2,737 matches
-
Cred că în deltă, mai întâi înveți să tragi la rame, să folosești setcile[viii], năvoadele, sau vârșele[ix], înainte de a învăța literele abecedarului. I-am cerut pescarului o părere asupra unei zone unde să ne montăm cortul și să pescuim în voie, iar el ne-a condus într-un loc bine cunoscut de el și de alți turiști pe care i-a transportat cu barca. După traversarea brațului și depășirea moteluluiLebăda,mergând în amonte[x]pe Dunărea Veche, am făcut
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
crengile pomilor, apoi am avut grijă ca ușa cortului să fie bine închisă, de frica țânțarilor și la sfârșit, ne-am îndreptat atenția spre locurile mai potrivite pentru instalarea uneltelor de pescuit. Fiecare și-a ales un loc unde să pescuiască, fără să-l încurce pe celălalt. Eu m-am așezat în fața cortului. Malul era înalt de vreo doi metri față de nivelul apei. Încercam să dau la pește cu patru lansete. Gică, la zece metri de mine, și-a întins și
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
pâine și, astfel, ne-am umplut momitoarele.Apa era curgătoare în acel loc și nu puteam folosi vergi[xvii] fixe cu plute, așa că tot cu lanseta cu plumbi grei și culisabili, sau cu momitoare pline cu mămăligă era indicat să pescuim aici, lucru pe care l-am și făcut. La un moment dat, Gică a prins un ciortan[xviii]de peste un kilogram și mi-l tot ridica în sus să-l văd, mândru de captura lui. Dar nici eu nu eram
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
am cântărit, avea opt kilograme. Puteam să plecăm de acum. Aventura noastră fusese încununată de succes. Da, dar succesul era doar al unuia dintre noi, așa că ne-am ambiționat să prindem și alte capturi, mai ales că ambele locuri unde pescuiam erau momite din belșug, cu tot felul de momeli, una mai mirositoare decât alta. A trecut un timp până s-au liniștit peștii și am început din nou să prindem câte un caras, sau o plătică. In pauză, am servit
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
și mai însorit. Voi mai insista și asupra faptului că cei doi soți au asigurat în două rânduri pentru toți invitații de la Câmp și personalul de acolo, câte o masă copioasă cu borș de pește și saramură (peștele a fost pescuit de Dl Florin Bordușanu, iar Dna Maria Marietta Dincov a fost cea care l-a pregătit așa cum o fac lipovenii din Delta Dunării). Și, ca și cum acest lucru nu ar fi fost îndeajuns, în două seri, prietenii noștri dragi ne-au
OSPITALITATEA POPORULUI ROMÂN – CEL BINE-CREDINCIOS DE PRETUTINDENEA de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/344629_a_345958]
-
și scot fulgii din ea. Prea puțini fulgi. Multă vorbărie. Multă sărăcie. Slabi conducători. Niciun om de stat. Pentru binele românilor, cineva se pune de-a curmezișul. Realitatea nu este o nebuloasa. Apele sunt tulburate de cei ce știu să pescuiască în ape tulburi. Coana Europa ne cere puscariabili? În cote părți? Le dam medaliați. La tot felul de olimpiade. Și de matematică. Și de fizica. Și de chimie. Și sportive. Nu cumva niște indivizi, stafidiți de interesele lor, se ascund
DUPA RAZBOI, MULTI VITEJI ... de DONA TUDOR în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358784_a_360113]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > MĂRGELUȚE DIN GÂNDURI Autor: Mariana Stoica Publicat în: Ediția nr. 2119 din 19 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Din fluviul timpului clipe-mi pescuiesc Cu clepsidra goală-n palme cerșesc Iluzii , speranțe pentru suflet tern Sau uitarea principiului demonic intern. Viața este prinsă între Extaz și Plictis Surogatul metafizic al mării pierdut în abis Ziua de azi e copie nereușită a zilei de ieri
MĂRGELUȚE DIN GÂNDURI de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/358985_a_360314]
-
scăpa. Poate Oltul când se va revărsa va mai îmbogăți balta cu pești. Îmi pare rău că în Romania nu e același nivel de trai ca în celelalte țări din Europa. În fond în acele țări peștii sunt eliberați. Se pescuiește doar din plăcere. Așa ar trebui să se întample și în Romania o altă țară din Europa. M-aș fi bucurat să eliberez peștișorii. Dar o bătrână ar avea nevoie și de acești pestișori. În gara în care la ora
GARĂ PENTRU UNUL de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359440_a_360769]
-
binișor. Cum se rărea, cum mai dădeam drumul la parâmă să schimbăm locul. La un moment dat am ieșit de pe zona cu piatră și am dat peste nisip. Nu mai prindeam nici un guvid. Am plecat iar în necunoscut. Încercasem să pescuim cu câțiva metri mai lateral când am revenit pe parâmă, dar fără rezultat în mincioguri. Stăteam tăcuți pe mare și nu se auzea decât clipocitul apei lovindu-se de copastia bărcii. Nu mai aveam curajul nici să schimbăm impresii despre
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360401_a_361730]
-
fi apărut soarele se zvânta îmbrăcămintea de pe noi și deveneam mai optimiști. Câte un cormoran se auzea fâlfâindu-și aripile pe lângă barcă. Dacă sunt cormorani înseamnă că nici malul nu-i departe. Ei nu se avântă prea mult în larg. Pescuiesc la apă mai mică de zece metri, să poată ieși într-un minut maximum la suprafață. Erau doar speranțe că nu suntem departe în larg. Dar unde? Nici sirena de ceață de la intrarea în port nu se auzea. Unde om
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360401_a_361730]
-
multă piatră și scoică. Așa ne îndreptam și spre casă. Am mai încercat în câteva locuri, dar aveam ghinion. Nu avea guvidul chef de masă, așa că am abandonat pe la ora unu pescuitul. Mai mult am rătăcit pe mare decât am pescuit. După vreo câteva ore de orbecăit pe mare în necunoscut, cu teama în suflet că ne putem rătăci spre larg îndepărtându-ne atât de mult încât să nu vedem malul chiar și la ridicarea ceții, am plecat spre Mangalia cu
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360401_a_361730]
-
În care nu mai cresc lemne Ci doar atribute votive Din care-ai să-ți faci iar motive Florale pe umeri de nuferi Și plângi când nu poți să mai suferi Eterul din ochii limpizi Ca două păstăi de guvizi Pescuiți pe înserate În două bălți ipotecate Între viață și-ntre somn Cu o aripă de domn Referință Bibliografică: Pădurea de semne / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 390, Anul II, 25 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
PĂDUREA DE SEMNE de ION UNTARU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360639_a_361968]
-
a treia aruncare cu stilul cel nou, se duce atât de departe, încât exclam fericit: - Ați văzut până unde am aruncat ? Abia când mulinez observ că ceva e în neregulă - lipsea montura. Mi-am cerut scuze băieților că nu mai pescuiesc împreună cu ei și am plecat acolo unde îmi era locul - cu o carte în mână, pe un șezlong, împreună cu doamnele. Înainte de plecare am făcut o poză de grup, cu trepiedul, ca să putem fi prezenți toți. Și cu asta, ne luăm
O ZI ÎN DELTĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360011_a_361340]
-
ale vechilor munți, având ca structură geologică, șisturi cristaline, sunt bogate în păduri care îți dau senzația că se rostogolesc în Someș. Vara, poziția geografică, îmbină soarele cu umbra, oamenii având astfel posibilitatea să se relaxeze, fie făcând drumeții, fie pescuind sau făcând baie în râul Someș. Pe partea dreaptă a cursului râului, acolo unde începe cea mai frumoasă luncă a Someșului, la imediata intrare în județul Maramureș, se găsește o cetate de piatră, databilă în secolul al XV-lea, care
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (2) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360146_a_361475]
-
varsă în Șomuzul Mare. Aceste ape sunt destul de mici fiincă unele dintre ele seacă pe timp secetos. Normal ar fi fost ca denumirea Ciofului să fie păstrată până la vărsarea în râul Șomuzul Mare, locul unde și marele prozator Mihail SADOVEANU pescuia cu destul succes. Dacă printr-un proiect hidrografic apele satului Petia ar fi cooptate și amenajate corespunzător, multe locuințe din partea joasă a satului Petia ar putea avea apă curentă în case și satul ar deveni un sat european modern. Acest
PETIA SATUL MEU NATAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 677 din 07 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359853_a_361182]
-
de Etnografie, Muzeul de Arheologie și Galeria de Artă. Au fost vizionate fotografii digitale care prezintă imagini din stațiunile menționate și recitate poezii dedicate acestor localități. Cu această ocazie elevii au învățat un cântec vechi inspirat din viața celor care pescuiau în Marea Neagră: “Un român și-un lipovean Au plecat în zori După stoluri de calcan Și cântau cu dor: Refren : Marea Neagră, mare-albastră, Și cu cerul la hotar, Du pe brațe lotca noastră, Lotca noastră de pescari. Când i-a prins
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A MĂRII NEGRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359970_a_361299]
-
se ghicea excitarea de femei tinere, mîngîiate de valurile mărunte pe pulpe, înnebunite de ideea că se scurg pe fesele lor privirile bărbaților de pe punte. Nici n-am trecut bine de sălcii și a început scandalul. Madam Jorjet, aia care pescuia broaște, spre amuzamentul copiilor, însoțită de fie-sa, studenta la drept, înarmate amîndouă cu făcălețe, îl prinseseră pe dom' colonel, care se întorcea pe două-trei cărări de la crîșmă și îl altoiau cu osîrdie, blestemîndu-l încrîncenate: Arde-te-ar focul de
de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359505_a_360834]
-
le îndeplinească în vederea calificării pentru a obține finanțare prin măsurile finanțate din FEAMPA; Ghid document prin care se informează potențialii beneficiari cu privire la condițiile și modalitatea de acordare a unui sprijin public din Fondul european pentru acvacultură și pescuit pentru fiecare acțiune din cadrul PAP 2021-2027; Indicator de realizare un indicator de măsurare a rezultatelor specifice ale intervenției; Indicator de rezultat un indicator de măsurare a efectelor intervențiilor sprijinite, în special în ceea ce privește destinatarii direcți, populația vizată
GHIDUL SOLICITANTULUI din 28 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298900]
-
agricultura si silvicultura B.9 Amenințare viitoare F02 Pescuit și recoltarea resurselor acvatice F03 Vânătoarea și colectarea animalelor sălbatice /terestre F03.02 Luare/prelevare de faună/terestră F03.02.03 capcane, otrăvire, braconaj F03.02.09 alte forme de luare/extragere faună F05 Luare ilegală/prelevare de faună marină F05.03 pescuit prin otrăvire F05.04 braconaj F05.07 altele -cu plase derivante F06 Alte activități de vânătoare, pescuit sau colectare decât cele de mai sus Detalii Braconajul ca activitate ilegală nu pare a fi prezent în zonă, dacă considerăm informațiile din fișele fondurilor
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
decât agricultura și silvicultura F02 Pescuit și recoltarea resurselor acvatice F03 Vânătoarea și colectarea animalelor sălbatice /terestre F03.02 Luare/prelevare de faună terestră F03.02.03 capcane, otrăvire, braconaj F03.02.09 alte forme de luare /extragere faună F05 Luare ilegală/prelevare de faună marină F05.03 pescuit prin otrăvire F05.04 braconaj F05.07 altele, cu plase derivante F06 Alte activități de vânătoare, pescuit sau colectare decât cele de mai sus D.1. Localizarea amenințarii viitoare[geometrie] Anexa 3 - Harta 3.21.9 D.2. Localizarea amenințarii viitoare[descriere] Braconajul ca activitate ilegală nu
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
interioare J02.15 Alte schimbări ale condițiilor hidraulice cauzate de activități umane J03.01 reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat J03.02 reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice F03.02.03 capcane, otrăvire, braconaj F03.02.09 alte forme de luare / extragere, faună F05.03 pescuit prin otrăvire F05.04 braconaj F05.07 altele, cu plase derivante F06 Alte activități de vânătoare, pescuit sau colectare decât cele de mai sus G01 Sport în aer liber și activități de petrecere a timpului liber, activități recreative H01.05 poluarea difuză a
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
vopseluri, diluanți, hidrocarburi, uleiuri etc.), blocarea căilor digestive sau blocarea animalului în diverse recipiente, materiale plastice, pungi etc. în interiorul ariei naturale protejate au fost inventariate un număr de 80 de puncte cu prezență/depozitare a deșeurilor. A.1 Presiune actuală F02.03 pescuit de agrement A.2 Detalii Pescuitul recreativ se practică în zonele care se pretează de la nivelul întregii arii protejate. Pescuitul este unul nediscriminatoriu, fiind recoltate de obicei toate exemplarele capturate, indiferent de mărime sau specie. Impactul este unul direct asupra
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
în aval, pentru toate speciile de interes comunitar, prin creșterea turbidității apei, otrăvire dacă sunt și substanțe toxice (vopseluri, diluanți, hidrocarburi, uleiuri etc), blocarea căilor digestive sau blocarea animalului în diverse recipiente, materiale plastice, pungi etc. A.1 Presiune actuală F02.03 pescuit de agrement C.1 Localizarea presiunii actuale [geometrie] Harta este prezentată în cadrul Anexei 3.21 C.2. Localizarea presiunii actuale [descriere] Suprafața acvatică a ariei protejate. C.3. Intensitatea presiunii actuale Medie (M) C.4. Detalii Pescuitul recreativ se practică în zonele care se
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Medie (M) E.5. Confidențialitate Informații publice. E.6. Detalii Presiunea distruge habitatul speciei protejate atât direct, prin eliminarea vegetației, cât și indirect, prin expunerea malurilor la eroziune. Cod Parametru Descriere A.1. Presiune actuală F02.03 pescuit de agrement E.1. Specia Lutra lutra E.2. Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta este prezentată în cadrul Anexei 3.23 E.3. Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Presiunea se manifestă în zonele de mal
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Medie (M) E.5. Confidențialitate Informații publice. E.6. Detalii Presiunea distruge habitatul speciei protejate atât direct, prin eliminarea vegetației, cât și indirect, prin expunerea malurilor la eroziune. Cod Parametru Descriere A.1. Presiune actuală F02.03 pescuit de agrement E.1. Specia Castor fiber E.2. Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [geometrie] Harta este prezentată în cadrul Anexei 3.23 E.3. Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei [descriere] Presiunea se manifestă în zonele de mal
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]