2,409 matches
-
populația Ainu din Japonia, Centura Părului se termină. Cântă, Zeiță, despre grecoaice și despre lupta lor Împotriva părului nedorit! Cântă despre cremele de epilat și despre pensete! Despre decolorant și ceară de albine! Cântă despre puful respingător care, precum legiunile persane ale lui Darius, năvălește peste continentul aheu de fete de-abia intrate În adolescență! Nu, Calliope nu era surprinsă de apariția unei umbre deasupra buzei ei superioare. Mătușa mea Zo, mama mea, Sourmelina, și chiar verișoara mea Cleo, toate sufereau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Întrebuințat de Hardy este heathen, „păgîn“. Cuvîntul de la mijlocul ultimului vers din fiecare strofă a imnului Statelor Unite (O’er the land of the free and the home of the brave), care marchează cea mai Înaltă notă a melodiei. Saluki - ogar persan, cu o siluetă de o mare frumusețe, folosit la vînătoarea de gazele. Dorothy Hamill - triplă campioană a Americii, campioană mondială și campioană olimpică la patinaj artistic, personaj care pentru americani Întruchipează frumusețea, grația și măiestria artistică. În limba germană În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
mari din gaspit 1 verde fosforescent atunci când oamenii se așteptau la ceva rezervat, cum ar fi jadul imperial. Pantofii mi-i desenam singură și erau făcuți de un pantofar din Santa Fe. —Ați remarcat vârfurile Întoarse ale papucilor, În tradiția persană? le atrăgeam eu atenția celor care se uitau prea insistent. De ce credeți că au Început perșii să facă acest lucru? — Ca să-și arate apartenența la clasa superioară, spunea cineva. —Ca să-și Îndrepte picioarele către ceruri? se aventura un altul. — Ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Joe se aplecă spre Walter și deschise torpedoul unde-și ținea proviziile pentru cazuri de urgență. Înăuntru era o structură ca o căsuță de păpuși, sculptată minuțios, cu un acoperiș foarte complicat ale cărui streșini aduceau cu botul papucilor mei persani. Era un altar În miniatură pentru un Nat. Puse o țigară ca ofrandă Împingând-o printr-o ușiță. La patruzeci și cinci de minute cale-ntoarsă, Harry Încerca să le explice celor doi polițiști Îmbrăcați În soldați de ce era singur, bântuind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
de lama vreunui cuțit. Au spart cu topoarele ușile și au năvălit înăuntru. O duhoare pestilențială de vegetație în descompunere le-a oprit pentru o clipă înaintarea. Tălpile tăbăcite și ghetele scâlciate s-au afundat în grosimea și moliciunea covoarelor persane. Au strâns mai aprig pumnii pe cozile topoarelor și au continuat asaltul, urcând scările, împiedicându-se și călcându-se în picioare pentru a ajunge primii în iatacul Feliciei. Acolo îi aștepta un spectacol oribil. Pe pereți zăceau atârnate bice cu
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
pătruns în sud-estul și centrul Europei (secolele X - XIV), ca și în nordul Africii. În secolul XV au pătruns în Europa apuseană (în special în peninsula iberică) iar din secolul XIX în cele doua Americi. Limba țigănească are importante influente persane și armene, ceea ce dovedește trecerea țiganilor prin aceste țări. În Europa, țiganii au fost ținuți în sclavie în Balcani (în special Moldova și Țara Românească), ori și-au continuat călătoria răspândindu-se în toată Europa, din Spania (1425) până în Finlanda
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
palmă. O altă meserie este cântatul. Țiganii sunt, probabil, cel mai bine cunoscuți datorită muzicii lor. Despre meseria cea mai îndrăgită de acest popor, hoția, furtișagul, ciordeala, putem afla încă de la istoricul arab Hamza din Ispahan care vorbește despre monarhul persan Bahram Gur ce și-a încheiat domnia în jurul anului 438 e.n. De aici aflam primele marturii despre țigani cunoscuți ca zotti sau luri. Astfel regele Persiei îi va cere suveranului Indiei 12.000 de lăutari care ar fi urmat să
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
000 de lăutari care ar fi urmat să distreze auditorii și să se stabilească acolo pentru a deveni agricultori și a munci pământul, primind în schimb fiecare, vite, măgari și grâne. 50 de ani mai târziu în poemul epic național persan Șah (Cartea Regilor) aflăm că lurii (adică țiganii) au mâncat grânele și vitele refuzând munca pământului și au fost drept urmare izgoniți de către regele Bahram Gur. De atunci se spune că țiganii: „umblă și astăzi prin lume, căutând de lucru
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
și de abolirea anului trecut și a timpului scurs. Acesta este de altfel sensul purificărilor rituale: o ardere, o anulare a păcatelor și a greșelilor individului și ale comunității în ansamblu, și nu doar o simplă "purificare". Naurôz - Anul Nou persan - amintește de ziua în care a avut loc Crearea Lumii și a omului. În ziua de Naurôz avea loc "înnoirea Creației", cum spunea istoricul arab Albîruni. Regele rostea: "Iată o nouă zi, dintr-o nouă lună a unui nou an
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
ierbos, cum se deplasa în șir mica sa armată. Un mingan: acea era premiul pe care Utrigúr i-l dăduse pentru că dusese a bun sfârșit misiunea sa din Sapaudia, împreună cu o cireadă de cincizeci de bovine și o magnifică armură persană. Primise acele recompense în Reția, ocupată acum de gepizi, unde Utrigúr rămăsese în așteptare pentru a afla de soarta misiunii sale. La doar două zile după aceea, pe picior de plecare fiind, pentru a-și uni forțele cu cele ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
de lama vreunui cuțit. Au spart cu topoarele ușile și au năvălit înăuntru. O duhoare pestilențială de vegetație în descompunere le-a oprit pentru o clipă înaintarea. Tălpile tăbăcite și ghetele scâlciate s-au afundat în grosimea și moliciunea covoarelor persane. Au strâns mai aprig pumnii pe cozile topoarelor și au continuat asaltul, urcând scările, împiedicându-se și călcându-se în picioare pentru a ajunge primii în iatacul Feliciei. Acolo îi aștepta un spectacol oribil. Pe pereți zăceau atârnate bice cu
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
nopții, Tony Pavone fu de părere. „Dacă În Germania, țară ce a fost aproape total distrusă de război, putem afla o asemenea frumusețe ei bine atunci, ce putem vedea În America...? În mod sigur, străzile vor fi garnisite cu covoare persane, de o curățenie greu de imaginat, iar vitrinele magazinelor cu produsele expuse, mai mult ca sigur fără geamuri ca cel interesat să poată aprecia, pipăind obiectul dorit...! Te asigur eu,dragă Atena, ne vom bucura restul vieții, mulțumind destinului și
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
făcută cerga lui Elya, cu care se Învelise. Dimineața era și ea Încântătoare. Soarele pătrunse În cameră pe când sorbea din cafeaua adusă de Shula. Măsuțele de sticlă cu picioare și suporți semicirculari din alamă răsfrângeau pete de lumină pe covorul persan, trezind la viață culorile și formele geometrice. — Sună ocupat, spuse ea. — Da, știu. — Oricum, se Întâmplă ceva cu telefoanele În tot New York-ul. Specialiștii se ocupă de problemă. Ieși În grădină și Sammler Încercă din nou să sune la spital
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
celelalte clădiri te scutea sau te priva complet de vecini. Femeia își ducea zilele plimbându-se ca o deținută pe alei de lux, măsurând curtea în lung și-n lat. O dată pe săptămână ieșea să își țină cursul de cultură persană unei grupe exclusiv de fete de la universitate, însoțită de bodyguardul care avea grijă ca nimeni și nimic să nu o atingă pe Doamna, inclusiv posibilele priviri ale bărbaților conjunctural prin preajmă, care îi puteau vedea doar ochii, și aceia plecați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
seca dorul de copila lor. Cu ei aveau doar băiatul care, și dacă prindea ceva deprinderi rele, știa să le înfrâneze, nu ca acefalele de femei. Am vorbit lung, poticnit și dificil. Femeia era o comoară de cunoaștere a artei persane. Dar în rest, am vorbit de copii și de feluri de mâncare. Ea politică nu putea face (nici țipenie de televizor sau radio la reședință. Lucruri drăcești!!) și nu era învățată cu nici un fel de polemică sau dispută. Eventual răspundea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
colegiului. - Ați fost happy de experiența londoneză? - Nu, deloc. Suntem supărate. Am ridicat din sprâncene: - Dar de ce? - Fiindcă ne-au dus la Foreing Office și la BBC, acolo ne-au arătat aparatură, ne-au dat pe mâna stafului care vorbea persană, ne-au povestit despre dotările lor tehnice și iar ne-au întrebat despre Afganistan. Toți ne scormonesc. Noi voiam să vedem viața adevărată din Londra, să mergem pe străzi, să intrăm în galerii de artă și în magazine, cine știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
că nu știu nici acum dacă era în somnul meu sau al străbunilor, până la geneze și dincolo, în tulburătoarea lume dintâi. Apoi șoldurile, pulpele ei, picioarele desculțe, cel drept atârnând cu talpa goală pe blana de urs aflată peste covorul persan, moale și caldă. Și toată ființa ei tulburătoare, pe jumătate vederii, pe jumătate ascunderii. O privii lung, mă oglindii în ochii ei ca în apele Lacului Ghenizaret, pe malul căruia au călcat tălpile Mântuitorului, unde s-au rostit primele minuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
aceeași credință ca și atunci? Singura întrebare este când și unde ne vom mai întâlni. Nimeni nu cunoaște această lege.” Vorbind, începu să-și miște, balansându-l, înainte și înapoi, piciorul cu talpa goală, peste blana de urs de pe covorul persan. O mișcare lejeră, dezvelindu-i ritmic coapsa ca-ntr-un joc cu valurile de pe plaja unei mări imaginate, pe care iluzia o deschisese în față. Se ridică brusc în picioare, încolăcindu-și mâinile după gâtul meu, ne sărutarăm, se desprinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
care părea înfrățită de mult. - „Keti! strigai, se opri din mișcări, își trecu mâinile prin părul lins, lipsit de trup, o zveltețe încheiată cu urmele tălpilor pe nisipul ce se transformă, pe nevăzute, în blana de urs întinsă pe covorul persan. 2. - Da, domnule președinte, v-am spus că așa o să fie. Știu că n-ați făcut nimic, că sunteți nevinovat, că n-ați rostit măcar ceva împotrivă, și totuși v-au scos din magistratură. O viață de corectitudine n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
unei lumi pe care n-o cunoscuse până atunci. „Viața, își spuse, e cea mai fabuloasă lucrare a lui Dumnezeu, care poate nu se termină nici după închiderea ochilor”. Lăsă mâna dreaptă să-i atârne, atingând cu vârful degetelor covorul persan ce acoperea parchetul camerei până sub canapea. „Și totuși sunteți prea tânăr pentru funcția ce-o îndepliniți. Ce cântar aveți dumneavoastră să stabiliți adevărul? și dacă vă-nșelați? Într-un fel, mă uit la dumneavoastră cu uimire. O profesiune extraordinară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
Te iubesc! Te iubesc! Eu nu mai știam ce să spun, căci dumnezeirea clipei îmi buimăcise mintea, și în timp ce ridicându-se în picioare începu cu adevărat să-și lepede puținele haine de pe ea lăsându-le să cadă pe moalele covor persan, eu mă îmbătam la statura ei pe care, mutând-o acum din întâia clipă a lumii, o atribuiam artei antice și în momentul acela simții, mutat sub lumina lumii eline, adierea brizelor egee. Rămaserăm în amurgul acela fantastic până când înserarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
își ținea mâna dreaptă apăsată pe șoldul măcinat de reumatism, se văita, vorbea singură. Trecui în încăperea alăturată să fac puțină ordine în bibliotecă și pe birou. Când mă întoarsei în camera de la față, soarele incendia în lumini triumfal covorul persan cu desenele lui florale, canapeaua lată acoperită cu imensa cuvertură bej cu ciucuri atârnând ca niște clopoței tăcuți, cele două fotolii, măsuța, oglinda ovală, perdelele lungi, toate născând o bucurie secretă. Câțiva trecători; apoi, pe caldarâmul micului bulevard se auziră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
ținem la dispoziția amatorilor americani. Însă avem și destule lucruri veritabile. Poftim. Cu multe vorbe, neguțătorul mi-a trecut un clit de rondele de fildeș. Diametrul lor nu era mai mare de zece centimetri. Erau subțiri, sunau discret. Un artist persan zugrăvise pe ele miniaturi - scene vioaie în colori stânse. Erau o capcană pentru un mușteriu cărunt. Le-am petrecut printre degete, zâmbind; autorul lor ținuse să ilustreze anume povești din Halima, pe care cetitorii europeni nu le găsesc în edițiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ușile celor bogați cântând cântece vesele, ceea ce le aducea grămăjoare de fructe uscate, mai puțin pentru a le mulțumi cât mai degrabă pentru a-i face să plece cu zarva lor cu tot; pe deasupra, era întâmpinat cu pompă începutul anului persan, Nayruz: în ajun se celebrau numeroase căsătorii, căci era o ocazie prielnică pentru fecunditate, se spunea, iar de-a lungul zilei se vindeau la toate colțurile de stradă jucării din lut ars sau din faianță lăcuită, care înfățișau cai sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
seamă starea mea de indispoziție, apucă frâul și-mi întinse o cupă cu apă îndulcită și parfumată cu iasomie, care pe dată îmi destinse măruntaiele. Mă aflam la Khan el-Khalili, iar binefăcătorul meu era unul dintre cei mai bogați neguțători persani din piață, un anume Akbar, Dumnezeu să-i facă parte de binefacerile Sale! M-a pus să stau jos, jurându-se că nu mă va lăsa să plec înainte de a-mi veni pe de-a-ntregul în fire. Probabil că mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]