712 matches
-
e o idee așa de bună. Deja datorează Magazinului de Modă pentru Doamne 152 de rupii și optezci de paisa. O dată, când domnișoara Jyotsna fusese convocată în biroul lui D.P.S., Sampath avusese ocazia să examineze conținutul poșetei sale: rujul și pieptenele, batista brodată, chitanțele și acele de siguranță, caramelele și tabletele de medicamente homeopate... Domnișoara Jyotsna duse mâna tremurândă la gură. Sângele îi îmbujoră fața. Păstrase strict secretă datoria ei de la magazinul de sariuri. Ce mai știa Sampath despre ea? Auzise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
că, în momentul acela, nici el nu știa exact ce să facă. Ar fi trebuit să fie precaut. Ar fi trebuit să înăbușe problema în fașă. Dar cum? Când se plictisiră de bucătărie, se apucară să facă ziarele ferfeniță; șterpeliră pieptenele lui Ammaji și-l înfipseră sus într-o creangă, rupseră spițele de la umbrela lui Sampath, lăsând-o stricată și plină de găuri. Traseră jos rufele de pe tufele de lantana, unde fuseseră lăsate la uscat. Pinky scutură o creangă înfrunzită strigând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
Pinky bântuia în jurul casei lui cu vreun semn de afecțiune în buzunar și Hungry Hop aștepta la fereastra de la baie. Pe măsură ce zilele treceau, reușiră să schimbe între ei tot soiul de sticle, caramele, dulciuri, batiste și pijamale. De asemenea, un pieptene, o periuță de dinți, un bețișor de urechi, o bucată de săpun, o rodie, niște fotografii și un prosop. Surorile și mătușile lui Hungry Hop, care ajunseseră acum să bată regulat cu pumnii în ușa băii, strigând „Ce faci acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
ale Controlului, îi readuceau întotdeauna la viață. Îngenunche lângă cel mai înalt dintre cele două cadavre și începu să-l scotocească prin buzunare. Găsi o legătură de chei, un carnet mic și un pix, un portofel conținând doar bani, un pieptene și o batistă. Marin vârî carnetul în buzunar; tocmai se pregătea să îl controleze și pe celălalt când se deschise ușa. Sări în picioare, cu neutralizatorul pregătit, dar era doar corpul de gardă: șase soldați și un ofițer. OFIȚERUL ARUNCĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
de aur, pe care obișnuia să-i pescuiască Încet cu lingura când era mic. În fiecare vineri maică-sa Îl aștepta la poarta școlii la amiază, cu coada ei blondă Încadrându-i capul ca o coroană și un fel de pieptene maro, făcut din carapace de broască țestoasă, Înfipt În șuvițele aurii de pe ceafă. Mergeau Împreună după cumpărături de ultim moment În piața Mahane Yehuda, el cu ghiozdanul În spate și ea cu sacoșa În mână, iar pe unul din degetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
să mai stea puțin, numai ea cu el. Zach și-a întins picioarele lungi și-a închis ochii. O mușcătură rea i se umfla deasupra tâmplei, iar pe obraz avea o tăietură. Părul roșu era ciufulit și încâlcit - un simplu pieptene n-ar fi putut să rezolve situația - dar Jina a văzut ceea ce probabil că Zach vrusese să vadă, ceea ce-i spusese de la început: atât timp cât priveliștea e frumoasă, omul de lângă tine arată perfect. Am pierdut foarte mult timp, a spus el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
Eminescu înălța timid privirea spre lumile pierdute în haos. Rafila Radu mângâie universul ca o stăpână binevoitoare: „mângâi universul / ca pe coama unui cal“. Poeta are un fel de metafizică de poșetă. O extrage din când în când dintre un pieptene și un creion dermatograf și o folosește fără complexe, pentru a-și compune o expresie de femeie cosmică. Acest mod prozaic-dezinvolt de a realiza cosmicitatea, această familiaritate cu mari simboluri ale poeziei universale nu sunt de bun-gust. Inadecvarea strică totul
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
pământ, o groapă la adă post de soare și de ploaie, atât de bine fățuită, Încât părea să fie săpată de mâna omului. — Ia te uită, a spus Neng, arătând spre un mic teanc de obiecte. A ridicat un mic pieptene de plastic roz și l-a trecut prin părul ei țepos. L-am găsit pe drum, parcă mă aștepta pe mine să l culeg de pe jos. Dar asta-i hoție, a zis Adam, repetând ce-i spusese Karl cândva. — Nu
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
la cap, alții la picioare. Ți-atn spus! Formula cea nouă! și râse, râsul ei sonor dar fără veselie. Mini fu jignită. - Nu s-a schimbat Mika-Le! zise apoi. - Nu! Drept concesie civilizației europene și-a mai domolit stuful cu un pieptene și dă cu pudră Rachel de proastă calitate. Mini își închipui peste tenul sarbăd al lui Mika-Le praful acelui ciment gălbui; linia pătrată a frunței, pe care pieptenele o dezgolea din vîlvoiui negru al părului, și ochii de chihlimbar mat
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Nu! Drept concesie civilizației europene și-a mai domolit stuful cu un pieptene și dă cu pudră Rachel de proastă calitate. Mini își închipui peste tenul sarbăd al lui Mika-Le praful acelui ciment gălbui; linia pătrată a frunței, pe care pieptenele o dezgolea din vîlvoiui negru al părului, și ochii de chihlimbar mat, liberi ca locul suspect dezvelit din adăpostul stuhului. . . Văzu apoi pe aceeași Mika-Le cu pălăria pe spate și pardesiul cenușiu, dar șterse din minte aspectele variabile și o
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Nu departe, pe un scăunel de atelier, fuma cu aere familiare Adolf Bunescu. în alt colț, rezemată de o pânză, sta Mika-Le în chip de icoană. Mini o putuse vedea modernizată. Cu părul ei negru mai tras în sus de piepteni, acoperind numai urechile cu două stufuri crețe, cu o rochie dreaptă de mătase gris, care era robe-chemise a modei curente, dar pe corpul lemnos putea fi o hlamă rigidă; și, în orice fel, era o îmbrăcăminte stângace. Pretenția la cochetărie
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
era o clădire octogonală ridicată în cartierul nostru la intersecția dintre Smaragdstraat și Diamantstraat. Vizitele noastre se numărau printre puținele ritualuri îndeplinite neabătut din existența noastră de altfel austeră. În fiecare sîmbătă, către sfîrșitul după-amiezii, mama lua trei prosoape, un pieptene și două jumătăți din același săpun sfărîmicios și le punea într-o sacoșă de rafie. Tatăl meu și cu mine, îmbrăcați și cu fularele la gît, așteptam deja în hol și deschideam ușa de îndată ce ea ni se alătura. Spațiul pînă
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
de-un ceas, se lăsau să uite de sine în scrânciob, călușei și lanțuri, puse în mișcare de cai. Sau se înghesuiau în barăcile de tras la țintă, unde li se promitea că se pot pricopsi cu o călimară, un pieptene de celuloid, un toc de ochelari, un pitic de ghips sau alte obiecte de care, de altfel, nimeni nu avea nici o nevoie. Era momentul potrivit să-și deschidă Coradino panarama, relansând vârtejul iarmarocului, făcând din nou mulțimea să se agite
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
găsiseră jucăriile de când erau mici, alții își căutau pantofii norocoși, magnetofoanele cu muzică de acum douăzeci de ani sau blugii cu talie înaltă. — Uite un stilou cu peniță. — Și un fier de călcat cu cărbuni. — Ăsta trebuie să fie un pieptene de fildeș. — Și un disc de vinil. Întreg orașul venise alături de tine la râu, toți aveau câte ceva de recuperat. Nu îndrăzneau să ducă vechiturile înapoi acasă, dar nici să le lase acolo. Fiecare le strânsese pe cele personale sau ale
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
podea, începuse să se înnegrească, ba chiar, pe alocuri, să plesnească parcă pe sub fâșia de plastic cu care era acoperită, iar eu, privindu-l pe Iason, care găsise că ar fi momentul cel mai potrivit să se pieptene cu un pieptene de os, mic, gălbui, simțeam cum crește în mine dorința de a-i crăpa capul cu barda, când Petru, cuminte și palid, a spus : „Firește, domnul Sima s-a grăbit să încuviințeze plecarea voastră, Iason se piaptănă, Zenobia s-a
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
pornit încetișor spre casă. * Inventariind obiectele folosite de cititori ca semne de carte și uitate printre filele volumelor bibliotecii la care lucrează, bibliotecarul francez Louis Périn a notat, în afara cărților poștale, a ilustratelor sau a scrisorilor, cravate, șireturi de pantofi, piepteni, scobitori, frunze de pătrunjel, coji de cașcaval, oase de pește, șorici de slănină și un testament încă neexecutat. 6. Pe bulevard erau prea multe zgomote, mașini, trăsuri, tramvaie, oameni agitați... M-am abătut pe străzi tăcute, lăturalnice. După senina hoinăreală
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
cruci, cutii traforate. Arta lor e în afara aprecierii. Din lemn, cartoane, fiare, miez de pâine mestecat în gură. Din tot ce pare inofensiv. Păr. Din inutil. Manualitate. Mâna pune mâna pe pâinea tăvălită în salivă. Mâna împletește părul adunat pe pieptene zeci de zile. Spre a pierde timpul. Spre a câștiga bani. Spre a primi aprecierile vreunui șef sau pentru vreun protocol al directorilor. Obiecte bune să fie gata de Crăciun, de Paște, de vreo zi a iubitei. Semn că tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
îi mai dădea un jet-două și se topeau cățeii ăia de plumb, după aia, cu-o cârpă, trăgea de el. Era avansat. Când spărgeam locuințe, aveam pontoarcă, cum îi spunem noi. Din arcul de la ceas, se face un fel de pieptene din arcul de la ceas. Se fac șase dinți, cât are butucul, și cheia se taie jumate, așa. Se taie partea cu zimții, se bagă dinții unul câte unul la pieptene și-mpinge cățeii în jos. Când ați băgat jumatea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
noi. Din arcul de la ceas, se face un fel de pieptene din arcul de la ceas. Se fac șase dinți, cât are butucul, și cheia se taie jumate, așa. Se taie partea cu zimții, se bagă dinții unul câte unul la pieptene și-mpinge cățeii în jos. Când ați băgat jumatea de cheie și-ați apăsat în jos, s-au dus toți cățeii în jos. Nu mai ține cont că sunt doi-trei, unul mai mic, unul mai mare, cum e la cheie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
-mi sap scorbură în memorie. Doamne, în cât confort o să-mi mustească conștiința? Necheza locomotiva ca o iapă în călduri, își lingea chipul în oglindă. O valiză de carton, câteva schimburi, caiete, cărți, o fotografie dosită sub plușul oglinzii, un pieptene, 4 săpunuri "Cheia", 200 de lei (bani în monede a câte 5), Psaltirea, o bucată de mălai coaptă în rolă, 10 ouă fierte. Valiza din carton, cu mânerul dintr-o curea, de la bunicul. La Sibiu, în calea Poplăcii sângele începea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
că, în momentul acela, nici el nu știa exact ce să facă. Ar fi trebuit să fie precaut. Ar fi trebuit să înăbușe problema în fașă. Dar cum? Când se plictisiră de bucătărie, se apucară să facă ziarele ferfeniță; șterpeliră pieptenele lui Ammaji și-l înfipseră sus într-o creangă, rupseră spițele de la umbrela lui Sampath, lăsând-o stricată și plină de găuri. Traseră jos rufele de pe tufele de lantana, unde fuseseră lăsate la uscat. Pinky scutură o creangă înfrunzită strigând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
Pinky bântuia în jurul casei lui cu vreun semn de afecțiune în buzunar și Hungry Hop aștepta la fereastra de la baie. Pe măsură ce zilele treceau, reușiră să schimbe între ei tot soiul de sticle, caramele, dulciuri, batiste și pijamale. De asemenea, un pieptene, o periuță de dinți, un bețișor de urechi, o bucată de săpun, o rodie, niște fotografii și un prosop. Surorile și mătușile lui Hungry Hop, care ajunseseră acum să bată regulat cu pumnii în ușa băii, strigând „Ce faci acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
Înțelegem prin punct de plecare, adică, În accepțiunea care ne interesează aici, locul de unde a venit. O să se obiecteze de asemenea, deși cu mai puțină pretenție speculativă, că, după ce mii de agenți ai poliției căutaseră moartea săptămâni Întregi, trecând prin pieptenele des Întreaga țară, casă cu casă, ca și cum ar fi fost vorba de un păduche Încăpățânat și priceput la fente, și n-o văzuseră, nici n-o mirosiseră, este evident că dacă până În momentul În care ne aflăm nu ne-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
-ai vrea să fie? DĂNILĂ: Tare bine! (strigă spre casă) Ei, măi gloată, stați pe loc. Numai suflecați-vă și scuipați în palmă, că vă dau de treabă. Tu, Smarandă, fugi în podul șurii și adă blăstămurile părințești ragila și pieptenii de tras câlți. Că de mult nu le-am mai folosit. Eu intru înăuntru cu oaspetele ista ales. Cată de adă degrabă ce-am spus. Hai, Codârlic, să te blastăm, cum ziceam. (Smaranda iese, cei doi intră în casă. Gălăgie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Dănilă iese în prag.) Venit-ai, Smarandă? SMARANDA (vine cu cele cerute): Gata-s. DĂNILĂ: Bun. Dă-le-ncoace. (reintră cu uneltele. Din casă) Puneți mâna, dragii tatei, pe jupânul ista și începeți a-l blastama cu ragila și cu pieptenii de tras câlți cum îți ști voi mai bine, așa ca să-i placă și dumnisale. Cu nădejde, ați priceput? (larmă mare în casă, chiote, se aud strigătele înspăimântate ale lui Codârlic și vocea lui Dănilă care-i îndeamnă pe copii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]