933 matches
-
ani. * Țara cu cele mai frecvente cutremure este Japonia. * Confirmând Potopul menționat în Biblie, oamenii de știință au ajuns la concluzia că unul din cele mai puternice cutremure, numit Potopul cel Mare, a avut epicentrul în partea superioară a Golfului Piersic și în partea inferioară a Mesopotamiei. Cutremurul a avut faze de paroxism, în care răvășirea pământului a fost așa de puternică, încât “toate apele adâncurilor au fost deschise... inundând totul în jur”, exact așa cum se precizează în Biblie. Tot datorită
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
în 2001 este rezistent la lupoaie. CAP. VI. BOLILE TUTUNULUI ȘI HAMEIULUI 6.1. Bolile tutunului Viroze 6.1.1. Pătarea inelară a tutunului Tobacco ringspot virus Virusul studiat încă din 1927, produce boli grave la tutun, cartof, soia, castraveți, piersic, vița de vie, mușcate, lalele și alte plante. Boala este răspândită în toată America, Australia, Anglia, Franța și Germania, în toate țările mari cultivatoare de tutun. Simptome. Frunzele plantelor virotice prezintă decolorări inelare, liniare sau sub formă de benzi, urmate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
prezintă pete de decolorare și are tendința de a se deforma. Transmitere-răspândire. Virusul are un cerc larg de plante gazdă producând pătări inelare la tomate, sfeclă, fasole, salată, zmeur, căpșun, îngălbenirea nervurilor țelinei, boala "buchet" la cartof, piticirea lăstarilor la piersic și mozaicul salcâmului.Virusul atacă specii de la peste 55 genuri de plante. În natură, transmiterea virusului este asigurată de nematozi. Transmiterea prin sămânță are loc în procent de 10-100 % la peste 20 de specii de plante. Prevenire și combatere. Solul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Boala a fost observată și descrisă prima dată în Bulgaria de către Christoff, în anul 1938. În țara noastră, această viroză a fost identificată pe pomii bătrâni din Transilvania, în anul 1962, de către E. Docea. Virusul poate infecta mărul, părul, gutuiul, piersicul, caisul, prunul, cireșul și vișinul, precum și unele specii ornamentale de măr, păr și prun. Simptome. Acestea prezintă variații mari în funcție atât de climă cât și de soiul atacat, apărând din primăvară până în toamnă, putând fi însă foarte bine observate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
agrotehnică pomicolă protejează pomii de atac. 9.1.18. Putregaiul amar al fructelor Glomerella cingulata Boala a fost descrisă în Europa în anul 1829. În anul 1856, în Anglia, a produs pagube importante, deoarece ciuperca atacă fructele de măr, păr, piersic, viță de vie și alte plante. Simptome. Atacul se manifestă în livadă, pe fructele care au atins mărimea caracteristică soiului, prin apariția unor pete brunii, circulare de câțiva centimetri în diametru. Deseori țesuturile parazitate prezintă o ușoară adâncire, iar la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Monilioza sau putregaiul brun și mumifierea fructelor Monilinia fructigena Această boală este cunoscută de foarte multă vreme în toată lumea și produce pagube foarte mari în livezi și depozite. Se întâlnește pe măr, păr, gutui și mai puțin pe moșmon și piersic. Atacă sporadic un număr mare de specii lemnoase ce aparțin la diferite familii botanice (E. Rădulescu și col., 1972, Gh. Lefter și N. Minoiu, 1990). Simptome. Ciuperca parazitează ramurile, florile și fructele în diferite faze de dezvoltare. Primăvara, în timpul înfloritului
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
au arătat că vărsatul prunelor este mult răspândit, atât în pepiniere cât și în livezi, în multe județe din Moldova, Muntenia, Oltenia și Transilvania (Al. Lazăr și col., 1974). În afară de prun, virusul mai atacă și alți pomi fructiferi printre care piersicul, caisul, zarzărul și corcodușul. Simptome. Atacul se manifestă pe frunzele și pe fructele de prun. Pe frunzele complet dezvoltate, se formează pete de culoare verde-deschis sau gălbui, de formă circulară sau semilunară, răspândite pe întreaga suprafață. Simptomele pot apare vizibile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
1931 de unde s-a răspândit aproape în toată lumea. E.F. Smith descrie boala în anul 1902. La noi în țară, Elena Bucur și col. (1960) au studiat această bacterioză care este destul de răspândită. Boala poate fi întâlnită pe prun, cais, zarzăr, piersic, corcoduș și migdal. I. Lazăr (1964) a semnalat-o pe cais și prun, iar V. Severin (1985) o semnalează și pe vișin și mirobolan. Simptome. Boala se manifestă pe frunze, fructe și pe lăstarii nelignificați, semănând uneori cu arsurile produse
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cad, iar frunza apare ciuruită. Un atac puternic determină căderea frunzelor în masă, în special în verile ploioase urmate de perioade uscate. Deseori, mugurii afectați se umflă și apoi se veștejesc, iar ramurile se usucă în timpul verii. Pe fructele de piersic, cais și cireș, petele sunt circulare, de 1 mm în diametru, de culoare roșiatică, cu tendință de a deveni brunii și cu aspect umed. Lichidul care apare la suprafața petelor, are o culoare ușor gălbuie. Atacul timpuriu pe fructele tinere
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Orthocid super 60 PU-0,35%. ATENTIE: alternați produsele diferitelor grupe! 9.3.6. Monilioza sau putregaiul brun și mumifierea fructelor Monilinia laxa Boala se întâlnește frecvent pe pomii sâmburoși, fiind păgubitoare la prun, cireș, vișin, cais și mai puțin la piersic. Simptome. Atacul se manifestă pe ramuri, frunze, flori și fructe. Spre deosebire de monilioza speciilor semințoase, monilioza sâmburoaselor ia un caracter foarte grav în primăverile reci și ploioase, când ramurile cu frunze și flori se veștejesc în număr mare. Frunzele atacate atârnă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mare. Frunzele atacate atârnă fără a cădea, florile se brunifică și se usucă, iar ramurile veștejite se îndoaie în formă de cârlig. Acest aspect parazitar mai este denumit și "boala stindardului" sau "arsura moniliană", foarte frecventă la cireș, vișin, cais, piersic și migdal și corespunde cu "monilioza din anul precedent" întâlnită la pomii semințoși. Fructele tinere sunt, de asemenea, parazitate; acestea se zbârcesc, se brunifică și cad masiv. Pe fructele ajunse la maturitate, atacul ciupercii determină o putrezire a pulpei și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Tratamentele chimice vor fi aplicate sâmburoaselor pentru a combate fie arsura moniliană din primăvară, fie putregaiul fructelor astfel: în timpul repausului vegetativ, toate speciile sâmburoase vor fi stropite cu sulfat de cupru 2-3 %; în primăvară, în vederea combaterii arsurii moniliene, vișinul, caisul, piersicul și migdalul vor fi stropiți cu zeamă bordoleză 5% (tratament prefloral), Zineb sau Captan în concentrație 0,3 %; în timpul verii, pentru prevenirea atacului de putregai al fructelor, pomii vor fi stropiți ori de câte ori este nevoie cu aceleași substanțe din grupele: Gr.
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
8 l/ha),Chorus 75 WG -0,02%(0,2 kg/ha) ATENTIE: alternați produsele diferitelor grupe! 9.3.7. Rugina frunzelor de prunTranzschelia pruni spinosae Această boală poate fi întâlnită deseori pe prun, porumbar și mai rar pe cais, piersic și migdal. Atacurile repetate duc la epuizarea pomilor și la apariția rodirii la 2 ani. Simptome. Atacul ciupercii poate avea loc în vară, când este foarte periculos, sau mai spre sfârșitul acestui anotimp, când pagubele sunt mai mici. Pe partea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
spori au un aspect prăfos și sunt dispuse în mod neregulat. Un atac puternic duce la pierderea frunzelor înainte de vreme, la obținerea unor recolte mici și de calitate inferioară, cât și la reducerea rezistenței la ger a pomilor sâmburoși (cais, piersic, migdal) (fig. 162). Transmitere-răspândire. Sporii ce vin de pe planta gazdă intermediară (Anemone picorul cocoșului) produc infecții pe frunzele de prun, iar după 50-70 de zile, apar grupuri de spori de vară. Aceștea răspândesc masiv boala pe alți pomi în timpul lunilor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în vedere să nu se găsească porumbar în vecinătate. Prin lucrările solului se distrug și plantele de Anemone pe care ciuperca parcurge o parte din ciclul ei de viață. Se recomandă tratamente chimice cu Mancozeb 800,2 %. 9.4. Bolile piersicului și migdalului Viroze 9.4.1. Mozaicul în formă de benzi al piersicului Plum line pattern virus Această boală a fost semnalată și descrisă în S.U.A. În prezent este răspândită în toate țările europene. În țara noastră, mozaicul în benzi
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
distrug și plantele de Anemone pe care ciuperca parcurge o parte din ciclul ei de viață. Se recomandă tratamente chimice cu Mancozeb 800,2 %. 9.4. Bolile piersicului și migdalului Viroze 9.4.1. Mozaicul în formă de benzi al piersicului Plum line pattern virus Această boală a fost semnalată și descrisă în S.U.A. În prezent este răspândită în toate țările europene. În țara noastră, mozaicul în benzi a fost observat de către E. Docea în anul 1959, pe piersic. Virusul infectează
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
benzi al piersicului Plum line pattern virus Această boală a fost semnalată și descrisă în S.U.A. În prezent este răspândită în toate țările europene. În țara noastră, mozaicul în benzi a fost observat de către E. Docea în anul 1959, pe piersic. Virusul infectează piersicul, zarzărul, caisul, prunul, corcodușul, migdalul, mahalebul, vișinul. Simptome. În general, simptomele sunt asemănătoare la toate speciile și soiurile infectate, variind în anumite limite (fig. 163). Pe frunze apar pete galbene-verzui, variate ca mărime, în formă de linii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Plum line pattern virus Această boală a fost semnalată și descrisă în S.U.A. În prezent este răspândită în toate țările europene. În țara noastră, mozaicul în benzi a fost observat de către E. Docea în anul 1959, pe piersic. Virusul infectează piersicul, zarzărul, caisul, prunul, corcodușul, migdalul, mahalebul, vișinul. Simptome. În general, simptomele sunt asemănătoare la toate speciile și soiurile infectate, variind în anumite limite (fig. 163). Pe frunze apar pete galbene-verzui, variate ca mărime, în formă de linii, benzi, semilune, dispuse
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
semilune, dispuse neregulat pe suprafața acestora. Caracteristice sunt petele alungite care urmăresc atât nervura principală, cât și cele secundare, formând un fel de benzi ondulate. Pe prunul japonez, aceste benzi au un contur asemănător frunzelor de stejar, fiind extrem de caraceristice. Piersicul are mult de suferit de pe urma acestei boli în sensul reducerii rezistenței la ger în timpul iernii. Prevenire și combatere. Pentru a se produce material săditor sănătos, se va da toată atenția alegerii plantelor mamă "libere" de viroze. În vederea depistării și înlăturării
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
acțiune variază mult în funcție de tulpinile acestora, de planta gazdă cât și de condițiile de mediu. Această boală este foarte răspândită în America de Nord cât și în țările din vestul Europei. În țara noastră boala este frecventă în pepiniere și livezi . Simptome. Piersicul prezintă simptome relativ puternice pe frunze; ele constau în apariția de pete de decolorare circulare, de culoare gălbuie cât și de inele, precis conturate, în dreptul cărora frunza capătă cu timpul o nuanță închisă, datorită necrozării țesuturilor. Petele pot fi izolate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
prezintă frunze cu simptome de atac, pentru ca, într-un an sau doi, întregul pom să fie infectat. De obicei, simptomele sunt mai clare în primul an după infecție pentru ca, în anii următori acestea să fie foarte mult mascate. În general, piersicul are de suferit mult de pe urma acestei boli virotice întrucât, lăstarii atacați sunt debilitați și degeră în timpul iernii. Fructele sunt mici, de calitate inferioară, fade, cu un conținut redus de zahăr (fig. 164). Transmitere-răspândire. Virusurile se transmit prin altoire, prin polen
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de calitate inferioară, fade, cu un conținut redus de zahăr (fig. 164). Transmitere-răspândire. Virusurile se transmit prin altoire, prin polen și sămânță. În pepiniere este posibilă transmiterea prin rădăcini și nematozi. Prevenire și combatere. Se recomandă recoltarea de altoi de la piersicul care nu prezintă simptome . Înființarea de plantații-mamă sănătoase pentru producerea de altoi și folosirea termoterapiei pentru însănătoșirea clonelor valoroase (37-38șC timp de 23 săptămâni), asigură sănătatea noilor plantații în primii ani de producție. 9.4.3. Vărsatul piersicului Plumpox virus
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
altoi de la piersicul care nu prezintă simptome . Înființarea de plantații-mamă sănătoase pentru producerea de altoi și folosirea termoterapiei pentru însănătoșirea clonelor valoroase (37-38șC timp de 23 săptămâni), asigură sănătatea noilor plantații în primii ani de producție. 9.4.3. Vărsatul piersicului Plumpox virus Boala este mai puțin răspândită decât la prun. Se manifestă pe frunze, prin apariția unor îngălbeniri de-a lungul nervurilor principale și secundare cât și în spațiile dintre acestea. Simptomele sunt evidente în pepiniere sau plantații de piersic
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
piersicului Plumpox virus Boala este mai puțin răspândită decât la prun. Se manifestă pe frunze, prin apariția unor îngălbeniri de-a lungul nervurilor principale și secundare cât și în spațiile dintre acestea. Simptomele sunt evidente în pepiniere sau plantații de piersic, îndeosebi, în lunile mai și iunie, după care boala este mascată de temperaturile mai ridicate din vară. Bacterioze 9.4.4. Cancerul bacterian-Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens Cancerul, datorită aspectului său caracteristic, este cunoscut din cele mai vechi timpuri, dar abia
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sintetice. În România, prima semnalare a cancerului a fost făcută de Tr. Săvulescu în 1928 pe rădăcini de meri tineri de la Curtea de Argeș. Importanța economică a cancerului, mult timp este deosebită, în funcție de plantă, soi și condițiile pedo climatice. Dintre pomii fructiferi, piersicul și migdalul sunt sensibili, în unele zone plantațiile fiind compromise. Simptome. La pomii fructiferi, îndeosebi în pepiniere, pe rădăcini și la baza tulpinii, se dezvoltă tumori, la început albicioase, moi, cât un bob de mazăre, iar mai târziu brune și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]