREA DE SITUAȚIE), mijlocul cel mai puternic de a asigura efectul tragic. În plus, el este foarte eficace cînd este strîns legat de PERIPEȚIE. ¶Aristotle 1968 [1965]. recuzită [prop]. Un EXISTENT care nu este activ în situațiile și evenimentele povestite. În opoziție cu PARTICIPANTUL, recuzita face parte din MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. ¶Grimes 1975. referent [referent]. Vezi CONTEXT. ¶Jakobson 1960 [1964]. reflector [camera]. Unul din cele
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
altă natură. De exemplu, intrigile pot fi euforice (norocoase: lucrurile se schimbă în bine), sau disforice (fatale: lucrurile se schimbă în rău), externe (bazate pe evenimente și trăiri exterioare), sau interne (bazate pe sentimente și tranzacții interioare), simple (lipsite de PERIPEȚIE și/sau RECUNOAȘTERE), sau complexe, epice (episodice, conexate lejer), sau dramatice (împletite strîns) ș.a.m.d. ¶Între încercările moderne de a avansa o tipologie a intrigilor relevante pentru NARATOLOGIE sînt notabile în special cele ale lui Crane și Friedman. Crane
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
zvârlit de regimul totalitar în temnițe și locuri de exterminare timp de peste 6 ani, plătind în acest fel curajul de a se fi ridicat în apărarea demnității naționale ultragiate. Și cât de mult amânată, după ispășire, cât de plină de peripeții și „chinuită” i-a fost revenirea la Institut ! Caracteristic pentru omul Alexandru Zub ni se pare și faptul că nu l-am auzit, fie și o singură dată, vorbind despre îndelungata recluziune, cu suferințele ce i le-a pricinuit, nici măcar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
doctrine" Am Încheiat, iată, o dublă istorie. Nu o „mare narațiune” spusă asertiv, În triumf, cu siguranța Învingătorului, ci mai curând o poveste fragilă, dibuind urmele unor eroi ciudați, scutiți (la prima vedere) de orice grandoare. Pe de-o parte, peripeție relatată a dandy-lor aievea, pe de alta, Înfățișare abia schițată a dandysmului „din cărți”. Persoane și personaje, fără ca granițele dintre ele să fie de netrecut. Dimpotrivă. Puse cap la cap, descriu aceste mici istorii ceva mai mult decât o frumoasă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
versuri, neprivind - adaugă ea - decât dinspre partea divină ceea ce majoritatea oamenilor văd cu sentimente profane. Iată aceste versuri, foarte demne, de altfel, de Corneille: Norocul le-a fost mare: Doi ani au tot suit spre ranguri de onoare. Prin ce peripeții trecură, nu-ți mai spun, De-au Înfruntat furtuni, de vântul a fost bun; Nici cum s-au ridicat și nici prin ce mijloace. Destul că i-ai văzut salvați și-n bună pace. Să nu-ți Înșir povești cu
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
blocată, iar personajul rămâne condamnat să-și poarte povara teribilă pe „Drumul Damascului”. În Lexiconul negru. Unelte ale represiunii comuniste, D. a încercat să expună, din nou cu varii mijloace literare (Al. Cistelecan a evidențiat „arta dramatică a reconstituirilor” și „peripeția documentării”, utilizată ca „una din tramele epice ale cărții”), o vastă serie de portrete ale unor funcționari din sistemul represiv comunist. Miza a fost o „istorie națională a infamiei” în spirit borgesian. Cu tot adevărul de esență al tipurilor prezentate
DOINA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286814_a_288143]
-
-lea. Ce spune Cronica anonimă? La anul 1359, frații Roman și Vlachata părăsesc "cetatea Veneției" și își zidesc o cetate la "Vechiul Râm" (Roma), trăind acolo cu neamul lor "până ce au trecut papa Formos de la pravoslăvie la lătinie". După alte peripeții, în cele din urmă, Vladislav, craiul unguresc, îi cheamă pe toți la luptă împotriva tătarilor. Dintre urmașii lor, se ridică apoi Dragoș și însoțitorii săi, care pornesc pe urmele zimbrului, peste munți, pentru a descăleca țara Moldovei" (cf. și I.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
dintre trecutul de unice splendori și un prezent diminuat, pe care îl întregește în închipuire. Uzitând schema consacrată de Daniel Defoe, însăilează un scurt roman, stângaci și incolor, intitulat Aventurile lui Ion Runcan, ultimul naufragiat în insula lui Robinson (1947). Peripețiile eroului, pe care dorul de aventură îl mână în necunoscut, îi solicită, într-o împrejurare sau alta, curajul, iscusința, puterea de muncă, voința și răbdarea. Romancierul de circumstanță mizează pe o pedagogie a exemplului cu prestigiu livresc. SCRIERI: Însemnări din
CULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286567_a_287896]
-
fiecare rând din acest roman își iubește aproapele...” ș.a.m.d. Aparent, în epicentrul cărții se află destinul lui Acvila Baldovin. Acest Ulise modern își caută vreme de treizeci de ani soția dispărută, care răspunde la numele bizar de Memoria. Peripețiile sale fac însă parte dintr-o tapiserie epică deasă, unde Agamemnon, Clitemnestra, Seneca și Egist trăiesc în devălmășie cu Oreste Mercantil Brâncoveanu, dar și cu specimene de stirpe autohtonă pură, ca Jogginguță, Panait Caragea sau Tudor Crevedia. Conform axiomei „câtă
CUSNARENCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
în inenarabil viciu. Un personaj memorabil ar fi putut fi Nea Nae, monumental în vulgaritate și în lubricitatea-i primitivă. Monomania sa de a și-o face amantă pe prințesa Isolda Ghica e romanescă. Bine motivată psihologic, devine motorul unor peripeții tragicomice, însă predispoziția spre caricatură, spre comentariul direct și spre scenele nu o dată scabroase diminuează considerabil efectul. Între aceiași poli se mișcă și dramaturgia lui C. Singura piesă pusă în scenă, Canalia, amintind mult de producția unui H. Bataille, dezvoltă
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
În poezie, unde proliferează sub denumiri precum concettism, gongorism, marinism, eufuism, prețiozitate, cultivă expresia șocantă, paradoxul, artificiul, excesul verbal și imagistic, figurile caracteristice fiind oximoronul, hiperbatul, catahreza, șarada, calamburul; în proză și teatru, satisface gustul pentru extraordinar, pentru aventură, pentru peripeții, pentru criptic, pentru mister, și în acest scop complică narația, ramifică acțiunea prin episoade adiționale, mai mult sau mai puțin aderente la trunchiul epic, introduce situații neașteptate, surprinzătoare, provoacă întorsături ilariante de situații, deznodăminte imprevizibile, îmbină tragicul și comicul, dramaticul
BAROC. Termenul. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285653_a_286982]
-
menține în zona amănuntului biografic, enumerând cu acuratețe episoade picarești extrase din experiența tânărului profesor, călător în munții Macedoniei sau ai Albaniei. Cea de a doua se constituie într-o tentativă ambițioasă de prezentare a mișcării Junilor turci. Sunt retrăite peripețiile unei revoluții, evenimentele fiind judecate din perspectiva unui participant care minimalizează totuși ceea ce nu consună cu interesele aromânești și căruia, nu o dată, îi scapă sensul faptelor. Între protagoniști se află prietenii săi - tânărul maior Enver, viitorul Kemal Atatürk, cel care
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
povestiri de dimensiuni ceva mai mari, schematice, reluând aceeași tramă până la uzură, revenind, în decoruri schimbate, la aceleași personaje, împărțind oamenii în buni și răi, moralizează câteodată plictisitor, deși la vremea apariției nu le-a lipsit succesul. Este vorba de peripețiile unor copii sau adolescenți aflați în situații ieșite din comun - luptele din întâiul război mondial (Suflete de viteji), răpiri, naufragii, regăsiri spectaculoase (Sandu și Sanda, Fetița schimbată) -, de călătorii în peisaje exotice (Unchiul meu Adam, Șerban și Uragan în avion
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
plăcea celor dintâi, zăboveam îndelung asupra îmbrățișărilor pătimașe ale Președintelui cu Marguerite. Un bărbat, pe deasupra și Președinte al Republicii, care murea pentru că făcuse prea mult dragoste - tabloul acesta le era de-ajuns ca să fie extaziați. „Tehnocrații” erau mai sensibili la peripețiile intrigii psihologice. Ei voiau să știe ce se întâmplase cu Marguerite după scandalul amoros. Vorbeam atunci despre misteriosul omor dublu din impasul Ronsin, despre îngrozitoarea dimineață de mai în care fuseseră descoperiți soțul lui Marguerite, strangulat cu șnurul de la intrare
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
fac de loc epocă, pentru că le lipsește facultatea de-a se adânci și de-a lăsa ca împregiurările să impresioneze reformator asupra sufletului și opiniunilor lor. Ceea {EminescuOpXIV 355} ce e pentru o natură adâncă un punct de conversiune, o peripeție ce-i influințează viața întreagă, ceea ce-i transformează adesea întreaga manieră de-a privi lumea, ceea ce frânge sufletul lor, schimbă calea vieței lor, toate acestea pentr-un caracter sec trec fără de a-l turbura mult, sau mișcarea nu face decât
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
al patrulea eturdismentul de sine al sufletului său sfărâmat, scărit până la smintire, un așa Makbeth n-ar corespunde icoanei poetului. Aceste esemple vor fi dat o idee clară despre însemnătatea acelei speții de mijlocire care-n marile puncte solstițiale, în peripețiile dezvoltării caracterului, le mijlocește întreolaltă și le combină într-o viață organică, care sensibilizează catastrofele patosului, așa încît să ni se prezinte, ca un rezultat incorporat în tipul ce reapare pe scenă, toată schimbarea sufletească prin care a trecut el
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
timp (spontaneu) bucuria inimei, încearcă[încercarea] de-a o rezuma în cuvinte și abandonul mulțămitor în providința zeilor. Sufletul (lucrează) se luptă până să ajungă la acel sublim eflux prin care în vorbirea următoare natura cea nobilă a Ifigeniei apoteozează peripeția cea mai puternică în soarta ei. Și asta ar sta izolată daca jocul mut nu ne-ar fi preparat pe deplin pentru aceasta. Cu cât vorbirile singuratice înseamnă mai otărît totodată și un act în dezvoltarea patosului cu atât mai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aceste greșeli magico-rituale -, duhurile rele (Hiisi și Lempo) îi sucesc eroului securea, care-i intră cu tăișul în genunchi, rănindu-l. Nu este o rană uzuală. Nici descântecele rostite, nici buruienile de leac nu sunt de vreun folos. După multe peripeții, eroul ajunge la un mag bătrân care îi spune „povestea originii fierului” - singura care, rostită, este în măsură să-l vindece (Kalevala, VIII-IX ; cf. 61, pp. 99-128). Tot un tabu violat - o greșeală rituală de construcție - este cauza rănirii lui
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]