2,910 matches
-
care au atitudini predominant pozitive și care constituie o bază solidă de legitimare a identității lor. Diferențele cu care oamenii din cele două sate percep și se raportează la ideea de comunitate sugerează faptul că, variabilele care determină existența și persistența în timp a unei comunități nu sunt legate doar de valori și modele de interacțiune tradiționaliste, de colectivități închise și izolate, ci pot fi și de altă natură. Se poate face presupunerea că pot exista comunități puternice și vii într-
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
l vede pentru prima dată. Noi vedem în drapel o întreagă istorie a poporului român, nu doar o simplă jusxtapunere de culori. Limbajul simbolurilor cromatice a fost utilizat din cele mai îndepărtate perioade ale civilizației și culturii umane. Circulația și persistența simbolurilor cromatice în anumite zone, determinate de factori socio culturali, explică asemănările și deosebirile. Asemănările se datoresc unor influențe sau puncte comune de plecare, în timp ce diferențele țin de particularitățile specifice, de factura psihică a fiecărui popor, de tradiții. Pornindu-se
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
Manifest și latent în funcționarea instituțiilor educaționale. Funcțiile școliitc "Manifest [i latent în func]ionarea institu]iilor educa]ionale. Func]iile [colii" O privire fugară asupra principalelor texte din științele educației, dar și a celor de politici educaționale permite constatarea persistenței unui mod de gândire funcționalist în tratarea locului sistemelor formale de instrucție în ansamblurile sociale. Majoritatea politicilor educaționale se legitimează prin apelul la presupuse funcții, sau „finalități”, ale școlii. Mai aproape de domeniul acestei cărți, tratările sociologice convenționale ale școlii, marile
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
nivelul de instrucție mediu al tatălui și al mamei. La acesta se adaugă resursele culturale din familia de origine și, cu un efect mai slab, dar consistent, capitalul politic al familiei, măsurat prin apartenența la partidul comunist. Cum se explică persistența acestor puternice inegalități ale șanselor de acces la educație în condițiile unor politici orientate explicit către nivelarea diferențelor sociale? Două dintre explicațiile furnizate de autori ni se par plauzibile. Potrivit primei interpretări, cu excepția primei părți a perioadei, în anii ’50
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
antropologul britanic Banfield „familism amoral” (1958). Prin apelul la acest tip de structură socială comunitară, el a fost capabil să explice incapacitatea unor colectivități rurale din sudul Italiei de a ieși dintr-o anumită stare de subdezvoltare economică. Apariția și persistența mafiei în sudul Italiei, dar și a altor grupuri criminale, cum este Cartelul de la Medellin, se pot explica prin astfel de structuri de rețea la nivelul comunității, care blochează relațiile deschise dintre indivizi, pe de o parte, și societatea civilă
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
asociate excluziunii sociale, precum sărăcia, șomajul sau familia monoparentală. Teoria controlului social afirmă că rețelele dezorganizate sunt mai puțin capabile să controleze comportamentul rezidenților (Hirschi, 1969). Pe de altă parte, teoria învățării sociale sau a asociațiilor diferențiale explică apariția și persistența grupărilor criminale care realizează socializarea tinerilor într-un mod de viață deviant prin anumite caracteristici comunitare (Sutherland, 1939). Preîntâmpinarea proliferării delincvenței juvenile în colectivitățile deprivate presupune eforturi de refacere a coeziunii sociale. Studiile recente au subliniat importanța școlii înseși în
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
individ. Capitalurile fiind inegal distribuite, orice câmp social este un spațiu al contradicțiilor dintre poziții complementare. Raporturile agenților sunt raporturi de forță și de luptă pentru ocuparea pozițiilor superioare. Ierarhiile depind de aranjamentele sociale care le susțin și le reproduc. Persistența acestor aranjamente depinde de nerecunoașterea sistematică a naturii lor opresive atât de către dominați, cât și de către dominatori. Legitimitatea unei anumite ordini sociale, cu alte cuvinte recunoașterea legitimității unei anumite distribuții a resurselor economice, sociale și culturale, presupune transformarea capitalurilor într-
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
simbolistica vechiului nume pentru un altul cu rezonanță revoluționară, de tip „Dezrobirea”, „Independența”, la care se adaugă ceva ce se impunea să fie „roșu”. Exactitatea procesului de producție a indus și componente interesante ale sistemului de valori al oamenilor. Perseverența, persistența și loialitatea față de firmă apar ca manifestări clare, probate de existența unor opțiuni alternative ale oamenilor firmei. Atât după 1950, dar și în anii ’60-’70, apoi în anii ’90, o mulțime de oameni, care au rămas în firmă, în
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
gândurile și emoțiile i se succed cu repeziciune. b) Sangvinicul se caracterizează prin ritmicitate și echilibru. Persoanele cu acest temperament au în general o bună dispoziție, se adaptează ușor și economic. Uneori marea lor mobilitate se apropie de nestatornicie, periclitând persistența în acțiuni și relații. c) Flegmaticul este o persoană imperturbabilă, inexpresivă și lentă, calmă. Puțin comunicativă, greu adaptabilă, poate obține performanțe deosebite în muncile de lungă durată. d) Melancolicul este la fel de lent și inexpresiv ca flegmaticul, dar îi lipsește forța
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în urma unor pedepse severe sau a unor conflicte repetate cu părinții, profesorii), fie în determinări psiho-nervoase de natură congenitală (de exemplu, hiperexcitabilitate, dezechilibru emoțional, autism, impulsivitate excesivă etc.). Desigur, în evaluarea corectă a eșecului școlar trebuie să luăm în considerare persistența și amploarea cu care el se manifestă. Astfel, el poate avea un caracter episodic, limitat la circumstanțele unei situații conflictuale sau tensionale care l-au generat, sau poate lua aspectul unui fenomen de durată, atunci când el se grefează pe fondul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
grupuri. Ei au arătat că aceste atitudini negative față de out-group sunt foarte rezistente la schimbare: ele nu dispar dacă se aplică strategia simplului contact Ă după întreruperea întrecerilor, copiii sunt puși, de exemplu, să asiste împreună la un spectacol. Această persistență ar trebui să îngrijoreze pe învățătorii și profesorii adepți ai organizării de concursuri între rândurile de bănci. Competiția provoacă tensiune și poate bloca evoluția pozitivă a elevilor, chiar și atunci când are loc între grupuri în interiorul cărora există cooperare, nu numai
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
către egalitate, principiul meritului implică totuși egalitatea șanselor la început de drum despre care nu se poate spune că a fost vreodată o realitate faptică, ținând cont de mecanismele reproducerii sociale la a cărei punere în evidență sociologia a contribuit. Persistența privilegiilor pe care unii le au de la naștere alimentează o dezbatere mereu reluată în privința necesității de a institui niște proceduri care să vizeze eliminarea decalajului dintre egalitatea proclamată și inegalitățile constatate. Ideea selecției pe baza performanțelor sau a meritelor a
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
care pot fi împărțite în șase categorii, sunt expresia sentimentelor proprii naturii umane; categoriile de reziduuri sunt, în fond, „familii de sentimente”. În privința rolului elitei conducătoare, primele două categorii sunt cele mai pertinente. Este vorba despre „instinctul combinațiilor” și al „persistenței agregatelor”. Vrem „să facem ceva” și, în orice acțiune cât de cât elaborată, se simte nevoia de a „combina anumite lucruri și anumite acte”. Inventivitatea umană se manifestă în această aptitudine de a combina: „am putea încerca în fiecare zi
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
însă dominată de o dublă mișcare: o căutare mereu reînnoită de „combinații” sau de „agregate” eficiente sau considerate ca atare și o tendință de a vrea să rămânem la combinațiile a căror eficacitate credem că a fost dovedită, de unde și „persistența agregatelor”. Reziduurile paretiene comandă acțiuni „nelogice”, în sensul că sunt dominate de o logică a sentimentelor (Aron, 1968, p. XVII). Faptul că sunt „nelogice” nu înseamnă că ar fi ilogice sau iraționale; ele pot fi logic (sau rațional) concepute și
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
concepute și executate, însă derivă din afirmări ale unor valori ce nu pot să facă obiectul vreunei proceduri de verificare. Un factor decisiv al echilibrului social este proporția de reziduuri din prima categorie (instinctul combinațiilor) și din clasa a doua (persistența agregatelor), pe care le găsim în rândul elitei conducătoare și a maselor. Așa cum notează Raymond Aron, „prima categorie permite invenția, a doua fundamentează conservarea (ibidem, p. XX). Societățile trebuie să-și asigure o anumită stabilitate, iar acest fapt favorizează „persistența
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
persistența agregatelor), pe care le găsim în rândul elitei conducătoare și a maselor. Așa cum notează Raymond Aron, „prima categorie permite invenția, a doua fundamentează conservarea (ibidem, p. XX). Societățile trebuie să-și asigure o anumită stabilitate, iar acest fapt favorizează „persistența agregatelor”. Dar voința de a prezerva agregatele care au făcut dovada eficacității lor poate să ducă la reprimarea „instinctului combinațiilor”, adică la refularea inovației. În raporturile sale cu masele, elita se poate arăta mai mult sau mai puțin deschisă la
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
lui Armand și a lui Drancourt „imnul producției [...], vechi cântec din secolul al XIX-lea pe care-l credeam uitat” (Domenach, 1916a) și încheia cu o „pledoarie pentru politică”, observând în treacăt că optimismul tehnicist este o ideologie (Domenach, 1916b). Persistența unei ideologii tehnocratice a avut în Franța un dublu efect. Ea a contribuit la întărirea „coeziunii funcționarilor de rang înalt în raport cu oamenii politici tradiționali”. Dar, în egală măsură, ea „i-a apropiat pe conducătorii sectorului privat de cei ai aparatului
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
alte țări. Acest proces de adaptare a fost posibil datorită procesului de socializare oferit de sistemul școlilor publice (public schools), a aflat ulterior în conjuncție cu studiile continuate la Oxford sau Cambridge: formația „Oxbridge” (Stanworth și Giddens, 1974, p. 99). Persistența titlurilor aristocratice nu este doar o reminiscență a vechii orânduiri: ea a constituit și un important mijloc de integrare socială. Dacă am compara situația din Marea Britanie cu cea din Statele Unite, constatam că, peste Atlantic, s-a dezvoltat o „aristocrație a
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
funcționarii ce depind de aceste persoane (ibidem, § 2234, 2235). Speculatorii sunt indivizi la care predomină reziduurile specifice primei clase: instinctul combinațiilor. Ei se află la baza schimbărilor economice și sociale. Dimpotrivă, în cazul rentierilor predomină reziduurile din a doua clasă: persistența agregatelor. Aceștia din urmă constituie „un puternic element de stabilitate”. O societate echilibrată este una în care nici una, nici cealaltă din cele două categorii nu predomină în mod exclusiv (ibidem, § 2235). Speculatorii nu sunt câtuși de puțin indivizi care „duc
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
anumitor sentimente religioase sau de altă natură) și cele care, în principal, recurg la artificii și la viclenie, utilizate pentru a acționa asupra sentimentelor sau asupra intereselor. Când guvernările se sprijină înainte de toate pe forță, reziduurile din clasa a doua (persistența agregatelor) predomină asupra celor din prima în privința clasei guvernante. Avem de-a face cu guvernări care nu stimulează viața economică, fie că noutatea le repugnă la modul general, fie că nu agreează persoanele însuflețite de instinctul combinațiilor economice. În acest
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
nici „speculatorii” nu agreează recurgerea la forță. În afară de „rentieri”, prudenți până la exces, și de „speculatori”, care nu dau înapoi în fața riscului, trebuie să ținem cont și de „elementele care știu și vor să utilizeze forța și în care există puternice persistențe ale agregatelor”. Aceștia din urmă mătură puterea „speculatorilor” sau, în general, a persoanelor „experte în arta combinațiilor”. Atunci, începe un ciclu de o mai mare amploare. „Astfel, începe o nouă perioadă, în timpul căreia categoriile învinse revin puțin câte puțin la
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
în grupuri izolate din munți, departe de lume, protejate de secret, practicând credințele lor cu o discreție fatală pentru istoricul ideilor. în cea mai bună dintre ipoteze, gândirea gnostică acoperă opt secole, primele ale civilizației noastre zise iudeo-creștină. Personal susțin persistența ideilor gnostice în Europa medievală prin migrarea unor comunități sau a unor indivizi detașați de aceste grupuri dar rămași purtători ai mesajului transmis Fraților și Surorilor Spiritului Liber, care fac joncțiunea cu perioada medievală, apoi renascentistă, a culturii noastre. Marcos
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
niște ficțiuni. în felul său, și fără a-i cita explicit, Amaury din Bène se situează de partea lui Democrit care râde de Heraclit înlăcrimatul. A fi și a trăi întru Dumnezeu duce mai curând la râsul până la lacrimi. Formidabilă persistență a tradiției filosofilor râzători... învierea nu trebuie înțeleasă în sensul în care o interpretează Biserica oficială, ca înviere a cărnii, viață eternă, trup glorios destinat nemuririi și beatitudinii, numai pentru cei care o vor fi meritat printr-o viață de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
mecanicist orb și fără providență divină, tot atâtea teze anticreștine intempestive care pot servi în mod periculos la constituirea unei filosofii alternative la cea a vânzătorilor de iluzii catolice. E mult mai ușor să spui că Lucrețiu e nebun! -2- Persistența anatemelor. în ciuda - ori din cauza? - absenței de detalii biografice, exegeții n-au pregetat să-l bârfească pe Lucrețiu în fel și chip: aici tropism machist, colo simptome psihiatrice - filosoful a generat numeroase abordări proiective care atestă mai degrabă obsesiile și fantasmele
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
care trebuie s-o urmezi pentru a te bucura de tine însuți. Hedonismul nu presupune egoismul, și nici măcar bucuria răutăcioasă, ci construirea de sine ca o cetate, o fortăreață de necucerit. Lucrețiu utilizează metafora castelului construit pe un pisc stâncos - persistență a sublimului și a posturii romantice! Și Nietzsche va recurge la piscuri: locul bătut de vântul tăios al lucidității nu suportă aglomerația și, din înaltul acestei fortărețe intelectuale, poți vedea jos, asemeni unui zeu epicurian, ceea ce-i preocupă pe oamenii
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]