679 matches
-
Și, fiindcă se abținuse toată ziua să se atingă de pahar, scoase Înainte de a ieși pe ușă sticla de Royal ascunsă printre acte și Își turnă un borcănel. Și atunci Îi veni ideea nefastă, care avea să-l ducă la pierzanie: să se apropie de gaura unde dispăruse „vedenia“ pe care o avusese cu o noapte mai Înainte. Făcu de-abia un pas, când auzi hodorogind ceva pe sub podeaua de ciment, pe unde, presupunea el, trebuia să fi fost un șir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
de la Tintagel. Lady Rowena Welsh este nu doar o redutabilă spioană în slujba germanilor, ci și sedu cătoarea femeie care îi oferă lui Corto propria sa Cruce de Fier, ca semn al ciudatei atracții resimțite față de marinarul ce îi aduce pierzania și moartea. Eroismul lui Corto este, și în acest vis prattian, echivoc și romantic. Trezit de divinitățile celte spre a le apăra patria lor, Corto nu va ști nici odată dacă vocea corbului care îl veghează la Stonehenge este cu
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
cercetarea nașterii Noului trebuie să se desfășoare mai curând pe terenul impersonalului "se". În acest context este valabilă întrebarea: Ce anume din Vechi pregătește Noul? ٭ Pustnicul contemporan: izolat de ceilalți, cu burta plină și telecomanda în mână. O formă de pierzanie a omului contemporan: cariera. A inventa ierarhii profesionale înseamnă a oferi motive pentru a munci. Condiția de existență a carierei este dată de ocolirea întrebării "Pentru ce?"; ori de anticiparea ei prin intermediul răspunsurilor preformate (acesta fiind unul din rosturile școlii
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
nimic În grânare și totuși Tatăl vostru cel ceresc le hrănește. Priviți la crinii care cresc la marginea câmpului...”. Apostolul Pavel a adugat la spusele lui Iisus un simplu „dar”. Și acest cu acest dar a Împins lumea pe calea pierzaniei. „Da”, a spus apostolul Pavel, „așa este. Păsările nici nu seamnănă și nici nu adună nimic În grânare, dar dați-vă seama singuri cât de mult muncește pasărea cerului și cine știe cât de mult zboară ea până când găsește vreo grăunță. Dați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
jos, scurgându-se pe linoleum, mulțimea de zaruri lua o configurație ciudată, ce-i amintea lui Oliver de Calea Lactee, dar și de alte căi, mai mult sau mai puțin deschise simțurilor, a căror singură menire era să ducă omul la pierzanie. Calea Lactee umplea patul și pătura sub care se ascundea uneori masterandul, degajând un miros destul de neplăcut, care-i aducea lui Oliver aminte de iarbă de mare, dar și de untură râncedă de pește. Inhalând aceste miasme, În fața ochilor masterandului răsări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
În noi. Și faptul ăsta, vezi bine, Îl cunoaștem, de aceea ne și Încorsetăm În rațiune ca Într-o cămașă de forță, tocmai ca să nu ne ieșim cu totul din țâțâni. Și totuși, tocmai această rațiune ne va duce la pierzanie. Căci rațiunea În toată sterilitatea aceasta a ei e o altă nebunie. Vă spun: mai bine ne-am lăsa În voia sorții. Ar fi mai sănătos. La ce bun să Începi a Întinde peste lume o plasă de concepte? Cui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Înaintează, lunecând, prin aer. În urma lor se-nfoaie-n zare un evantai de sutiene și bikini... În costum alb și ochelarii fumurii, Noimann Înaintează pe stradă. Mișcând din gambe, picioarele Mathildei Îl ademenesc să meargă pe calea ce duce spre pierzanie. Umbra sa lunecă pe lângă case clădite din cărămizi lichide. Pereți se odulează. Acoperișurile lunecă Într-o parte. Trotuarele pleoscăie ca apa. În universul lui interior nu există nimic solid. Masa, patul, scaunele se leagănă pe valuri. Costumele plutesc cu burta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Cel de Sus. Nu vă mai lăsați tentați de o viață ușoară obținută oricum pentru că asta nu face decât să vă coboare și „judecata” propriei conștiințe va fi cumplită. Mă uit în jur și văd, simt, intuiesc n tentații de pierzanie și mă rog celor puternici să nu vă lase la cheremul răului, pe nici unul dintre voi, oamenii, mă rog chiar și pentru cei mai răi, pentru că sunt o fire optimistă și cred că fiecare se poate ridica dacă ascultă propria
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
de oameni singuri, m-am gîndit eu. Așa ca mine. Am Încercat să mă concentrez pentru a prinde firul acțiunii. Junele prim, un detectiv cinic dar cu inimă bună, Îi explica unui personaj secundar de ce femeile ca Veronica Lake erau pierzania tuturor masculilor dintr-o bucată și, chiar așa fiind, nu aveai Încotro decît să le iubești cu disperare și să pieri trădat de perfidia lor. Fermín Romero de Torres, care se transforma Într-un critic expert, numea acest gen de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
UMBRĂ Pentru Jane Multe dintre cele care au legătură cu oamenii voștri de treabă mă dezgustă, și nu la răul din ei mă refer. Cât aș vrea ca ei să fie stăpâniți de o nebunie care să le poată atrage pierzania, precum acest criminal din umbră! Îmi doresc cu adevărat ca nebunia lor să se cheme adevăr, loialitate sau justiție: numai că ei posedă virtuți doar ca să trăiască mult și întrun jalnic huzur. Nietzsche Partea întâi Tinzi să observi mult mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
două ori câte un rând! Parcă ați fi copii, zău ășa, se mai uită și lumea la noi, Își dau coate străinii de cârciumă, că au apărut fețe proaspete. Ce exemplu dăm noi celor abia veniți În acest stabiliment al pierzaniei și al regăsirii de sine prin aburi de alcool? Vai de capetele voastre - seci, de altfel! -, Gore se crede paparáți de când a intrat pe poartă, a pozat și musca-n zbor și berea din halbă, iar tu, Sandule, te simți
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
de dat din mână nu dă... Vorbește mult, prost și fără rost, iar la fapte dispare... Ce vremuri am apucat să trăiesc, că mi-a zis mie tata atunci când am venit În București că mă duc Într-un loc al pierzaniei de sine. Așa mi-a zis și a avut dreptate. M am pierdut În acest Turn Babel și am mai dat și peste voi doi, mai rău nu se putea... Celor trei li se mai aduce o sticlă cu vin
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
un rai al păcătoșilor și nici un iad În care, nevinovată, ar fi putut să pice Într-un cazan cu smoală. Ingrid hotărîse, pentru totdeauna, că nu are ce să caute, nici măcar pentru un singur ceas, Într-un loc socotit al pierzaniei; și așa era destulă stricăciune În jur; Ingrid era credincioasă, Dumnezeu avea grijă ca nici unul din avioanele cu care călătorea să nu se prăbușească, avea grijă și de fata ei, pictoriță naivă, să fie sănătoasă, să Învețe bine, avea o
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
apoi măcar o noapte În pat cu Adanil, după care, o altă noapte, ar fi băut mult, În Christiania, singur la o masă, privindu-i pe fericiții din jur, zicîndu-și că trebuia să fi rămas acolo pentru totdeauna, cu ei, pierzania era afară, nu, era peste tot, nimeni nu era fericit, nicăieri, doar li se părea cîteodată unora, unde să te duci? Un cîntec scris de un tînăr muzician californian se numea Oricine este persoană În Los Angeles. Thomas nu era
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
este teribil de deprimată. O doare tot ce vede și nu se poate desprinde o clipă de „la noi acasă”. Îi este teribil de frică de întoarcere. Femeie cu reputația făcută praf fiindcă a umblat de capul ei prin lumea pierzaniei. A reușit să plece fiindcă este nemăritată, dar la întors este îngrozită că va fi privită ca o femeie pierdută. Doar mama ei a luat-o de-o parte și i-a zis: - Pleacă, fata mea, pleacă și, dacă poți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
o să spun că vreau să stau singură în cameră, or să creadă că m-am stricat de tot aici, mi-a răspuns ea, destul de întunecată la față, ca și când aș fi împins-o la nelegiuiri. Iarăși mă uluiește câte chipuri are pierzania pe lumea asta. *** Kristina și cu mine am plecat cu trei zile înaintea lor. Cum să le fi zis keep in touch, o dată ce pentru ele povestea e-mail-ului a fost un episod dintr-o aventură oxoniană? Ne-am îmbrățișat în fața porții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
pe hotmail sau în yahoo, fècându-i demonstrații, explicându-i cum se folosește poștă electronicè, cât de eficient și de ușor, dar eu, strèduindu-mè sè învèț pașii de dans, o urmez tècut, vrèjit, pèșesc cu bunèștiințè pe covorul de purpurè al pierzaniei mele, mè simt tot mai neajutorat prin labirintul de sèli împodobite pe pereți cu tablouri ai cèror autori sunè uneori familiar și în urechile mele neobișnuite cu limbajul plastic, Luchian, ne oprim îndelung în fața unui tablou de Luchian, ea fècându-mè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
Locuia Împreună cu alte trei fete Într-o promiscuitate greu de imaginat, supravegheate tot timpul, molestate și mai mult flămânde. În momentul În care Ben a pornit motorul mașinii, hotărât să nu o mai lase pe fată În acel loc al pierzaniei, hotărât de asemenea să meargă cu ea la primul spital ieșit În cale, mașina a fost izbită din spate de altă mașină cu o asemenea forță, Încât lui Ben mâinile i-au alunecat de pe volan, iar pieptul s-a lovit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
ar fi de exemplu, sclav prin Europa la cules de fructe. Undeva în laboratoarele finanței sau crimei mondiale (fiți siguri că sunt una și același lucru) deja se stabiliseră etapele pe care trebuia să le parcurgă țara noastră până la completa pierzanie. Că am fost copii fără minte în 1989 se văzuse fiindcă am jucat aproape cum ne-au tras sforile păpușarii de dincolo de perdea. Păi unde dracu s-a mai văzut un popor care să facă o revoluție în direct? Orice
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
îl urmăreau și trecuseră de locul unde plănuiseră atacul. Telefonul primit nu avusese alt rol decât să-l înspăimânte și să-l determine să facă cale întoarsă. Mușcase momeala și se comportase exact cum voiau ceilalți. Își trimisese oamenii la pierzanie. Febril, înșfăcă telefonul, cu gând să-l avertizeze de primejdie pe șeful transportului. Prea târziu, o dâră albicioasă subțire, pornise din locul unde văzuse mai adineauri luminița aceea. Trei secunde mai târziu, primul camion se transforma într-o minge de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
mi-a căzut în mână o broșură hărtănită unde un misogin explica pe larg bărbaților de ce trebuie să se ferească de "emisarele diavolului". În ea, femeia era ocărâtă în fel și chip, socotită o sămânță de nenorocire, rădăcină a tuturor pierzaniilor, principala greșeală a lui Dumnezeu, fagure de miere și venin, o nenorocire râvnită, rău dulce, spadă care străpunge și inima înțelepților, o ființă predestinată răului, în fața căreia nici o măsură de prevedere nu-i de prisos deoarece săgeata privirii ei îi
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
se aplecă să-și dezlege șiretul. Dar chiar și acolo dădeau peste el înghiontindu-l cu câte un genunchi în spinare... Indolența, spunea tata șezând la masă. Dezinteresul! Disprețul pentru semenii noștri, asta e meteahna care o să ne ducă la pierzanie! Dacă nici la un biet concurs școlar nu ești în stare să duci până la capăt ceea ce ai hotărât într-un fel, cum mai putem spera să fie duse la bun sfârșit marile probleme ale națiunii? Praful și pulberea o să se-
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
de va fi nevoie. Clossettino era unul dintre Psihici și satanist de notorietate. Cu toate acestea, Teleferic îl iubea nebunește, pentru că nu stă în firea unui câine să judece firea și preferințele oamenilor, indiferent dacă ele sunt sortite sau nu pierzaniei. Bietul cățel, îngrijorat, ornă împrejurarea cu una dintre intrejecțiile pe care le scotea când era neliniștit, interjecție care s-ar putea transcrie fonetic în orice limbă astfel: „kai!”. Cu un urlet, directorul sări cu picioarele pe birou, unduindu-se, țintuind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
unde nimeni și nimic nu poate face vreun gest fără a fi aflat? Unde se află închisă toată durerea fără seamăn a lumii? Spuneți-mi, ca să pot deschide locul acela cu chei numai de mine știute și să o dau pierzaniei, pentru ca nicicând să nu se mai întoarcă! Nu cumva i se datorează? Cum a fost posibilă înțelegerea? Prin ce delapidare blestemată și de la care zei și mai ales de ce, pentru ca acum să îl oprim pe acel nesăbuit care a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
convins că e un vis, m-aș chinui să alerg, să găsesc o ieșire, să scap din locul acesta străin mie, în care simt că îmi voi pierde viața. Fă o minune, Dumnezeule, și scapă-mă din locul acesta al pierzaniei! Numai că ceea ce trăiesc și văd nu este deloc un vis, contrar a ceea ce credeam despre viața pământească de amar de ani. Blocat la capătul gândurilor, la finalul lor, acolo unde nici o judecată umană nu poate merge mai departe, acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]