2,222 matches
-
Norea nedumerita rândunica zboară-n cerc - casa-n ruină Locul ÎI - Ioan Marinescu-Puiu Efemer valul - numai zbuciumul apei rămâne veșnic Locul ÎI - Criști Iordache ultimul apus - neclintit lângă nufăr, bătrânul pescar Locul III - Corneliu Beldiman nisipul rece - ce imi scriu pescărușii iar șterge marea Locul III - Ion Rășinaru Năvodul pe gard - pe undă dintre maluri șerpuind luna Mențiune - Corneliu Traian Atanasiu stropi de ploaie și muguri alternând pe crengi - sub pași matisori Mențiune - Criști Iordache liniștea nopții - cascadă sparge-n pietre
DIMINEŢILE COCORILOR (71 -80) de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364641_a_365970]
-
de consistență: “Dă-mi, dragoste,/Aripa ta/Să-mbrac/Asfințitul izvoarelor!/ Prin sângele nopții/Zbor/Pasăre-Dor...” Maria Gabriela Dobrescu își închipuie poezia într-un mod destul de aleatoriu, versurile se sting în propria lor cenusă: “la marginea/unei alte așteptări/hrănește pescărușii/cu tăcere/apele nu-i mai ajung/să-și spele îndoielile/în suflet și-a tatuat/o singurătate/a lăsat doar un loc/cât/să rostogolească o mare”. Iuliana Linte preferă soluția laxă a textelor comune de muzică ușoară:”Prea
ANTOLOGIA LIRA 21 de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364651_a_365980]
-
clasic sau în vers alb. Posedă o vădită experiență lirică, iar tematica poemelor e de o diversitate care confirmă că avem de-a face cu un poet format: “nici nu am deschis gura/și gerul/a înghețat țipetele de recunoaștere/pescăruși în zbor/peste guri de metrou/un lătrat/se sparge peste noaptea sticloasă/ochii mei/pâlpâie în țurțuri/la geamul salonului/unde fără milă/mă mai naști odată.” Adriana Butoi preferă expresiile eliptice, versurile având o tăietură fermă, un miez
ANTOLOGIA LIRA 21 de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364651_a_365980]
-
mare. Din când în când, introduceam șapca din material de blugi în apă, o storceam ușor și o așezam pe creștetul capului. Apa se prelingea peste umeri, iar răcoarea plăcută mă înfioara. Din difuzorul tranzistorului se auzea o muzică relaxantă. Pescărușii se adunau zgomotoși în jurul bărcii, le era foame și așteaptau micul dejun. Deja s-au învățat cu pescarii. Cel mai curajos se așeza pe copastia bărcii și stătea cu ochii ațintiți asupra peștelui din cârlig, așteptând să-i fie aruncat
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349505_a_350834]
-
în jurul bărcii, le era foame și așteaptau micul dejun. Deja s-au învățat cu pescarii. Cel mai curajos se așeza pe copastia bărcii și stătea cu ochii ațintiți asupra peștelui din cârlig, așteptând să-i fie aruncat. Atunci și alți pescăruși se repezeau și începeau cursa contra cronometru: îl aleargau pe norocos, pentru a-i fura bucata de pește. Când vroiai să-i aduni în jurul tău, era suficient să strigi “Vasilică!” sau “Costică!” și să ridici mâna deasupra capului. Din senin
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349505_a_350834]
-
cronometru: îl aleargau pe norocos, pentru a-i fura bucata de pește. Când vroiai să-i aduni în jurul tău, era suficient să strigi “Vasilică!” sau “Costică!” și să ridici mâna deasupra capului. Din senin, apăreau imediat, lângă barcă, stoluri de pescăruși și albatroși. Într-o zi, când am aruncat volta, s-a întâmplat să cadă deasupra unui pescăruș ce își spăla penele nepăsător, pe luciul apei. Acesta nu s-a ferit și nailonul a căzut peste aripile sale. Speriat s-a
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349505_a_350834]
-
în jurul tău, era suficient să strigi “Vasilică!” sau “Costică!” și să ridici mâna deasupra capului. Din senin, apăreau imediat, lângă barcă, stoluri de pescăruși și albatroși. Într-o zi, când am aruncat volta, s-a întâmplat să cadă deasupra unui pescăruș ce își spăla penele nepăsător, pe luciul apei. Acesta nu s-a ferit și nailonul a căzut peste aripile sale. Speriat s-a zbătut și s-a încurcat și mai tare. L-am tras cu grijă și cu greutate în
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349505_a_350834]
-
și țipa, de am alertat toată marea. Nu doream să-l rănesc, sau să-mi rupă nailonul, riscând să moară, îmi era milă de el, căci era lipsit de posibilitatea de a-și lua zborul. Din senin, peste 30-40 de pescăruși nervoși mi-au înconjurat barca, alarmați de țipetele captivului. Se repezeau în picaj ca niște avioane de luptă asupra bărcii, încercând să mă atace. Zgomotul era infernal. Captivul avea nailonul încurcat printre penele aripilor și ghiarele ascuțite. Cu ciocul încovoiat
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349505_a_350834]
-
și picioare reușind să-i desfac firul de nailon. Fiind foarte aproape de mine, îi admiram penele, de un alb strălucitor, cu rezonanțe de gri pe vârful aripilor. Ochii lui verzi mă fulgerau cu furie și ură, în timp ce asaltul stolului de pescăruși furioși devenise foarte periculos pentru mine. Reușind să desprind nailonul, i-am dat drumul să zboare. Atunci, întreg stolul l-a înconjurat și s-au depărtat gălăgioși spre mal. Semnalele colegilor de pescuit aflați în apropierea mea, m-au trezit
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349505_a_350834]
-
Doamne, în cuvânt Să nu se-audă strigătul din mine Ascultă-n rugăciunea mea de seară Cum sunt eu, chipul și asemănarea Ta; Ruină-n neagră zodie stelară Și-am fost ales de cea mai tristă stea. A câta risipire Pescărușii doar, pătează bolta moartă; Ciocurile sorb apusul greu din apă. Noaptea traversează sonuri moi pe clape, La geam, Isus Hristos cu degetul îmi bate. Târziu, se-adună zorii în straie de hermină, Din coasta răstignită a răsărit lumină. Un madrigal plutea
PRIMA RUGĂCIUNE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349590_a_350919]
-
poeta fără stea, știi? steaua mea ți-am dăruit-o ție/ și concluzionând romantic /să-ți odihnești fantasmele în ea/căci numele mi l-ai strigat și nu s-a mai întors la mine oricât de mult l-am așteptat/ . Pescărușii, albatroșii sunt păsările preferate poate că și în zborul lor amplu îți dau iluzia unei plutiri printre misterioasele gânduri ce frământă umanitatea. Dorina Neculce, continuă lista mărturisirilor și preferințelor anotimpurilor simțindu-se bine în natura apropiată și dorul ei de
DORINA NECULCE. TIMP LIMITAT de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349608_a_350937]
-
ții între degete, mocnesc/. Iubirile surprind prin miresme romantice ca și, subtilitățile instrumentiștilor în ultimă instanță ale orchestrei și dirijorului, transformând într-o melodie cantabilă tot volumul de versuri /sclipește viața. „în valul necuprins albastru își moaie aripa rănită același pescăruș sihastru”, șoptește marea mulțumită/ . Până și în cazuri extreme când semizeii sunt surprinși în intimitate, hidoși, înspăimântători de tainele ce le dețin,Dorina Neculce nu-și iese din fire și printr-un simplu gest aduce pacea / tu zeiță hăituită de
DORINA NECULCE. TIMP LIMITAT de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349608_a_350937]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > INFINITELE NUANȚE Autor: Cârdei Mariana Publicat în: Ediția nr. 119 din 29 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului NUANȚE Pe stânci albastre, pescăruși țintesc nemărginirea și marea strălucind în larg, le mângâie privirea. Valurile înspumate poartă midii către țărm, în nisip rămâne perla ce o ne-o disputăm. De n-ai văzut marea, te îndemn s-o faci acum să simți frenezia, și
INFINITELE NUANŢE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349621_a_350950]
-
răsfățat, eram doar noi la țărmul mării și briza adia spre larg. Se-ntunecase orizontu-n zare și într-o clipă am văzut, cum Luna-n nori a dispărut luând cu sine marea. Sinistru totul îmi părea... dune, nisipuri mișcătoare și pescărușii-n zbor gemeau nemaigăsindu-și de mâncare. Deodatăînsă m-am trezit în dormitorul însorit de la Hotelul “Comandor” având în fațămarea... Verde ca jadu-i Marea Neagră, valurile-s creste de spumă albă, cu alge și cochilii împodobiți acasa ne-ntoarcem bronzați, fericiți
INFINITELE NUANŢE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349621_a_350950]
-
pe cruce, cel care este în fiecare zi biciuit, trădat, ucis de păcatele noastre. Eu trebuie să fi ales să port această cruce în miniatură, acest stigmat al imperfecțiunii umane. * Vară, briza mării, răsăritul soarelui prins pe plajă și țipetele pescărușilor. Adolescență mută, făgăduință, iertare. Pentru ce două lumi, n-am să pot înțelege niciodată, pentru ce să supraadaug, ca într-un veritabil coșmar, răul peste toate acestea? Da, sunt dual, imperfect, dar oare aș mai fi fost așa fără păcatul
ACATIST PENTRU O LUME MAI BUNĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350204_a_351533]
-
Visul al treisprezecelea: La plajă la Southwold Uleioasă se-ntinde căldura Glazură pe suprafața mării La Southwold, punctul cel mai estic al Angliei Coloane de șezlonguri Intrerup tumultul torid al litoralului Ce ondulează în culorile mării Dantela roză face modele, Pescăruși cascadori taie aerul Traversând razele soarelui Pe chei, ceasul în formă de baie Sună ora întreagă și jumătatea - Roți se rotesc cu apă din mare. Nu-i răgaz pentru mămicile îmbrăcate În culorile azurului și al fructelor coapte - Răsfățații se
VISE DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350285_a_351614]
-
lungul digului Pescari amatori sorb depărtarea În labirintul de bărbați, femei și copii Pe șezlonguri cu modele animaliere Ceru-și înălbește albastrul de sineală Unii se odihnesc, alții fac cumpăraturi Gălețele, lopățele și pește cu cartofi - Sau se apără de pescărușii-n viraj Visul al paisprezecelea: Vizita din vară Vizita se petrecu în munți Deșertul tușea praf Soarele mușca și spărgea lumina Mijlocul zilei se pregătea să se treacă Deasupra Muntelui Magic șopârle și cactuși se luptau de la spații Greieri sub
VISE DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350285_a_351614]
-
pe cruce, cel care este în fiecare zi biciuit, trădat, ucis de păcatele noastre. Eu trebuie să fi ales să port această cruce în miniatură, acest stigmat al imperfecțiunii umane. Vară, briza mării, răsăritul soarelui prins pe plajă și țipetele pescărușilor. Adolescență mută, făgăduință, iertare. Pentru ce două lumi, n-am să pot înțelege niciodată, pentru ce să supraadaug, ca într-un veritabil coșmar, răul peste toate acestea? Da, sunt dual, imperfect, dar oare ... Citește mai mult Absurdă. Brutală. Năucitoare. Aceasta
MIHAI IUNIAN GÎNDU [Corola-blog/BlogPost/350235_a_351564]
-
pe cruce, cel care este în fiecare zi biciuit, trădat, ucis de păcatele noastre.Eu trebuie să fi ales să port această cruce în miniatură, acest stigmat al imperfecțiunii umane.Vară, briza mării, răsăritul soarelui prins pe plajă și țipetele pescărușilor. Adolescență mută, făgăduință, iertare. Pentru ce două lumi, n-am să pot înțelege niciodată, pentru ce să supraadaug, ca într-un veritabil coșmar, răul peste toate acestea? Da, sunt dual, imperfect, dar oare ... XXVI. UN SIMPLU ȘI LETAL "DE CE"?, de
MIHAI IUNIAN GÎNDU [Corola-blog/BlogPost/350235_a_351564]
-
existenței noastre zilnice înghețau ca în niște diorame, timpul stătea în loc, iar istoria mută tindea către preistorie. Târziu, foarte târziu, atunci când ultimele sensuri ale acestui domino absurd tindeau să se aneantizeze, să propulseze totul în haos, s-au auzit țipetele pescărușilor. Sfâșietoare, premonitorii, ca scâncetul inocent al unui nou-născut. M-am trezit brusc și m-am privit în oglindă. Am văzut două chipuri, iar uriașa teamă care m-a cuprins m-a însemnat pentru totdeauna, simțeam că m-am prăbușit odată cu
MIHAI IUNIAN GÎNDU [Corola-blog/BlogPost/350235_a_351564]
-
existenței noastre zilnice înghețau ca în niște diorame, timpul stătea în loc, iar istoria mută tindea către preistorie. Târziu, foarte târziu, atunci când ultimele sensuri ale acestui domino absurd tindeau să se aneantizeze, să propulseze totul în haos, s-au auzit țipetele pescărușilor. Sfâșietoare, premonitorii, ca scâncetul inocent al unui nou-născut.M-am trezit brusc și m-am privit în oglindă. Am văzut două chipuri, iar uriașa teamă care m-a cuprins m-a însemnat pentru totdeauna, simțeam că m-am prăbușit odată cu
MIHAI IUNIAN GÎNDU [Corola-blog/BlogPost/350235_a_351564]
-
soarele și am făcut sute de fotografii. Câteva ore, până iese vasul în largul mării, peisajele sunt mirifice - insule, peninsule, cu stânci sau cu verdeață, câte-o casă singuratică, bărci cu vele plutind alene sau bărci nervoase cu motor, mulți pescăruși și, din când în când, un alt dinozaur ca al nostru, care poartă în pântece mii de oameni. În particular, trebuie să spun că în urma croazierelor am avut încă un câștig neplanificat - în sfârșit am început să diferențiez cele trei
O SAGA SUEDEZĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349185_a_350514]
-
Surzenia gândurilor noastre se-ntrepatrunde cu sunetul tern și pasiv al vieții. Valurile privirilor noastre sparg picături în malurile eternității. Rămânem în fond doar pescărușii, purtați mai mul de vânt decât de zborul lor, știind totuși că la picioarele lor va rămâne pe veci îngenuncheata marea. Se scurge căldură din privirile oamenilor, pierdute fără sens, doar cu țel impus vagabondează în subconștientul lor visele care
CELULA MEA NEBUNA CONTINUARE IV de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348623_a_349952]
-
Acasa > Poeme > Devotament > VARA UITATA Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1557 din 06 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului VARA UITATĂ Mai vin pescărușii țipând Pe plaja cu miros de sare Și gândul, la tine plecând, Mă doare, mă doare, mă doare. Și soarele cade tot drept, Lumina se face mai mare, Dar dorul cel aprig din piept Mă doare, mă doare, mă doare
VARA UITATA de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348672_a_350001]
-
în: Ediția nr. 1259 din 12 iunie 2014 Toate Articolele Autorului din tabloul unde luna e fulgerata de catarge negre portul se pregătește de rusalii dragostea cearșaful încrețește timpul e pauză din pat își țipă rănit la răsărit ca un pescăruș zborul dintre țărm și mare coboară apoi pe faleze căutând parcă niște urme ruinele unui tomis uitat își cheamă copiii într-un viitor hagio boarea începe să amorțească totul pescărușii poate s-au retras sub stânci o mare nefiresc de
HAGIO de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349801_a_351130]