561 matches
-
un anumit eclectism, sensul efectelor unice al unor stiluri diferite asupra privitorului. Astfel de mixturi stilistice erau obișnuite încă din secolul al XlX-lea, regăsindu-se în pictura prerafaeliților și nazareenilor, imagistică în care stilizarea, naturalismul și misticismul sentimental coexistau. Permutarea stilistică, de asemenea, a luat frecvent înfățișarea combinării de forme naturaliste și abstracte. Moreau, de exemplu, înconjura uneori o figură realist înfățișată, cu pete de culoare. Efecte similare se găsesc în lucrările lui Ferdinand Hodler, care a plasat figuri stilizate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prin simbol, care sugerează abstractul prin concret, absolutul prin finit și eternul prin efemer"110. Cum se poate observa, avem aici un concentrat al programului simbolist în artele plastice, iar termenii propuși de Hans H. Hofstätter, "atitudine mentală", Max Deri "permutare naturalistă" sau Moréas, "deformare subiectivă" se pot recupera din considerațiile lui Bachelin despre noua sensibilitate estetică. Bachelin se raportează critic și la această direcție, admițând ruptura cu codul realist, prin refuzul unei arte fotografice, amendând excesul, rațiunea unicei reprezentări a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prerafaeliților în ceea ce ține de minuția detaliului și decorativismul ei implicit, întâlnește fertil voga japonizantă. "Ceața fină a florilor de cireș, vrăbii, bambus, și, mai presus de toate, formele evantaiului, au fost reproduse cu o abundență risipitoare și combinate în permutări interminabile. Motivele florale au oferit un teren comun, pe care ambele culturi se puteau întâlni. Acuarele victoriene cu primule și violete, buchete mici de trandafiri, clopoței au cedat locul crinilor și florilor soarelui, care erau deja popularizate de către prerafaeliți, precum și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de îndată ce decojim multiplele straturi de semnificație acumulate înlăuntrul termenului de națiune. O foarte amănunțită investigație genealogică a conceptului de "națiune" a fost realizată de L. Greenfeld (1992) și E. Kedourie (1961), răscolind brazdele analitice crestate de G. Zernatto (1944). Urmărind "permutările semantice" ale termenului de națiune, Greenfeld a putut identifica nu mai puțin de cinci înțelegeri diferite succedându-se de-a lungul istoriei. Cuvântul națiune își are originea în latinescul "natio", care în semantica sa originală avea conotații peiorative, fiind utilizat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și fundal lingvistic similare se solidarizau ideatic în cadrul dezbaterilor scolastice ce frământau viața universitară. Națiunea drept "comuniune de opinie" a concurat, astfel, în uzanțele universităților medievale, accepțiunea națiunii înțeleasă drept "comunitate de origine". Cu timpul, Greenfeld reperează definitivarea acestei prime permutări semantice: trecerea de la sensul I ("comunitate de origine") la sensul II ("comunitate de opinie"). Consacrarea noului înțeles poate fi datată cu exactitate ca intrându-și în drepturi semantice depline în anul 1274, cu ocazia Conciliului de la Lyon, în contextul căreia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
schimb, îndepărtarea s-a produs printr-o secvență de dislocări, al căror efect cumulat a fost însă substanțial. Între momentul T1 care convențional poate fi fixat în 1964 și momentul T2 al anului 1989 s-au succedat o serie de permutări, destituiri și restituiri în compoziția memoriei istorice românești care au fundamentat managementul politic al trecutului autohton pe principii radical diferite de cele ale gestiunii rolleriane. În fine, ultima mutație semnificativă în structurile memoriei naționale este în curs de realizare începând
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
x), │ │ │tg f(x) = tg g(x), ctg f(x) = ctg g(x) Notă: ● Mulțimi finite ordonate. Numărul funcțiilor │ │2. Identificarea tipului de formulă de numărare f: A → B, unde A și B sunt mulțimi finite │ │adecvată unei situații-problemă date ● Permutări 3. Utilizarea unor formule combinatoriale în │- numărul de mulțimi ordonate care se obțin prin │ │raționamente de tip inductiv │ordonarea unei mulțimi finite cu n elemente │ │4. Exprimarea, în moduri variate, a │- numărul funcțiilor bijective f: A → B, unde A │ │caracteristicilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
plan, coordonatele unui │ │2. Descrierea analitică, sintetică sau vectorială a│vector în plan, coordonatele sumei vectoriale, │ │relațiilor de paralelism și de perpendicularitate │coordonatele produsului dintre un vector și 3. ● Ecuații ale dreptei în plan determinate de un │ │4. Noțiunea de permutare, operații, proprietăți │ │2. Asocierea unui tabel de date cu reprezentarea 3. Aplicarea algoritmilor de calcul în situații ● Tabel de tip matriceal. Rezolvarea unor ecuații și sisteme utilizând │● Operații cu matrice: adunarea, înmulțirea, │ │algoritmi specifici │înmulțirea unei matrice cu un scalar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
Font 8* ┌───────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────┐ │ Competențe specifice │ Conținuturi ● Lege de compoziție internă (operație algebrică)│ │dintre proprietățile unor operații definite pe │tabla operației, parte stabilă │ │mulțimi diferite și dintre calculul polinomial și ● Grup, exemple: grupuri numerice, grupuri de │ │cel cu numere │matrice, grupuri de permutări, grupul aditiv al 3.1. Determinarea și verificarea proprietăților │claselor de resturi modulo n │ │structurilor algebrice, inclusiv verificarea ● Subgrup │ │faptului că o funcție dată este morfism sau 3.2. Folosirea descompunerii în factori a Inel, exemple: inele numerice (Z, Q
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
x), │ │ │tg f(x) = tg g(x), ctg f(x) = ctg g(x) Notă: ● Mulțimi finite ordonate. Numărul funcțiilor │ │2. Identificarea tipului de formulă de numărare f: A → B, unde A și B sunt mulțimi finite │ │adecvată unei situații-problemă date ● Permutări 3. Utilizarea unor formule combinatoriale în │- numărul de mulțimi ordonate care se obțin prin │ │raționamente de tip inductiv │ordonarea unei mulțimi finite cu n elemente │ │4. Exprimarea, în moduri diferite, a │- numărul funcțiilor bijective f : ● Binomul lui Newton 1. Recunoașterea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
5. Interpretarea, pe baza lecturii grafice, a │a diferit 1 │ │proprietăților algebrice ale funcțiilor ● Injectivitate, surjectivitate, bijectivitate; │ │6. Utilizarea echivalenței dintre bijectivitate și │funcții inversabile: ● Funcții trigonometrice directe și inverse Notă: Pentru toate tipurile de funcții se vor ● Mulțimi finite: permutări, aranjamente, 2. Identificarea tipului de formulă de numărare │combinări, numărul tuturor submulțimilor unei │ │adecvată unei situații-problemă date │mulțimi cu n elemente 3. 1. Recunoașterea unor date de tip probabilistic sau│Matematici financiare │ │statistic în situații concrete Interpretarea primară a datelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]