935 matches
-
a nucleotidelor, domeniul helical I, domeniul de culisare și domeniul helical II. La capătul C-terminal se regăsesc 12-13 repetiții WD40. Analiza structurii proteinei APAF-1 sugerează că atașarea nucleotidelor induce modificări conformaționale ale acesteia care vor determina apariția unei structuri permisive pentru formarea apoptozomului activator al caspazei 9 în care APAF1 reprezintă regiunea centrală. Activarea căii mitocondriale determină eliberarea citocromului c care induce modificarea conformației Apaf-1 prin atașarea de domeniul CARD al proteinei. Atașarea ulterioară a unei molecule ATP induce o
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
și colab., 2001). Apariția tumorilor vegetale de tip „cancer de colet” reprezintă o funcție a interacțiunii factorilor de mediu, patogenului și plantei gazdă constituind așa numitul triunghi al bolii cancerului de colet. Pentru apariția tumorii este necesară existența unei gazde permisive, a unor condiții de mediu care să favorizeze patogeneza. Diferitele strategii de control al bolii țintesc colțurile specifice ale așa numitului triunghi al cancerului de colet, printre care dezvoltarea rezistenței plantei gazdă la infecție, eliminarea agentului patogen A. tumefaciens sau
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
triat partidele și a exclus de la reprezentare un număr foarte mare de voturi exprimate, în ceea ce privește reprezentarea formațiunilor minorităților situația este inversată: există un mare număr de organizații minoritare și o suprareprezentare a voturilor exprimate în favoarea acestora. Legea a fost foarte permisivă în acest sens: fiecare formațiune a minorităților incapabilă să depășească pragul electoral a avut dreptul la un mandat de reprezentant în Camera inferioară, cu condiția să poată reuni, "la nivelul întregii țări, cel puțin 5% din numărul mediu de voturi
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
limba română (la sfîrșitul secolului al XIX-lea exista chiar invățămînt liceal în limba română și existau cursuri în limba română în învățămîntul superior), în biblioteci se puteau găsi cărți românești, relațiile cu Moldova și apoi cu România fiind destul de permisive. Nu la fel stăteau lucrurile în Basarabia. Acceptată la început ca limbă oficială, alături de limba rusă, limba moldovenească a pierdut repede acest statut. În biserică limba moldovenească a fost sistematic înlocuită cu limba slavonă, școlile duhovnicești acceptînd numai copii care
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
decât nominativul implică sintagme partitive în care N1 nu este lexicalizat: (10) a. Au câștigat de-ai noștri. (cf. GALR, II: 350) b. Au murit și dintre ei. (cf. GALR, II: 350) 1.3. Subiectul non-nominal Poziția subiectului este destul de permisivă, admițând diverși constituenți: (11) (a) nominal: Cărțile sunt pe masă., Ion este inginer. (b) propoziție relativă: Cine are carte, are parte. (c) propoziție conjuncțională: Îmi convine să plec mai târziu. (d) verb la o formă verbală nepersonală: A greși e
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
este un parametru condiționat geografic și genetic (Siewierska 1998: 6): limbile indigenilor din Caucaz − fără să aibă un comportament unitar din punctul de vedere al distincției acuzativ/ergativ − tind să fie head-final (Siewierska 1998: 2), însă limbile nord-caucaziene sunt mai permisive din punctul de vedere al topicii, libertatea de topică asociindu-se cu marcarea morfologică și cu prezența acordului (Siewierska 1998: 7); limbile din extremitățile estice și sudice ale Europei (familia nakh, kartvelian, limbile nord-vest caucaziene, altaice și unele limbi uralice
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de ieri în oraș *Ion e sosit ieri în oraș. Între cele două variante există și diferențe de comportament morfosintactic: forma cu a avea nu permite intercalarea altor elemente între auxiliar și participiu, pe când forma cu a fi este mai permisivă: Sunt toți sosiți *Au toți sosit. Un fenomen legat de selecția auxiliarului este acordul participiului perfect. Mackenzie (2006: 162) arată că acesta este un fenomen foarte răspândit în limbile romanice, dar foarte sărăcit sau absent în limbile care au pierdut
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
incompatibile cu sufixul de infinitiv, care e telic; sunt însă compatibile cu cel de supin, care e atelic; majoritatea verbelor inergative au numai formă de supin, iar câteva au două forme: vorbit/vorbire, trăit/trăire; sufixul de supin este mai permisiv, cel de infinitiv este mai constrângător. Concluzia autoarei este că alegerea sufixului este determinată de semantica verbului (aspect), dar și de considerente stilistice. Stan (2003: 70−71) arată că nu toate clasele de verbe sunt compatibile cu nominalizarea și, în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și țin): "Băi, Doru, hai să facem ceva la Iași, că acolo la voi se fac lucruri frumoase, interesante. Aveți și un prim-secretar mai deschis la minte, o cenzură mai puțin constrângătoare. Bujor e lângă voi tot timpul și permisiv. Eu voi propune în Comitetul executiv, iar tu cu Ancuța mă susțineți". A venit, a trecut prin Comitetul executiv și gata, la Iași s-a organizat în mai-iunie 1984 o ediție a Galelor "Amfiteatru", după o "testare" în centrele universitare
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
ce-ți urmăreau ulterior întreaga existență. Așa a fost și-n cazul Maiei. Suferința fusese covârșitoare, bunica pierzându-și substanțial auzul la scurt timp după moartea fratelui mamei. Pe undeva, bunica își construise o lume a ei, dar era extrem de permisivă cu noi și n-o deranja o cât de mică imixtiune<footnote amestec, intervenție nedorită în treburile cuiva footnote>. Comunicarea Maiei cu adulții era cu mult mai ușoară comparativ cu noi cei mici; acolo, bunica înțelegea doar din articularea buzelor
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
posibilitate de a-ți rămâne unul sau de a-i combina pe toți, dorința fiind în final împlinită. Tot de pe imaș aduceam pepenii. Între rândurile de vie, bunicul făcuse bostană<footnote pepenărie footnote> și rodeau atât de frumos datorită solului permisiv, ușor nisipos, asemănător psamosolurilor<footnote tip de sol neevoluat, format pe nisipuri, cu textură mijlociu-grosieră, în general cu fertilitate redusă. footnote> tipice. Erau de toate culorile și toate mărimile, extrem de zaharoși cei verzi și negrii, excesiv de parfumați cei galbeni. Acasă
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
acestea plusând și tata prin permisul său de la depou. Aveam o poftă nebună de a citi, de a duce firul cuvintelor acolo unde nici nu bănuiau; era pe undeva comuniunea mea tacită cu lumea cuminte și așezată, extrem de educată și permisivă a literelor și a ceea ce descopeream în spatele acestora. De multe ori am avut probleme sub acest aspect cu mama care nu întotdeauna înțelegea utilitatea repetitivă a lecturii și rolul său pe deplin formativ. Se întâmpla să-l cheme pe tata
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
implicat într-un studiu de cercetare universitară la „Oxford University”. Este printre altele și un mod operațional, extrem de eficient și benefic în exersarea limbii engleze, mai cu seamă că Brian își găsește resursele și răbdarea necesare să întrețină un dialog permisiv vârstei fiului nostru. Plecarea mea la facultate în toamna aceea blândă și călduță a unui septembrie generos a închis pe undeva câteva canale de socializare, dar a deschis unele noi, complet noi, ce-au căpătat viabilitate și respect în timp
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
forțând nota și recurgând abuziv, din rațiuni oratorice, la vorba de duh "marile spirite se întâlnesc". Mobilurile sunt, acum, altele, mijloacele de analiză și comunicare nu se compară cu primitivismul uneltelor aflate la dispoziția unui Grama, spiritul veacului este mai permisiv, tolerând însă și drapări neavenite sub faldurile bunelor intenții re-valorizatoare. * Ș tiați că Eminescu a fost... tată? Nu știați, fiindcă n-aveți timp de risipit citind toată presa română. Am aflat (din "Ziua") că a existat "o fiică nelegitimă a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
o relație de putere (Zimbardo, 1973). Importantă se arată a fi tendința dominantă sau, cu alte cuvinte, care este natura relațiilor de putere majoritare dintr-o societate. Astfel, atît instituțiile, cît și rețelele de putere pot fi structurate restrictiv sau permisiv, iar relațiile intrerpersonale pot fi caracterizate mai degrabă de adversitate sau de parteneriat simbolic. Un factor influent al profilului cultural este constituit de limbajele activate, formate din coduri de comunicare implicite sau explicite. Limbajele, așadar, conțin o semantică ascunsă și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
generate de aceste tipuri de aculturații diferă în funcție de gradul lor de flexibilitate. Distanța mai mare sau mai mică dintre culturile aflate în contact va influența procesul aculturației, gradul prestigiului pe care îl au aceste culturi; istoria mai tensionată sau mai permisivă a relațiilor reciproce, omogenitatea lor mai ridicată sau mai scăzută joacă de asemenea un rol important asupra impactului fenomenului aculturativ. 3.4. Procese de aculturație Abou (1981, 2009) distinge cinci procese de aculturație, toate însoțite însă de o anumită ambiguitate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a observat în timpul experimentului o focalizare imediată asupra stimulilor furnizați de mediu, spre deosebire de Belgia sau Brazilia, unde s-a înregistrat o "încetineală", o "rezervă" perceptivă considerabilă în evaluarea contextului. O asemenea obișnuință perceptivă este achiziționată într-o cultură deschisă și permisivă comunicațional, în care circulă multă informație relevantă, încă din socializarea primară. în ceea ce privește România, o potențială ipoteză de lucru pe acest subiect ar putea să testeze prezența unei inerții asemănătoare, din cauza prezenței unei expresivități duplicitare considerabile în comunicarea interpersonală și intergrupală
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și de rezultatele obținute în cadrul altor culturi naționale. Miza acestor studii interculturale era legată de disputa simbolică dintre două tipuri de lumi și dintre două patternuri relaționale: pe de o parte, lumea democrației liberale, cu modelul aferent al tiparelor relaționale permisive, deschise, pe de altă parte, lumea (post)totalitară, în care achizițiile tiparelor autocratice erau apreciate ca fiind încă persistente. Autorul dorea să sublinieze eficacitatea "universală" a stilului democratic, ca manifestare în plan comportamental a unui ansamblu valoric ce exprimă "cea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cu sarcini precise, devine un exercițiu legitim. Altfel, avînd de-a face cu o cultură care a experimentat frecvent performanța individuală, e preferabil să se acționeze asupra individului singular, care, expus în această calitate la sursa de influență, e mai permisiv la schimbare. Într-un alt studiu realizat de Marrow în Puerto Rico, într-o fabrică de îmbrăcăminte, în 1964, rezultatele obținute sînt și mai neașteptate. Mulți angajați au considerat discuțiile de grup cu privire la luarea unor decizii privind destinul fabricii drept un
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
emoții negative. Similar, apare tendința de a nu recunoaște aceste emoții negative la "celălalt". în contrast cu situația Japoniei se află Statele Unite ale Americii, care constituie în majoritatea cercetărilor interculturale polul simbolic al individualismului. Aici, constituind un indiciu al unei comunicări sociale permisive, exprimarea și percepția emoțiilor, fie ele și negative, este încurajată implicit. în același set de experimente, s-a remarcat că, în cadrul eșantioanelor japoneze, "judecătorii" sau "evaluatorii" care sînt puși să examineze emoțiile exteriorizate facial judecă cu mai multă acuratețe fețele
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mai bine prin muncă. Și că perfomanța ei depinde de aptitudinile native care configurează în șase tipuri distincte de personalitate: realist, artistic, investigativ, social, întreprinzător și convențional. La cariere potrivite datelor native puteau visa doar cei dintr-un mediu social permisiv. Ca-n parabola cu talanții dăruiți de stăpân slugilor pentru o vreme, dotarea nativă se pierdea fără rod îngropată sub povara cutumelor tradiționale. Timpul copilăriei mele a fost însă mai bogat în șanse, posibilități și modele decât a micului Moromete
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
mult timp alocă ea - pentru a supraveghea evoluția școlară a fiului nostru 1. Mi-este foarte greu să-mi dau seama cum putem articula viața profesională și cea privată în absența unei foarte bune comunicări. Altfel, legislația românească nu este permisivă în acest sens. Noi lucrăm, totuși, într-un domeniu în care timpul poate fi, cu suficientă inteligență, bine gestionat, încât să permită o "permutare" a rolurilor. Mergând mai departe, aș spune că, în ceea ce mă (ne) privește, echilibrul dintre cele
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
dezvoltare a acesteia în procesul de învățământ. Altfel, el nu va putea încuraja ceva ce nu înțelege sau despre care nu știa mare lucru. Este necesară respectarea personalității creatoare a elevului. O altă sarcină a profesorului este întreținerea unei atmosfere permisive în clasă, a unor relații care să nu exagereze nici prin autoritarism, nici prin laissez-faire. Studiile experimentale făcute de R. Lippitt, R. White și K. Lewin asupra stilurilor de conducere (autoritar, democratic și laissez-faire) relevă superioritatea conducerii democratice. Liderul democratic
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia INOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93135]
-
manifestări somatice, trăit cu intensitate ca un pericol vital iminent. PATOLOGIE: ramură a medicinii care studiază cauzele și simptomele afecțiunilor. PERCEPȚIE: o modalitate de captare, prelucrare și integrare a informațiilor, atât despre universul nostru interior cât și despre cel exterior. PERMISIV: permite trecerea, pătrunderea. Manifestarea toleranței față de comportamentul nonconformist. POLIARTRITĂ: afecțiune care se manifestă prin inflamația acută sau cronică a mai multor articulații în același timp și care este de natură reumatismală, tuberculoasă, bacilară etc. POTENȚIAL: capacitatea de dezvoltare a unei
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
această construcție. În acest context, în cadrul unui sistem de instruire, metodologia didactică trebuie să fie consonantă cu toate modificările și transformările survenite în ceea ce privește finalitățile educației, conținuturile învățământului, noile cerințe ale elevilor și societății. Metodologia se cere a fi suplă și permisivă la dinamica schimbărilor care au loc în componentele procesului instructiv-educativ. Calitatea unei tehnologii este dată de flexibilitatea și deschiderea ei față de situațiile și exigențele noi, complexe ale învățământului contemporan. Metodologia didactică formează un sistem mai mult sau mai puțin coerent
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Aurica TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93137]