929 matches
-
Dragoș Vitencu, supleanți: Gh. Todoran și Ion Cârdei. 2.Președinte: Dr. Maximilian Hacman; vicepreședinte: Constantin Loghin și dr. Orest Bucevschi. Membrii: Cornel Tarnovschi, dr. I. Câmpan, Claudiu Usatiuc, Dragoș Vitencu, Marian Pavel Șesan, dr.Octavian Scarlat, Traian Brăileanu, dr. Slega Piersic, Filaret Doboș și Vasile Olinici”... * Ceva și din creația: Dragoș Vitencu; „...Dar când se lasă noaptea, citești ca vracii-n stele Și simți cum vin spre tine iar vremuri dintr-acele Când codri nasc din sânge, așa cum la Cosmin... Atunci
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
soc sau rădăcini de păpădie (câte 20 g se macerează timp de 10 zile În 100 ml alcool 400); se consumă 2-4 linguri, amestecate cu 2-4 linguri de miere sau sirop natural, dimineața pe stomacul gol; *sirop din flori de piersic (10 g se macerează Într-un litru de apă timp de 12 ore, se fierbe puțin, se strecoară și se adaugă zahăr În cantitate egală); se beau câte 1-2 lingurițe pe zi de către copii și bătrâni; *uleiul de ricin se
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
20-30 minute Înainte de mesele principale, În cure de 2-3 săptămâni pe lună. Amestecurile de specii sunt preparate sub formă de infuzii, decocturi, macerate, tincturi, vinuri medicinale, uleiuri eterice și pulberi laxative În care intră următoarele specii: *flori de soc, nalbă, piersic, porumbar, salcâm, măceș, mac roșu; *frunze de salvie, volbură, frasin, patlagină și roiniță; *rădăcini de cicoare, lemn dulce, obligeană, nalbă, pir; *semințe de in, mărar, fenicul, anason, chimion; *coajă de portocale. În literatura de specialitate sunt recomandate 3 amestecuri de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
foarte bine iar după spălare se calcă cu fierul cât mai fierbinte, pentru a preveni răspândirea oxiurilor. În oxiuraza cu dureri de stomac se vor aplica comprese pe abdomen cu decoct din pelin, cataplasme calde cu frunze și flori de piersic și clisme cu apă sărată, oțet, bicarbonat de sodiu (2-4 %), usturoi pisat sau infuzie de pelin. 4. TRICHINOZA Este o afecțiune parazitară foarte gravă provocată de Trichinella spiralis, un nematod filiform, lung de 1,5 mm (mascul) și 3-4 mm
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
la vindecarea completă. Bune rezultate dă și uleiul de alune luat dimineața, câte o linguriță, timp de 15 zile. Extern se aplică, pe abdomen, cataplasme cu frunze de pelin fierte În apă sau cataplasme cu flori și frunze proaspete de piersic. Regimul alimentar Tratamentul teniazei include un regim de cruțare timp de câteva zile În care se va renunța la carne. Ulterior, necesită mărirea consumului de hrean, morcovi (câte 60 g suc băut dimineața timp de 3 săptămâni), ceapă, usturoi, varză
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
XIX-lea, devenind, până la urmă, singurul păstrător al identității românești. Nu din întâmplare, haiducii români au căpătat viață de celuloid prin contribuția "sex-simbolurilor" masculine ale României ultimului sfert de secol XX, ca Adrian Pintea (Iancu Jianu) și mai ales Florin Piersic (Pintea Haiducul, seria Haiducii și seria Mărgelatu, veritabil exemplu de "western" românesc). Haiducul era, obligatoriu, și un bărbat frumos, esență a vigorii naționale (aviz domnițelor din casele nobiliare europene?). Aceleași mesaje, tehnici și teme sunt promovate prin urmare prin toate
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
ca barieră lignificată, este de găsit mai ales la speciile de cereale, care rezistă mai bine la atacul de Blumeria graminis. Pe frunze tinere, active ale sâmburoaselor, pot să se producă straturi de abscizie ca în cazul unor plante de piersic infectate cu Xanthomonas campestris pv. pruni și Stigmina carpophyla. Un strat de abcizie constă dintr-un spațiu gol între două straturi circulare de celule care înconjură leziunea foliară. După infecție, lamela mediană a acestor două straturi de celule este dizolvată
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
poate influența planta, agentul patogen sau cuplul plantă gazdă-parazit. Temperatura aerului sub nivelul normal, face ca unele soiuri de cartof să manifeste sensibilitate la atacul ciupercii Phytophthora infestans. Temperatura aerului scăzută din timpul primăverii, însoțită de precipitații abundente, micșorează rezistența piersicului, a cireșului, vișinului și caisului la atacul ciupercilor Taphrina deformans și Monilinia laxa. Modificări inverse pot apărea de exemplu în cazul grâului, a cărei rezistență crește la atacul ciupercii Puccinia graminis, când temperatura înregistrează valori sub normal. Umiditatea relativă a
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
3 %) · Manebul are efect împotriva manelor, a pătărilor frunzelor la legume, putregaiului cenușiu și este component al produselor Curzate Man, Curzate CuMan, Labilite 70 WP. · Ziramul este un fungicid de contact eficace în combaterea manelor, pătărilor foliare, bășicarea frunzelor de piersic. Este întâlnit sub formă de Ziram 90 WP (pentru rapănul mărului, mana tomatelor), Cuprozir 50 PU (rapăn la măr, boli foliare la speciile sâmburoase). B. Derivați ai acidului carbamic și benzimidazoli. Fungicidele din această grupă sunt cunoscute ca având o
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
se utilizează din ce în ce mai puțin, pe motivul că ar fi cancerigene. · Clorotalonilul este substanța activă a produselor Bravo 500 SC (500 g/l) și Bravo 75 WP, care combat patogenii ce produc boli foliare la grâu, la tomate, monilioza la prun, piersic, mana și putregaiul cenușiu la vița de vie. · Dinocapul este un derivat al fenolului cu efect fungicid pentru ciupercile ce produc făinări, dar și cu efect acaricid. Produsul utilizat este Karathane LC (350 g/l). D. Dicarboximidele sunt produse foarte
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
cu eficiență mare în combaterea bolilor foliare la cereale, pomi fructiferi, legume și vița de vie. Prin amestecul principiilor toxice, s-a urmărit mărirea spectrului de acțiune (rapăn+făinare la măr, mană +făinare la vița de vie, făinare+bășicare la piersic) și acestea vor fi în viitor utilizate preferențial. · Imazalilul se caracterizează printr-o acțiune sistemică cu circulație acroși bazopetală în plantă. Este foarte eficient în tratarea cariopselor de orz împotriva ciupercii Pyrenophora graminea (Baytan Univ. Benit Univ. Vitavax 201). · Proclorazul
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
versurile lor am compus muzica pe care o cânt și azi pe scenă, cu aceeași plăcere. Pe unde și cu cine ai mai cântat? Am întreprins turnee prin toată țara, alături de actori și interpreți cu nume sonore: Dem Rădulescu, Florin Piersic, Mihai Fotino, Angela Similea, Dan Spătaru, Corina Chiriac, Angela Ciochină, Mircea Baniciu, Mihaela Runceanu, Ștefan Hrușcă, Vasile Șeicaru, Victor Socaciu etc. O mențiune specială aș vrea să fac pentru frumoasa și lunga colaborare cu grupul Savoy și Marian Nistor. N-
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
pe podoabe din luciurile toate/ Și dacă vrei, târâș ori prin opriri șirete,/ De dânsul să te-apropii, să-i umbli prin secrete,/ Degeaba: că deodată te-ai și trezit afară/ Într-o fără de veste țâșnită primăvară,/ Cu flori de piersic, ude și meștere-n stropit/ Lumina cu miresme din nopți fără sfârșit" (în Leonid Dimov, Carte de vise, Editura Eminescu, București, 1991, p. 236). 29 Leonid Dimov, "Argument" la Spectacol, Editura Cartea Românească, București, 1979, p. 3. 30 Ibidem, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în 2001 este rezistent la lupoaie. CAP. VI. BOLILE TUTUNULUI ȘI HAMEIULUI 6.1. Bolile tutunului Viroze 6.1.1. Pătarea inelară a tutunului Tobacco ringspot virus Virusul studiat încă din 1927, produce boli grave la tutun, cartof, soia, castraveți, piersic, vița de vie, mușcate, lalele și alte plante. Boala este răspândită în toată America, Australia, Anglia, Franța și Germania, în toate țările mari cultivatoare de tutun. Simptome. Frunzele plantelor virotice prezintă decolorări inelare, liniare sau sub formă de benzi, urmate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
prezintă pete de decolorare și are tendința de a se deforma. Transmitere-răspândire. Virusul are un cerc larg de plante gazdă producând pătări inelare la tomate, sfeclă, fasole, salată, zmeur, căpșun, îngălbenirea nervurilor țelinei, boala "buchet" la cartof, piticirea lăstarilor la piersic și mozaicul salcâmului.Virusul atacă specii de la peste 55 genuri de plante. În natură, transmiterea virusului este asigurată de nematozi. Transmiterea prin sămânță are loc în procent de 10-100 % la peste 20 de specii de plante. Prevenire și combatere. Solul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Boala a fost observată și descrisă prima dată în Bulgaria de către Christoff, în anul 1938. În țara noastră, această viroză a fost identificată pe pomii bătrâni din Transilvania, în anul 1962, de către E. Docea. Virusul poate infecta mărul, părul, gutuiul, piersicul, caisul, prunul, cireșul și vișinul, precum și unele specii ornamentale de măr, păr și prun. Simptome. Acestea prezintă variații mari în funcție atât de climă cât și de soiul atacat, apărând din primăvară până în toamnă, putând fi însă foarte bine observate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
agrotehnică pomicolă protejează pomii de atac. 9.1.18. Putregaiul amar al fructelor Glomerella cingulata Boala a fost descrisă în Europa în anul 1829. În anul 1856, în Anglia, a produs pagube importante, deoarece ciuperca atacă fructele de măr, păr, piersic, viță de vie și alte plante. Simptome. Atacul se manifestă în livadă, pe fructele care au atins mărimea caracteristică soiului, prin apariția unor pete brunii, circulare de câțiva centimetri în diametru. Deseori țesuturile parazitate prezintă o ușoară adâncire, iar la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Monilioza sau putregaiul brun și mumifierea fructelor Monilinia fructigena Această boală este cunoscută de foarte multă vreme în toată lumea și produce pagube foarte mari în livezi și depozite. Se întâlnește pe măr, păr, gutui și mai puțin pe moșmon și piersic. Atacă sporadic un număr mare de specii lemnoase ce aparțin la diferite familii botanice (E. Rădulescu și col., 1972, Gh. Lefter și N. Minoiu, 1990). Simptome. Ciuperca parazitează ramurile, florile și fructele în diferite faze de dezvoltare. Primăvara, în timpul înfloritului
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
au arătat că vărsatul prunelor este mult răspândit, atât în pepiniere cât și în livezi, în multe județe din Moldova, Muntenia, Oltenia și Transilvania (Al. Lazăr și col., 1974). În afară de prun, virusul mai atacă și alți pomi fructiferi printre care piersicul, caisul, zarzărul și corcodușul. Simptome. Atacul se manifestă pe frunzele și pe fructele de prun. Pe frunzele complet dezvoltate, se formează pete de culoare verde-deschis sau gălbui, de formă circulară sau semilunară, răspândite pe întreaga suprafață. Simptomele pot apare vizibile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
1931 de unde s-a răspândit aproape în toată lumea. E.F. Smith descrie boala în anul 1902. La noi în țară, Elena Bucur și col. (1960) au studiat această bacterioză care este destul de răspândită. Boala poate fi întâlnită pe prun, cais, zarzăr, piersic, corcoduș și migdal. I. Lazăr (1964) a semnalat-o pe cais și prun, iar V. Severin (1985) o semnalează și pe vișin și mirobolan. Simptome. Boala se manifestă pe frunze, fructe și pe lăstarii nelignificați, semănând uneori cu arsurile produse
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cad, iar frunza apare ciuruită. Un atac puternic determină căderea frunzelor în masă, în special în verile ploioase urmate de perioade uscate. Deseori, mugurii afectați se umflă și apoi se veștejesc, iar ramurile se usucă în timpul verii. Pe fructele de piersic, cais și cireș, petele sunt circulare, de 1 mm în diametru, de culoare roșiatică, cu tendință de a deveni brunii și cu aspect umed. Lichidul care apare la suprafața petelor, are o culoare ușor gălbuie. Atacul timpuriu pe fructele tinere
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Orthocid super 60 PU-0,35%. ATENTIE: alternați produsele diferitelor grupe! 9.3.6. Monilioza sau putregaiul brun și mumifierea fructelor Monilinia laxa Boala se întâlnește frecvent pe pomii sâmburoși, fiind păgubitoare la prun, cireș, vișin, cais și mai puțin la piersic. Simptome. Atacul se manifestă pe ramuri, frunze, flori și fructe. Spre deosebire de monilioza speciilor semințoase, monilioza sâmburoaselor ia un caracter foarte grav în primăverile reci și ploioase, când ramurile cu frunze și flori se veștejesc în număr mare. Frunzele atacate atârnă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mare. Frunzele atacate atârnă fără a cădea, florile se brunifică și se usucă, iar ramurile veștejite se îndoaie în formă de cârlig. Acest aspect parazitar mai este denumit și "boala stindardului" sau "arsura moniliană", foarte frecventă la cireș, vișin, cais, piersic și migdal și corespunde cu "monilioza din anul precedent" întâlnită la pomii semințoși. Fructele tinere sunt, de asemenea, parazitate; acestea se zbârcesc, se brunifică și cad masiv. Pe fructele ajunse la maturitate, atacul ciupercii determină o putrezire a pulpei și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Tratamentele chimice vor fi aplicate sâmburoaselor pentru a combate fie arsura moniliană din primăvară, fie putregaiul fructelor astfel: în timpul repausului vegetativ, toate speciile sâmburoase vor fi stropite cu sulfat de cupru 2-3 %; în primăvară, în vederea combaterii arsurii moniliene, vișinul, caisul, piersicul și migdalul vor fi stropiți cu zeamă bordoleză 5% (tratament prefloral), Zineb sau Captan în concentrație 0,3 %; în timpul verii, pentru prevenirea atacului de putregai al fructelor, pomii vor fi stropiți ori de câte ori este nevoie cu aceleași substanțe din grupele: Gr.
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
8 l/ha),Chorus 75 WG -0,02%(0,2 kg/ha) ATENTIE: alternați produsele diferitelor grupe! 9.3.7. Rugina frunzelor de prunTranzschelia pruni spinosae Această boală poate fi întâlnită deseori pe prun, porumbar și mai rar pe cais, piersic și migdal. Atacurile repetate duc la epuizarea pomilor și la apariția rodirii la 2 ani. Simptome. Atacul ciupercii poate avea loc în vară, când este foarte periculos, sau mai spre sfârșitul acestui anotimp, când pagubele sunt mai mici. Pe partea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]