1,120 matches
-
jocul, cu alte cuvinte ei trebuie să fi avut experiențe În realități similare care să le fi determinat formarea anumitor atitudini și reacții față de acestea: „Fără a avea aceleași atitudini față de lumea din jurul nostru, fără a avea același simț al pertinenței și fără a reacționa În moduri similare, comunicarea ar fi imposibilă” <ref id=”52”> Apud, Richter 2004 referință </ref>. Vom Întâlni această idee În teoriile ulterioare sub diferite denumiri: cunoștințe comune/Împărtășite, mediu cognitiv Împărtășit etc. Nu trebuie trecut cu
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
În moduri similare, comunicarea ar fi imposibilă” <ref id=”52”> Apud, Richter 2004 referință </ref>. Vom Întâlni această idee În teoriile ulterioare sub diferite denumiri: cunoștințe comune/Împărtășite, mediu cognitiv Împărtășit etc. Nu trebuie trecut cu vederea nici conceptul de pertinență (relevance) pe care Îl regăsim mai târziu ca maximă la Grice și, Într-un sens mult mai tehnic și cu o greutate mult mai mare, la Sperber și Wilson, În teoria pertinenței. Așadar, instrumentul explicativ pe care ni-l oferă
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Nu trebuie trecut cu vederea nici conceptul de pertinență (relevance) pe care Îl regăsim mai târziu ca maximă la Grice și, Într-un sens mult mai tehnic și cu o greutate mult mai mare, la Sperber și Wilson, În teoria pertinenței. Așadar, instrumentul explicativ pe care ni-l oferă Wittgenstein, jocul de limbaj, nu este văzut ca un context imprezibil În care se desfășoară comunicarea, ca un context generat de actanți simultan cu derularea actului de comunicare, ci, dimpotrivă, ca un
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
o anumită uniformitate” <ref id=”55”> Ibid., p. 57 referință </ref>; un rol important al contextului psihologic este acela de a face legătura Între contexte externe diverse. În legătură cu aceste raporturi, conexiuni, Ogden și Richards Încearcă să definească un concept de pertinență/relevanță (relevance) care „este de maximă importanță În teoria semnificației” și care poate fi considerat o sursă de inspirație pentru autorii teoriei pertinenței: „O considerație (noțiune, idee) sau o experiență, ..., este pertinentă/relevantă pentru o interpretare atunci când ea este parte
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Între contexte externe diverse. În legătură cu aceste raporturi, conexiuni, Ogden și Richards Încearcă să definească un concept de pertinență/relevanță (relevance) care „este de maximă importanță În teoria semnificației” și care poate fi considerat o sursă de inspirație pentru autorii teoriei pertinenței: „O considerație (noțiune, idee) sau o experiență, ..., este pertinentă/relevantă pentru o interpretare atunci când ea este parte a contextului psihologic care leagă Împreună alte contexte...”<ref id=”56”> Ibid., p. 70 referință </ref> (traducerea mea). Două sunt caracteristile esențiale ale
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
propriu-zisă, circumscrisă textului, ci doar la „acea parte de realitate care este filtrată prin interesul interactantului manifestat față de un anumit aspect al circumstanțelor textului” . Un singur element al contextului situației are relevanță (În capitolul următor Îl vom numi, mai tehnic, pertinență) maximă pentru interpretarea enunțului: oaia pe care trebuie să o prindă Niculae, nu este o oaie oarecare, ci Bisisica; toate celelalte trec Într-un plan secund. Numai cine cunoaște relația istorică a lui Niculae cu Bisisica poate Înțelege ce sentimente
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
șosea, autoturism, șofer, autostopist etc.), iar relațiile dintre obiecte sunt „normale” (autostopistul se află pe partea dreaptă, nu pe cea stângă, a șoferului; poziția lui În raport cu solul este corectă - este verticală și nu orizontală ș.a.). 4.2. Contextul În teoria pertinenței 4.2.1.Introducere Unul dintre elementele care individualizează teoria pertinenței În contextul celorlalte teorii și studii este tocmai viziunea asupra contextului. În viziunea lui Sperber și Wilson, autorii teoriei, contextul devine parte integrantă, activă, necesară a procesului de comunicare
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
autostopistul se află pe partea dreaptă, nu pe cea stângă, a șoferului; poziția lui În raport cu solul este corectă - este verticală și nu orizontală ș.a.). 4.2. Contextul În teoria pertinenței 4.2.1.Introducere Unul dintre elementele care individualizează teoria pertinenței În contextul celorlalte teorii și studii este tocmai viziunea asupra contextului. În viziunea lui Sperber și Wilson, autorii teoriei, contextul devine parte integrantă, activă, necesară a procesului de comunicare; el joacă un rol la fel de important ca și enunțul În procesul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
asupra contextului. În viziunea lui Sperber și Wilson, autorii teoriei, contextul devine parte integrantă, activă, necesară a procesului de comunicare; el joacă un rol la fel de important ca și enunțul În procesul de recuperare a semnificației acestuia. Moeschler afirmă că „teoria pertinenței este o adevărată teorie a contextului, ea făcând posibil proiectul de a defini pragmatica ca o teorie a contextului” <ref id=”111”>Moeschler, J. La Pragmatique apres Grice: contexte et pertinence, www.unige.ch/senses/linge/moeschler/publication pdf/gric .pdf
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de a defini pragmatica ca o teorie a contextului” <ref id=”111”>Moeschler, J. La Pragmatique apres Grice: contexte et pertinence, www.unige.ch/senses/linge/moeschler/publication pdf/gric .pdf, p. 7 referință </ref>. În multe dintre lucrările anterioare teoriei pertinenței, așa cum am arătat deja, contextul era perceput ca un element invariabil, anterior enunțării, compus În principal din locul (mediul fizic), timpul și actanții implicați În actul de comunicare. El servea În special sarcinii de stabilire a referenților și Își Încheia
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
cea mai probabilă, din mai multe posibile, În contextul În care se desfășoară procesul deductiv. În strânsă relație cu viziunea conform căreia semnificația enunțului este echivalentă cu ceea ce vrea să spună emițătorul, se află o altă idee dezvoltată de teoria pertinenței (idee preluată de asemenea de la Grice), aceea că actul de comunicare are un caracter intenționat și acest lucru este făcut manifest/cunoscut receptorului de către emițător (este ceea ce autorii teoriei numesc comunicare ostensiv-inferențială; Strawson a fost printre primii care a afirmat
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
act de comunicare ostensivă trebuie să atragă atenția destinatarului. În acest sens, un act de ostensiune Înseamnă a solicita atenția acestuia”<ref id=”113”>Ibid., p. 234 referință </ref>. Aceste două elemente constituie temelia pe care s-a construit teoria pertinenței: 1) recuperarea semnificației unui enunț Înseamnă a citi mintea enunțătorului pentru a identifica intenția lui de comunicare; 2) emițătorul furnizează indici prin interpretarea cărora interpretul să-și dea seama că semnul/semnele produse de emițător sunt intenționat adresate lui, interpretului
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Înseamnă a citi mintea enunțătorului pentru a identifica intenția lui de comunicare; 2) emițătorul furnizează indici prin interpretarea cărora interpretul să-și dea seama că semnul/semnele produse de emițător sunt intenționat adresate lui, interpretului dovadă incontestabilă că, În teoria pertinenței, contextul este așezat la temelia procesului de interpretare. Un enunț este generat de o intenție care este o stare mentală unică și irepetabilă, ce nu poate fi captată decât dacă interpretul este martorul indicilor, unici și irepetabili, produși de emițător
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
În cazul frazei. Aceasta este alcătuită la rândul ei dintr-un ansamblu de semne lingvistice, de regulă polisemantice, care pot trimite la referenți diferiți. La Întrebarea, firească, cum Își dă seama interpretul la care referent anume face trimitere enunțul, teoria pertinenței oferă un răspuns simplu: interpretul deduce, printr-un proces inferențial specializat, cea mai pertinentă opțiune dintre cele posibile. Ipoteza cea mai pertinentă este cea care produce asupra interpretului cele mai importante efecte cognitive/contextuale, necesitând pentru aceasta cel mai mic
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
inferențial specializat, cea mai pertinentă opțiune dintre cele posibile. Ipoteza cea mai pertinentă este cea care produce asupra interpretului cele mai importante efecte cognitive/contextuale, necesitând pentru aceasta cel mai mic efort de prelucrare. Acest principiu este fundamental pentru teoria pertinenței. El scoate În evidență două aspecte care subliniază rolul contextului În interpretare: 1. pentru ca un enunț să suscite atenția interpretului, el trebuie să producă asupra acestuia anumite efecte contextuale (În prima variantă a teoriei <ref id=”114”>Ibid., p. 168referință
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
În permanență ipoteze. Altfel spus, contextul unui individ este Într-o continuă dinamică, el se modifică În permanență. De aceea, același enunț adresat aceluiași individ În aceleași circumstanțe fizice, dar În momente diferite, poate avea interpretări diferite. Aprofundând perspectiva teoriei pertinenței asupra contextului, Boicho Kokinov, fără a avea pretenția că introduce un element de totală noutate În cercetarea pragmatică, avansează ideea unei teorii dinamice a contextului, teorie În care contextul este definit ca fiind ”ansamblul tuturor entităților care influențează comportamentul cognitiv
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
referință </ref> . Aceste elemente provin din trei surse generând astfel trei tipuri de contexte: elementele din mecanismele raționale generează contextul rațional, cele din mediul fizic contextul perceptiv, iar cel din memorie contextul memorat. Kokinov ia În calcul două tipuri de pertinență: așa numita causal relevance (pertinența cauzală), definită În funcție de scopul pe care Îl urmărește cel care efectuează raționamentul; din această perspectivă, un factor este pertinent dacă Între el și scop există o relație cauzală pe care cel care efectuează raționamentul o
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
din trei surse generând astfel trei tipuri de contexte: elementele din mecanismele raționale generează contextul rațional, cele din mediul fizic contextul perceptiv, iar cel din memorie contextul memorat. Kokinov ia În calcul două tipuri de pertinență: așa numita causal relevance (pertinența cauzală), definită În funcție de scopul pe care Îl urmărește cel care efectuează raționamentul; din această perspectivă, un factor este pertinent dacă Între el și scop există o relație cauzală pe care cel care efectuează raționamentul o identifică; al doilea tip este
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
scopul pe care Îl urmărește cel care efectuează raționamentul; din această perspectivă, un factor este pertinent dacă Între el și scop există o relație cauzală pe care cel care efectuează raționamentul o identifică; al doilea tip este numit associative relevance (pertinență asociativă), care se definește În raport cu Întregul context și se apreciază prin gradul de conexiune dintre elementul În discuție și Întregul context. Dintre cele trei componente ale contextului total, contextul perceptiv și cel memorat sunt cele mai dinamice (mediul fizic se
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Kokinov identifică următoarele principii care stau la baza teoriei dinamice a contextului: * contextul este o stare mentală * contextul nu este clar delimitat * contextul este format din toate elementele pertinente asociativ * contextul este dinamic Așa cum vom vedea În subcapitolele următoare, teoria pertinenței ne pune la Îndemână un mecanism simplu, funcțional, prin utilizarea căruia putem explica/descrie raporturile complexe dintre context și mesajul transmis de locutor. 4.2.2. Interpretarea În viziunea teoriei pertinenței 4.2.2.1. Introducere Lucrarea care a pus
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
este dinamic Așa cum vom vedea În subcapitolele următoare, teoria pertinenței ne pune la Îndemână un mecanism simplu, funcțional, prin utilizarea căruia putem explica/descrie raporturile complexe dintre context și mesajul transmis de locutor. 4.2.2. Interpretarea În viziunea teoriei pertinenței 4.2.2.1. Introducere Lucrarea care a pus bazele acestei teorii și care a introdus noțiunea de pertinență printre categoriile fundamentale ale pragmaticii aparține lui Dan Sperber si Deidre Wilson și se numește “Relevance. Communication and Cognition”. Din limba
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
utilizarea căruia putem explica/descrie raporturile complexe dintre context și mesajul transmis de locutor. 4.2.2. Interpretarea În viziunea teoriei pertinenței 4.2.2.1. Introducere Lucrarea care a pus bazele acestei teorii și care a introdus noțiunea de pertinență printre categoriile fundamentale ale pragmaticii aparține lui Dan Sperber si Deidre Wilson și se numește “Relevance. Communication and Cognition”. Din limba engleză, ea a fost tradusă În franceză, de către Abel Gershenfeld și Dan Sperber, cu titlul “La Pertinence. Communication et
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Pop și “Nouveau dictionnaire encyclopédique des sciences du langage” scris de Oswald Ducrot și Jean -Marie Schaeffer, tradus de Anca Măgureanu, Viorel Vișan și Marina Păunescu. În aceste lucrări, termenul la care ne referim este tradus În limba română prin pertinență (varianta relevanță fiind prezentată Între paranteze). Sunt de părere că ar fi fost mai potrivită traducerea termenului englezesc relevance prin echivalentul românesc relevanță și nu pertinență. Iată câteva argumente care m-au condus spre această opțiune: 1) limba engleză contemporană
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
În aceste lucrări, termenul la care ne referim este tradus În limba română prin pertinență (varianta relevanță fiind prezentată Între paranteze). Sunt de părere că ar fi fost mai potrivită traducerea termenului englezesc relevance prin echivalentul românesc relevanță și nu pertinență. Iată câteva argumente care m-au condus spre această opțiune: 1) limba engleză contemporană beneficiază de doi termeni ale căror arii semantice sunt suprapuse În mare măsură: relevant și pertinent, care ar putea fi traduse prin “care are legătură cu
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
măsură, cei doi vectori semantici de bază ai conceptului original: legătura cu anteriorul și evidențierea elementului nou Cu toate acestea, pentru a evita orice confuzie, În următoarele subcapitole În care analiza comunicării se va face, cu precădere, din perspectiva teoriei pertinenței, voi folosi același concept, pertinența. 4.2.2.2. Izvoarele teoriei pertinenței Cel puțin două sînt teoriile care au constituit pilonii pe care Dan Sperber și Deidre Wilson au construit teoria pertinenței: teoria lui Grice din domeniul pragmaticii și teoria
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]